CÂTE CEVA DESPRE (ȘI DIN) „SCÂRȚ” 23
A apărut revista „Scârț” nr. 23 (157) aferentă lunii august 2025. Declarată revistă de literatură, umor și bună dispoziție, ea apare sub coordonarea lui Vasile Vajoga (director) și Daniel Bratu (redactor-șef), ambii buni degustători de literatură adevărată și umor serios. Să nu-i uităm pe Dragoș Ilie și pe Costel Pătrășcan, cei care sunt autorii coperților între care se pune întreg conținutul. Tribunul Constantin Moldovan se află, ca de obicei, la tribună, venind și cu un poem surpriză, pliat pe altă arhitectură decât cele specifice revistei, având o… REVELAȚIE: „Am alergat,/ Într-o dimineață,/ Până la marginea dinspre răsărit/ A curcubeului/ Pentru a-i atinge culorile…/ Acolo l-am auzit pe Dumnezeu/ Stând de vorbă cu norii/ Și abia atunci am înțeles de ce/ După fiecare ploaie,/ Apare soarele.”
Daniel Bratu, scrutând cele patru zări, caută pricini de aniversare. Ochiul său atent i-au descoperit pe Elis Râpeanu, Grigore Dobreanu, Nelu Vasile, George Ceaușu și George Corbu. Despre cel din urmă spune în stilul său despre „președintele nost` (al lui, căci eu nu sunt membru UER): „Distins, sfătos și berbant, George Corbu este, înainte de toate, un om bun, care are ce spune, fără teamă că ar putea scăpa cașcavalul din gură, ca-n fabulă, tocmai pentru că nu-l interesează diverse avantaje și meschinării. Dar poate tocmai asta dăunează, uneori. Pentru că oamenii de acest gen sunt din ce în ce mai rari și par din stirtpea lui Don Quijote de la manșă fără manșă, în luptă cu morile de vânt ale dihoniei. Pentru că da, revenind, comparând orgoliile, ar fi mai ușor de obținut un acord de pace universal”.
Mirela Butnaru își manifestă, cu suficient talent literar, calitățile de narator pe seama a două întâmplări din viața sa: una cu ultima găselniță privind sticla cu dopul legat și, alta, cum dintr-odată devine inamicul nr. 1 al toaletei unui hipermarket. Florentina Loredana Dalian își prezintă „doza de proză” cu „Omul care a văzut marea”. Picătura aceasta de proză (schiță n-o pot numi) este bine explicată în fraza finală: ”De parcă am fi întregi vreodată! De parcă trupul nostru se află mereu la un loc cu mintea noastră, cu inima noastră, cu gândurile și simțirile noastre!”. Schiță este proza semnată de Florin Alexandru Collombo și intitulată „După cocoși”.
Văzând că vecinul său, Gheorghe, se duce la cârciumă om și se întoarce robot, Janet Nică publică „Din însemnările unui robot”. Reținem câteva: „Când se supără robotul-șef, i se pune în gât un nod feroviar”; „Chiar și roboții, când sunt supărați, își ies repede din fire”; „Ieri, neavând curent în oase, m-am racordat la un curent literar”; „Am constatat că amicii mei roboți mă ocolesc, de când am citit romanul „Idiotul”; „Dacă s-ar face caricatura unui robot, aceasta n-ar semăna decât cu portretul unui om” etc.
Cugetând, Ion Diviza și Gheorghe Bâlici încă rezistă număr de număr cu câte zece… aforisme. S-o reținem pe a zecea: „În unele zile, domnițele îmi cedează locul în troleibuz. În altele, mă mustră că nu le-am oferit locul” (Ion Diviza); „La bătrânețe, golurile de memorie se umplu de înțelepciune pe care uiți să o folosești” (Gheorghe Bâlici).
La „Corabia hermeneuților, hop! și eu despre bullshitter și adevăr pornind de la cartea lui Harry G. Frankfurt: „Autorul eseului pleacă de la câteva observaţii: 1. „trăim vremuri în care oricât ar suna de straniu, multe persoane, altfel cât se poate de cultivate, consideră adevărul nedemn de respect”; 2. „o atitudine arogantă faţă de adevăr este mai mult sau mai puţin endemică în rândul publiciştilot”; 3. „politicienii, specii care de obicei excelează prin producţia bogată de bullshit, de minciuni şi de oricâte alte genuri de înşelătorii şi de ipocrizii pe care le mai imaginează. Alături de persoanele cultivate, publicişti şi politicieni, cu a căror minciuni am apucat să ne obişnuim, H. G. F. îi aşează şi pe plagiatori ca indivizi care nu sunt tulburaţi de importanţa adevărului”.
