CITIND „EPIGRAMA” nr. 113/ 2025

Ca de obicei, prin amabilitatea epigramistului Florin Rotaru, primesc revista „Epigrama” nr. 113.   Conținutul se deschide cu „Olimpienii…”, editorialul  lui Constantin Moldovan ( redactorul-șef). Autorul ne introduce în temă: „Sunt niște coloși – se pare că născuți așa – și nu concep să relaționeze cu cei „fără nume”, se gratulează doar ei între ei și își construiesc statui, frizând ridicolul, prin diferite platforme de socializare și nu numai. Niciodată nu mi-au plăcut indivizii aroganți, acel gen de personaje care se consideră înțelepții neamului, deținătorii adevărului total, seniorii în fața cărora trebuie să se prosterneze tot ce mișcă pe minunatele feude asupra  cărora sunt siguri că-și exercită autoritatea”. Același Constantin Moldovan  ne reamintește că Uniunea Epigramiștilor din România a împlinit 35 de ani.  Prezent la Brăila, la sărbătorirea evenimentului („o sărbătoare a spiritului”), face o cronică a celor întâmplate. Rețin o secvență: „Președintele uniunii Scriitorilor din România, domnul Varujan Vosganian, a ținut să onoreze invitația primită de la organizatori, transmițând un salut prietenesc și dând asigurarea că va pleda pentru ca epigramiștii să fie tratați la fel ca și ceilalți creatori de literatură, cu acces – neîngrădit de prejudecăți absurde! – la intrarea în forul suprem al scriitorimii românești. De altfel, într-un articol publicat nu demult în revista „Epigrama”, domnul președinte spunea: „Cum să nu fie reverențioasă Uniunea Scriitorilor cu epigrama, când primul ei președinte pe vremea când se numea Societatea Scriitorilor Români, a fost Cincinat Pavelescu, unul dintre cei mai mari epigramiști de la noi”.  Considerat  de Constantin Moldovan  „un regal de literatură umoristică”, a V-a ediție a Festivalului internațional de literatură umoristică „Scârț – Umor” beneficiază din partea  autorului de un florilegiu de laude,  neuitând să aprecieze cazarea și „gustoasele bucate servite în locații  deosebite”.  Mihai Haivas publică articolul de factură metodologică intitulat „Rima în epigramă”.  Abordând problematica  rimelor masculine (monosilabice) și feminine (bisilabice), autorul ne prezintă o serie de erori prin câteva exemple demonstrative. Nicolae Bunduri evocă personalitatea epigramistului Stelian Ionescu („a fost omul cu un simț al măsurii desăvârșite ”; „nu numai că a înțeles să trăiască onest, ci a știut să moară frumos”; „dădea valoare la tot ce citea”; „era omul pe care nu puteai să te superi”;  „avea ce să-și etaleze: carisma” etc.).

CITEȘTE ȘI: "Calendar ortodox, 5 octombrie: Sf. Mc. Haritina; Sf. Cuv. Daniil şi Misail de la Mă..."

 

Revista publică, și bine face,  cronici ale diferitelor festivaluri:  Daniel Bratu despre cel de la Brăila, iar Daria Dumescu despre cel de la Chișinău, Interesantă este radiografia făcută unui festival de către Nicolae Bunduri. Rețin punctele de vedere privind juriul și jurizarea: „Tot ce spun ar fi pentru un juriu absolut imparțial, ceea ce nu se întâmplă de fiecare dată.  Totuși există și oameni corecți în țara asta. Numai că pentru concurenții care nu apucă un loc pe podium sau în preajma lui, vinovat e în exclusivitate juriul. Și într-un moment de sinceritate, trebuie să recunoaștem că în caz de eșec, toți dăm vina pe juriu. Fie că nu se pricepe, fie că unii jurați au niște datorii pe care trebuie să și le achite”.