Daniel Bratu stă de vorbă cu David Valentin („un dac vesel”). Aflăm că celui coborât din Bocșa Vasiovei nu-i plac verile, că acum 42 de ani Orăștie l-a primit cu brațele deschise, că se străduiește ca prin opera sa să valorifice filonul istoric al zonei care l-a adoptat, că s-a declarat poet încă din clasa a III-a, că scriind epigrame a făcut și victime și că nu e… un ambițios. Mai rețin o frază din finalul primei părți a interviului: „Din păcate, epigrama și UER, la această oră, suferă o criză profundă din care nu cred că va ieși foarte curând, fiind necesare niște măsuri hotărâte”.
În urma investigațiilor făcute, Petre Brumă descoperă opt specimene aciuate în ograda Poetului, numite poetini: poetinul formator (influencerul sorosist), poetinul reformator (agitatorul de pe carosabil), poetinul salvator (agentul 112), poetinul angajat (cu contracte stipendiate), poetinul adoptat (histrionic), poetinul expirat (oaia neagră), poetinul mistic (pelerinul de Maglavit) și poetinul prolific (șaorma cu de toate).
Pe o pagină și jumătate, Adrian Junghină are o treabă cu horoscopul („Mama lui de Horoscop…”). Concluzia: „Horoscopul nu schimbă destinul, dar uneori cred că îți schimbă starea și dacă o propoziție vagă despre Venus te face să zâmbești dimineața, atunci stelele și-au făcut treaba”.
Poșta redacției semnată de P.Ostașu, adică Vasile Vajoga, gâlgâie de autoironii, semn că revista e pe mâini bune.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
INSTANTANEU MEDICAL
Chelul stând pe-o bârnă
Spune-un adevăr:
Viaţa îmi atârnă
De un fir de păr! (VASILE LARCO)
ECONOMIE
Bogatul plin de are sacul
La timp el ştie să-l dezlege,
Aşa ar face şi săracul,
Păcat că n-are ce să lege! (VASILE LARCO)
ÎN ORAŞUL PLIN CU FLORI
Admiri o floare de Luchian
Şi versul eminescian,
În Botoşani, de-i prinsă-n ramă,
Citeşti şi-o bună epigramă! (VASILE LARCO)
DORINȚA UNUI SCRIITOR (dactilic)
Cum, doar de glorii, mereu e avid,
Criticii buni, înțepând, au notat:
Vrea să ajungă... și cât mai rapid
Epuizat! (MIHAI HAIVAS)
CORESPONDENȚĂ NELEGITIMĂ (amfibrahic)
Mutați nu demult în oraș,
Bărbatul e nedumerit:
Cum naiba chiar s-a nimerit
Să aibă același poștaș?! (MIHAI HAIVAS)
DONJUANI ÎNȚELEPȚI (anapestic)
Nu poți spune că azi sunt de plâns,
Căci o viață-adormind doar pe sâni,
Amintiri sexuale-au tot strâns
În prea lungi insomnii... ca bătrâni. (MIHAI HAIVAS)
FLORI DE CÂMP
Dealurile înflorate
Pot stârni frecvent fiori,
Fi-ndcă fetele „ moțate”
Fac ades ... „ copii din flori”. (MAX OPAIȚ)
STRATEGIE
Astăzi, Parlamentul pune
Presiune pe Guvern;
Suntem în recesiune
Și se joacă ...„ șah-etern” ! (MAX OPAIȚ)
RÂVNĂ AUTOIRONICĂ
Scriu catrenele cu fler;
Uneori, mă bag în seamă.
Cochetând c-o poantă, sper
Ca să-mi iasă-o epigramă! (MAX OPAIȚ)
ÎNTRECERE
Concert în lumea păsărească,
Iar iepurii se-ntorc în luncă,
Pe când, în țara românească
Prezentă-i .... fuga cea de muncă. (CONSTANTIN PROFIR)
POLITICIENII NOȘTRI
Mulți, cu ochii pe plăcintă,
Lasă munca în uitare,
Dar nu uită să ne mintă
Și să-și umple buzunare! (CONSTANTIN PROFIR)
GARANȚIE ÎN AMOR
Întrucât e rău de plată,
Nu l-a vrut nici de amant
Și i-a spus că, altă data,
Să-și aducă… un girant! (IOAN MAMAISCHE)
PERSPECTIVĂ LA ROMÂNI
La ce costuri vor avea
Și la cât sunt de voinici,
Pe la iarnă, s-ar putea,
Să se mute… la bunici! (IOAN MAMAISCHE)
AM FOST CONCEDIAT
Bolnavă-i Șefa, la Spital,
Iar eu i-am scris, în grabă mare,
"Ești bine", dar mi-a fost fatal,
Că n-am pus semnul de-ntrebare. (AXENTE IUGA)
EXPLOZIE LA LOCUL DE MUNCĂ
Cum să nu mă afecteze?