Elis Râpeanu scrie despre măsura versului ca strategie de avut în vedere de către un epigramist.  Nerespectarea ritmului și măsurii e pusă sub semnul unui citat din lumea muzicii care aparține Vioricăi – Cristodulo Verboschi: „Dacă într-o execuție se greșește o notă, cu un bemol sau un diez, nu e atât de grav, dar dacă vreunul dintre instrumentiști greșește ritmul cu o fracțiune de secundă, ceilalți nu mai pot continua. Totul e compromis”.

Pentru concursurile revistei au trimis lucrări 52 de epigramiști. La tema „Estival”, locul I a fost ocupat de Eugen Deutsch cu epigrama „Estivală” (Nu știu cum vom face față/ În această vară dură:/ Marea teamă de căldură/ Ne îngheață), locul al II-lea de Ion Moraru cu epigrama

„Incident la mare” („S-a ridicat deodată-un val/ Și-atunci a început calvarul…/ Doar soacră-mea ieși la mal/ Purtând în brațe salvamarul!”), iar locul al III-lea de Iulian Bostan-Gohor cu epigrama „E vremea irigațiilor” („Pe-așa timp canicular,/ Preferabil e să stai/ La o masă într-un bar/ Și să te irigi… cu-n pai!”).

La concursul pe rime date RĂSĂRIT/ IUBIRE, locul I  a fost adjudecat de Grigore Chitul cu epigrama Puncte cardinale” („Am privit apusul în neștire/ Cu o blondă, până mi-a șoptit:/ Poate-aveai și parte de iubire,/ De-ai fi fost și tu mai… răsărit”), locul al II-lea de Mihai Lungescu, prezent cu epigrama „Sufletista” („Când veni vorba de iubire,/ O fac mereu cu-nsuflețire,/ Adesea pân` la răsărit;/ (În fapt… atâta m-au plătit!), iar locul al treilea de Nicolae Bunduri cu epigrama „Urmașul meu” („Soției mele – prin unire,/ Un copilaș când ne-am dorit,/ I-am dat6 curata mea iubire/ Și un mulatru-a răsărit.).

Privind replicile trimise la epigrama lui Laurențiu Orășanu, „Leac” (De când mmă știu, al meu amic/ Mă contrazice din nimic/ Și, ca năravul să-i îndrept,/ Îi spun mereu că e deștept.”), locul I aparține lui Grig M. Dobrescu cu replica „Zadarnic” („E o-ncercare fără rost/ Să-i spun amicului că-i prost./ De știe, e băiat deștept,/ De nu, la ce să mă aștept?!...”), locul al II-lea lui Ioan Toderașcu cu replica „Și eu am un asemenea amic” („La fel am procedat și eu, e drept,/ Dar mă lovesc de altă mică dramă:/ Cu cât îi spun m-ai des c-ar fi deștept,/ Cu-atât mai mult nu mă mai bagă-n seamă!”), iar locul al III-lea de Ion Micuț cu epigrama „Când prostul este șef” („Când unui prost nu am ce-i face,/ Să-l contrazic, eu mă abțin,/ Dar mă revolt și îmi displace,/ Că-s mulți deștepți ce îl susțin.”).

Încheiem cu unul din cele 13 minieseuri culese și reașezate de Constantin Tudorache: „Cum scrieți versuri, domnule  Eminescu?”, l-a întrebat într-o zi pe LUCEAFĂR regina Elisabeta (ca poetă semnând  Carmen Sylva). Și a răspuns Eminescu: „AȘA CUM CAD FRUNZELE DIN COPAC, MAJESTATE!”. Păstorel Teodoreanu întrebat cum scrie epigrame, a răspuns: „AȘA CUM FACE GĂINA OUĂLE!”,

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

ROMÂNII DIN DIASPORĂ (dactilic)

Cei muncitori sau cu-afaceri mai bune

Astăzi trăiesc, fără griji, de minune;

Alții, comozi, ce-au greșit a lor pistă,

Ca prin minune eu cred că subzistă!(MIHAI HAIVAS)

 

ATENȚIONARE (amfibrahic)

Urmându-i, cu orice pericol,

Pe-aleșii în cap cu „sticleți”,

Chemarea te duce-n ridicol

Și vezi că, de fapt, nu-s glumeți! (MIHAI HAIVAS)

 

SOȚIE DIFICILĂ (anapestic)

Cum mă miră la ea tot ce face,

Chiar nimic nu mă poate surprinde

Și atunci, voi lăsa-o în pace,

Căci pe loc, din orice s-ar aprinde! (MIHAI HAIVAS)

 

SPERANŢĂ

Partidul face, drege, trage

Nădejde c-o găsi-ntre noi

Suficienţi ce vor s-o bage

…în turul doi. (GRIGORE COTUL)

 

ROSTUL UNIRII

Săraci, bolnavi şi umiliţi,

Ne ducem tot mai greu povara,

Dar sunt într-adevăr uniţi

Atunci când vor să vândă ţara. (GRIGORE COTUL)

SOŢI ECHILIBRAŢI

Urcă-abili pe-a vieţii scară,

Cuplul e de temerari:

Ea cu viaţa ei uşoară,

El cu… Grasa de Cotnari. (VASILE LARCO)

 

PLAGIATORUL PASĂRE

El se comportă păsăreşte

În scrierile de umor;

Idei destule ciuguleşte,

Iar uneori le ia din zbor. (VASILE LARCO)

 

OPTIMISM ŞI REFUGIU

Necazul pe roman de-l paste

El se descurcă, aşadar,

O cale sigură cunoaşte:

Pe una care e spre… bar. (VASILE LARCO)

 

COȘMAR 

Revenit ca din orbire, 

Vestea asta m-a trezit:

Ursul, de la Răsărit, 

Tocmai ne-a promis iubire! (AL. D. FUNDUIANU)

 

UNUI VORBĂREȚ 

O precizare vreau să fac, 

Spre a închide controversa:

Când spui un lucru și eu tac, 

Nu te aprob, ci... viceversa. (AL. D. FUNDUIANU)

 

SACRIFICIU 

Cum criza soacrei e în toi,

Mă rog s-o scape preaînalții:

Nu sun la 1-1-2,

Că poate vor să sune alții. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

SERVICIUL DE URGENȚĂ

Eu nu am cu “serviciul” treabă,

În caz de crize, de nevoi,

Îmi sun prietenii în grabă

Și vine unu’… unu, doi! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

COMPROMIS AMIABIL

Neliniștită, după primul act,

Remarcă rece soața nevricoasă

Privind din lojă șeful în antract:

Amanta noastră... parcă-i mai frumoasă! (MAX OPAIȚ)

 

NELINIȘTEA UNEI PLĂCERI VINOVATE

Mă trec fiorii în „ cascadă”,

De-aceea îmi încerc norocul;

N-aș vrea să stau la colț de stradă,

Că trage soacră-mea cu ... ochiul! (MAX OPAIȚ)

 

PARADIGMĂ

Familia-i schimbată, nu-i ce-a fost!

Cum nu mai este „plină ” de cutume,

A devenit așa un „ pact anost”

Cu care unii tineri ies în lume! (MAX OPAIȚ)

 

SOCRU GENEROS

Vorbind de-o palmă de pământ,

Se cinsteau, cum e la sat.

Iar la sfârşit, cu jurământ,

Vreo trei palme el i-a dat. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

UN PUŞCĂRIAŞ DEVENIT „SCRIITOR”

Pentr-un intelect sărman

Puşcăria este fastă

Fiindcă numai într-un an

Și-a făcut operă vastă. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

ÎNTRECERE

Concert în lumea păsărească,

Iar iepurii se-ntorc în luncă,

Pe când, în țara românească

Prezentă-i .... fuga cea de muncă. (CONSTANTIN PROFIR)

 

POLITICIENII NOȘTRI

Mulți, cu ochii pe plăcintă,

Lasă munca în uitare,

Dar nu uită să ne mintă

Și să-și umple buzunare! (CONSTANTIN PROFIR)

 

DESCINDERI
Privind la TV cum mascații
Produc, c-un berbec, tărăboaie,
Afirm, când confundă locații,
- Din nou au făcut-o de oaie. (AXENTE IUGA)
     