Iarăși am picat de fraier,
Nu au vrut să mă ponteze
Câtă vreme-am fost în aer! (AXENTE IUGA)
CRĂCIUNEL
Este-un birt la noi în sat,
Lângă veșnicie,
Cu un vin așa curat,
Zici că-i farmacie. (AXENTE IUGA)
26 SEPTEMBRIE –
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A SCRISORILOR DE DRAGOSTE
Draga mea scrisoare veche,
Scrisă-n stilu-mi adormit,
Astăzi de-mi găsesc pereche
...Te trimit. (AXENTE IUGA)
DEFINIRE
Ce e aia o drezină?
O drezină e-o mașină
Care merge cu benzină
Nu pe-asfalt ci pe o șină! (ȘTEFAN BAȘNO)
ÎNVĂTĂMÂNT PROGRESIST
Școala ca un loc de joacă
Poate fi și pe toloacă,
Unde-nveți cu mult folos
Bâza, leapșa , lapte gros... (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
BUNĂVOINȚĂ
Îmi ajut acum vecina,
Căci așa sunt eu - un domn;
Singurică-i după cină
Și nici eu nu prea am somn. (TONY ANDREESCU)
Tony, ești un altruist
Și faci gesturi prea frumoase,
Scuză-mă dacă insist
Te-ai dus la spălat de vase? (ȘTEFAN BAȘNO)
Doamna e femeie fină,
Pentru vase-are mașină;
Poți să faci mărunt din buze,
O să-i pun doar trei ventuze. (TONY ANDREESCU)
Ei, așa mai vii acasă!
Dar ventuze – păhărele,
Conștiința nu te lasă
Să gândești la alte cele... (ȘTEFAN BAȘNO)
SUNT SUPĂRAT…
Îmi amintesc c-am fost viril,
Cu trecere la dame bine,
Iar azi îmi zic, deloc subtil…
Că „numai pensia-i de tine!” (NELU MATER)
Astăzi, pensia mai mare
Are mare căutare
Și la fete tinerele
Compensează alte cele... (ȘTEFAN BAȘNO)·
INTERESE
De-afară țara-i îndemnată
Să-și termine privatizarea,
Că nu-i destul de democrată:
I-a mai rămas în mare… sarea! (NELU MATER)
Nu-i o simplă întâmplare
Când rostești „privatizare”
Gândul îți aleargă-ndată
La... privată! (ȘTEFAN BAȘNO)
PREDICTIBILITATE
Restructurarea bugetară
Va fi,-s convins, o reușită,
Văzând că e făcută-n țară
De cei cu mintea odihnită! (NELU MATER)
Mintea odihnită-i bună
Doar atunci când se trezește,
Dar devine mătrăgună
Când într-una lâncezește! (ȘTEFAN BAȘNO)
MEA CULPA
Cum sunt un frate bun cu epigrama,
Precum mătreaţa soră e cu părul,
Luat cu gluma, zău că nu-mi dau seama
Şi-adesea spun, ca prostul, adevărul! (NICĂ JANET)
Oooo, ce bine-ar fi bădie
Mulți epigramiști să fie
Proști ca tine, coane Nică,
Numai adevăr să zică!” (ȘTEFAN BAȘNO)
CATRENUL DEȘERTĂCIUNII
Fără urmă de umor
Într-o lume perimată,
Nu toți oamenii ce mor
Chiar au și trăit... vreodată.(AL. D. FUNDUIANU)
Sandule, cam ai dreptate
Și ce sui e-adevărat
Fiindcă-n lumea asta, frate,
Unii doar au vegetat! (ȘTEFAN BAȘNO)
AI, N-AI MINGEA, TRAGI LA POARTĂ!
(Strategia unui antrenor celebru)
Cea mai bună apărare
E atacul, trage tare!
Dau ei gol, dăm dublu noi,
Nu dăm pase înapoi. (DUMITRU BUJDOIU)
(ANTI)GUVERNANȚII NOȘTRI
Habar n-au ce-i o reformă,
Cred că-i taxă peste normă;
Incompetenți, incapabili,
Corupți, irecuperabili. (DUMITRU BUJDOIU)
ADIO FACTURI SCUMPE LA ENERGIE
- Cum faci, bă, de nu plătești?
- Atâta de prost mai ești?