 CONDIȚIE
 Oaia, bun național,
Lapte, brânză, cașcaval,
La buget aduce banul
...Dacă nu-i berbec ciobanul! (AXENTE IUGA)
     

MĂMĂLIGA  PROCES TEHNOLOGIC
Pun mălai în oală, sare,
După care îmi rămâne
Să aștept o aprobare
De la Apele Române. (AXENTE IUGA)
     

ATENȚIE

Bun gustos pe-al nostru plai,
O mâncare ce contează,
Dar în lipsă de "mălai"
Mămăliga explodează. (AXENTE IUGA)
     
DĂ-MI O LEAFĂ, S-O TOK-IO

Șef la sport, scuze, detalii:

Atletism ca în Trivale,

Nu ne-au primit în finale

Și d-aia n-am luat medalii.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

MĂTUȘA ZANG*

Bărânica, sărăcuța

Și-a apărat dur căsuța;

N-a vrut s-aibă la poartă

Trenuri și cale ferată. (DUMITRU BUJDOIU)

*Cu doi ani a întârziat chinezoaica lucrările feroviare

la noul traseu Jiangsu-Shanghai, cerând 20000 dolari

 pe m.p., pentru a se muta; a obținut 700000. (Libertatea)

 

DE CE-MI PLACE MARȚEA?

Nici vorbă de ceasuri rele,

Marțea n-am avut belele;

Ba, mai mult, m-am bucurat,

 Că-ntr-o marți am divorțat.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

DE CE URĂSC ZIUA DE JOI?

Într-o joi BACU-am picat,

Joi, permisul mi-a fost luat,

Bașca amenda ce-am dat;

Joia-am fost încorporat,

Mai grav: joi m-am însurat.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

PATRU PRO TRAMP-E

Pentru Pace ești tribun,

Pentru Război, căpcăun,

Pentru Putin, oportun,

Pentru Nobel ești chiar bun.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

RUSIA S-A RETRAS DIN CONVENȚIA

EUROPEANĂ ÎMPOTRIVA TORTURII

 Ieși din Convenția contra torturii

Ori când vreun stat trufaș te-a torturat

Și n-a fost, după legi, sancționat,

Ori dacă promotor chiar tu ești al măsurii. (LERU CICOARE)

 

IAR SE PUNE-UN PLAN LA CALE?

Nikolaev și Odesa

Vor să-adere la Rusía?

Ce-are-n gând Kremlinul de s-a

Convocat prompt gerusía? (LERU CICOARE)

 

DODONET CIOLAN VISEAZĂ

Scrutinu-nchis, Dodon, grăbit:

„Urá, druziá! Mî pobedíli!*”,

Da-n sinea sa a șovăit:

„Ja tak hotél!... A pobedíl li?**” (LERU CICOARE)

*Rus.:„Ura, amici! Am biruit!”

**Rus.: „O, cât am vrut!...Dar dacă nu?”

 

LUI PUTIN NU I-AU IEȘIT CALCULELE

Nevrând s-arate, -abilul broker,

Că s-ar afla cumva-n impas,

A invitat-o la un poker,

Doar că Moldova i-a spus: „Pas!” (LERU CICOARE)

 

UN DEPUTAT DIN DUMA RUSEASCĂ I-A INSULTAT

PE ELECTORII MOLDOVENI

Istoria ți-a da un blam

Nu că m-ai murdărit, sân súkin*,

Ci că ai măscărit un neam.

Huo, javră, -n laț, buldog Zatulin! (LERU CICOARE)

*Sân sukin, formă inversă a expresiei rusești sukin sân – pui de cățea.

 

FUNCȚIA OBLIGĂ

Au să nu vadă postul că-l provoacă

La tot: tipíc, ținută, rânduieli?

Iar sfetnicii n-ar fi să vadă dacă

Nu sunt prea multe dubii, bâlbâieli? (LERU CICOARE)

 

NU-NȚELEGEȚI CARE-I ȘPILUL?

Moldovenii din RM,

Cei de sus, suiți pe cracă,

De Unire arde-le,

Când ei n-or mai fi la troacă? (LERU CICOARE)

 

AM VOTAT CURSUL EUROPEAN AL RM

Ne-au întins amorse cât cuprinde,

Poate, ne-om dezice de părinți.

Casa părintească nu se vinde

Și nici țara pe treizeci de-arginți. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

VICTORIA E-A TUTUROR

Majoritatea-n Parlament

N-a câștigat-o numai PAS-ul.

Nu doar. Moldova, inerent,

A evitat, abil, impasul. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

PAS CU PAS SĂ DEMONSRĂM CĂ SUNTEM

PREGĂTIȚI DE ADRERARE

Că RM vrea integrarea

Ne-a – scrutinul – dovedit-o,

Dar și-n UE aderarea

E pe ritmul sostenuto.

 

Intri cu fapta, nu cu sfanțul.

Nu zi  „Hop!” pân’ nu sari șanțul. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CHIAR NU-NȚELEG NOSTALGICII IMPERIULUI?

Cei care se pretind că-aduc lucoare

N-au înțeles, de-a lungu’-atâtor ani,

Că libertatea unui neam e mult prea mare

Ca să încapă într-un sac cu bani? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

UȘOR SĂ TAI, MAI GREU SĂ SCHIMBI DIN RĂDĂCINĂ

A făcut-o, când să taie,

În doi timpi și trei mișcări.

La reforme – se înmoaie

Sub o ploaie de blocări. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

NOROCUL LOR CĂ NU-S ÎN CHINA?

Un membru de la Antidrog

Și unul de la Antifraudă,

Ce rod în drept ca un hârciog,

Pe hoți îi apără și-i laudă,

De-ar fi în China sau Taiwan,

*Fost ministru al Agriculturii din China, condamnat la moarte pentru luare de mită.

 

NU NE-AM CAM LĂSAT PE TÂNJALĂ?

Da, ne apără ea, NATO,

În condiții de război.

O pregnanță-am cam uitat-o:

Primii că suntém tot noi. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

DE CEI BOGAȚI TĂIEREA NU SE-ATINGE?

Defavorizații social

Strigă-n van, taxați de stat la sânge:

Da asupra celor ce-s pe val

Austeritatea când se va răsfrânge? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CU SĂRACUL TRECI ȘI LACUL,

CU BOGATU-AI DAT DE DRACU’

Lesne-i să taxezi din pix

Pe-amărâții la vedere,

Și mai lesne-i să dai chix

Când vizezi-o mare-avere. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

NEGUȚĂTORI MAI DIHAI DECÂT DĂNILĂ PREPELEAC

Tăiem din pânză-n loc de pidin.

Ni-i energia ca un ciump:

O exportăm cu mult mai ieftin

Și-o cumpărăm cu mult mai scump. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

LUCRĂTORII AEROPORTULUI OTOPENI

NEPUTINCIOȘI SĂ DEA JOS O DRONĂ

O dronă, fie și civilă,

Ce cată ea pe Otopeni?

În fața navelor – torpilă,

Iar noi s-o dăm jos cu    ... coceni?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

SCHIMBĂRI CARE NU CER NICIO CHELTUIALĂ

DIN PARTEA STATULUI

Fără ofițeri burtoși

Sau, ca preoții, cu barbă,

Fără rochii, Feți-Frumoși,

Halimá de genuri, oarbă...

Noi cât timp vom mai visa

O armată ca-n USA? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

TOXINE ETERNE ÎN SÂNGELE NOSTRU

Fixăm o veritate ternă:

N-ai poluarea cum s-o cerni.

N-avem o inimă eternă,

Dar poluanți avem eterni. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

UNEI CĂCĂREZE DE INFLUENCER

I se rupe de RM,

Când o lume o admiră,

Doar că, ca circar ce* e,

Coțcăriĭle l-or pârliră. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

_____________________________________________________

  *Cacofonii intenționate.