Nu le-achiți trei luni la rând
Și-ți taie curentu’- oricând. (DUMITRU BUJDOIU)
PROFESIE MIȘTO
Pot s-ajung baron, bancher,
Cu pile, și-n minister,
Dar mă fac somelier;
Beau vin cu-ncetinitoru’
Și nu mă-njură poporu’ (DUMITRU BUJDOIU)
(NON)FASHION
Babelor li se cam rupe,
Că nu poartă mini-jupe;
Le-ar purta băbuțele,
Dar li se văd țâțele. (DUMITRU BUJDOIU)
RUSIA APUCĂ PRĂJINA
În scrutinul din RM
Nu ea coada și-a băgat-o.
N-o să ghiciți cine e:
România și cu NATO! (NICOLAE MĂTCAȘ)
SUNTEM ȘI NOI PE PRIMUL LOC
Îndarn ne ținem numai de bociri
C-am fi la coada lumii-nfloritoare.
Suntém, în schimb, în frunte la scumpiri,
La neputința, iar, de cumpărare. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DACĂ-I SĂ-L CREZI PE ȘEFUL DIPLOMAȚIEI RUSE
Că se-ncinge bătălia
Și nu știe ce-i sincopa,
Vinovată nu-i Rusía,
Ucraína-i și Europa. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PROFEȚIE DE DRAGUL RETORICII?
Operațiune specială,
Când i-ai căsăpit ca în război,
Cucerind pământuri noi și noi,
Iar acum ai vrea, cu fasoleală,
Să nu le mai ceară înapoi?
S-a văzut și peste ocean
Trucul demagogic și viclean,
Lui Davíd când i s-a insuflat
C-o da de pământ cu Goliát. (NICOLAE MĂTCAȘ
SE PRETIND OBSERVATORI NEPĂRTINITORI LA SCRUTINUL DIN RM
Las’ că vor o deturnare
Și-i corup pe electori,
S-ar mai vrea și la votare
Cu statut de-observatori! (NICOLAE MĂTCAȘ)
FRICA PĂZEȘTE ... DRONERIA
Un iepure îndrugă, temerar,
Că lui nu-i este frică de Rusía,
Un singur gând îl ține ca pe jar:
Dar cine/ce păzește droneria? (LERU CICOARE)
ÎNTREBARE MINISTRULUI APĂRĂRII
Piloții aveau dreptul să doboare
Bizara dronă ce ieșise la plimbare?
Cum să dispui mata cu dărâmatul,
Când dreptul ăsta îl decide CSAT-ul? (LERU CICOARE)
DE CE SE TOT AMÂNĂ LA CCR EXAMINAREA PROBLEMEI PENSIILOR SPECIALE
Chestia se tot amână
Nu că pensia de serviciu
Cere mare sacrificiu,
Dar nu vor s-o dea din mână. (LERU CICOARE)
REFORMATORI PESTE REFORMATORI
Cum o fi la alte ministere,
N-avem știre. Dar, vorbind din șa,
Un ministru-al educației va cere
Să se facă doar reforma sa.
Ne-am ales cu – din orgoliu personal –
Analfabetism (la zi!) funcțional. (LERU CICOARE)
CEARCĂ ȘI PROPUNE UN CANDIDAT COMUN
Coaliție-maliție,
Fincă vrea stabilitate.
Pierde orice amiciție,
Când e-UN post pe unitate. (LERU CICOARE)
ÎNTREBARE CĂTRE DOMNII PRIMARI
O mare-avem de rezolvat enigmă
Să ne spălăm de-o oneroasă stigmă:
Nu-s bani de burse, pensii, ajutoare,
Doar pentru tămbălău și sărbătoare. (NICOLAE CRIHĂEANU)
NOI ȘI EI
Pe când scăpasem – divă-i! – din nevoi,
Credeam, atunci, că statul súntem noi.
Acum, mizeria ne leagă când curmei,
Realizăm că statul sunt tot ei. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ORICE TERGIVERSARE PARALIZEAZĂ ACTIVITATEA NORMALĂ
Toată-administrația locală,
Tot la fel precum justiția,
E-n stresare, nefuncțională,
Făr’-a-și camufla perdiția.
Nu doar dânșii suferă – toți noi,
Cât nu-i aprobat pachetul doi. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CUM BATE VÂNTUL
De vorbeai că e firesc,
Te-ar fi legat fedeleș.
Azi tot ei te sfătuiesc:
Fă-ți rezerve de bani cash! (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNTÂLNIRI MEMORABILE CU ROMÂNII DIN DIASPORĂ
Toacă-o țață țanțoșie
De-o-ntâlnire planetară
C-o duzină cenușie
De români de dinafară. (NICOLAE CRIHĂNEANU)