O CARTE DE ÎNSUȘIT PE ÎNDELETE
. Prelatul italian Gianfranco Ravasi având și susținute cercetări în domeniul lingvisticii spune despre poezie: „Poezia folosește un limbaj și o limbă. Limbajul simbolic poate fi înțeles, chiar dacă, probabil, nu în toate nuanțele sale, pentru că este legat de o cultură și de o experiență umană. Dar poetul folosește și o limbă concretă, încercând în toate chipurile să o transforme în muzică. Poezia, pe lângă puterea simbolului, comunică și o experiență senzorială de ordin fonetic prin sonoritățile limbii”. Nu știu dacă l-a citit pe Gianfranco Ravasi, dar cu certitudine a citit opera altor lingviști, dacă Ștefan-Cornel Rodean a putut scrie „Poezioare cu tâlc” (Editura A.T.U., Sibiu, 2019, ediția a II-a, revizuită), un volum a cărui texte trec dincolo de puterea simbolului, impunând jocuri logice cu tente distractive, obligând cititorul rezolvitor să apeleze la inteligență, la cultura sa și, nu rareori, la dicționare. Volumul, așa cum se precizează în subtitlu, este unul de „enigmistică rebusistică versificată”, făcându-și prezența afereza, androginul, apocopa, bariotropul, logogriful, metagrama, monoverbul epentetic, scartul, șarada și zeppa, evidentă fiind atât utilitatea culturală, cât și valoarea științifică a acestora. Explică autorul în „Cuvânt înainte”: „Grupate pe 10 tipuri de probleme, în tot atâtea capitole, cele 237 de „poezioare”, de mărime de la 4 la 12 versuri, se adresează: 1) iubitorilor de rebus, care nu știu încă să rezolve problemele de enigmistică versificată, pentru inițiere în acest domeniu; 2) celor care sunt deja dezlegători ai unor asemenea probleme, pentru a se antrena și amuza; 3) compunătorilor de probleme de enigmistică rebusistică, începători sau cu o anumită experiență, pentru a fi încurajați în viitoarele lor demersuri; 4) nu în ultimul rând maeștrilor rebusiști, pentru a le reaminti că și în acest domeniu este o mare nevoie de lucrări de specialitate (manuale, îndrumătoare, ghiduri, dicționare, antologii etc.)”. Într-un articol mai vechi, redutabilul rebusist Mircea Guja stabilea: „Constituind o gimnastică a spiritului, enigmistica se situează în acelaşi timp la intersecţia sportului cu arta şi matematica. Sportul include ideea de performanţă, arta presupune frumuseţea şi forţa de emoţionare a imaginii, iar matematica obligă la folosirea cifrelor, calculului, logici”. Aspectul este sesizat și de Ștefan-Cornel Rodean, însă volumul în discuție a fost scris cu bătaie mai lungă: 1) pune ca idee centrală conceptul de valoare pe care trebuie să-l aibă în vedere creatorii de enigmistică; 2) valoarea, în sine, nu ar fi suficientă dacă nu ar fi atinsă de aripa esteticului, cu precădere venit dinspre cerințele literare; 3) valoarea unui text este asigurată dacă este bine înțeles conceptul pe care vrea să-l reprezinte; 4) textul lasă o portiță deschisă celor care vor să devină rezolvitori/creatori de enigmistică , dând în final și rezolvările celor 237 de „probleme”.
Deși autorul ține să precizeze că nu dorește ca acest volum să fie un manual sau chiar un îndrumător, eu cred că îndeplinește condițiile unor astfel de instrumente, pornind și de la observația că cele 10 concepte beneficiază de o abordare teoretică, urmată de probleme suport.
Cineva spunea că unele cărți ar trebui gustate, altele devorate, însă doar câteva ar trebui mestecate și digerate pe îndelete. Din această ultimă categorie face parte și volumul lui Ștefan-Cornel Rodean.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
OMUL, EVOLUȚIE – INVOLUȚIE
Maimuța coborî din pom
Și-a devenit prin muncă, om,
Dar banul, nedorita piază,
În timp îl dezumanizează. (VASILE LARCO)
CULMEA CHEFULUI
Tot cheful de băut îți piere,
Căci pare batjocoritor,
Să bei la masă țapi de bere
Și s-ajungi țap ispășitor! (VASILE LARCO)
DEMOGRAFICĂ
Cu vocea sa cea sigură și calmă
A spus un senator în Parlament:
- Când fusta se scurtează cu o palmă,
Natalitatea crește cu-n procent! (VASILE LARCO)
PETIȚIE
Solicit, la pensionare,
Ca în vechime să-mi înscrie,
Drept muncă grea, vătămătoare,
Și anii mulți… de căsnicie! (IOAN MAMAISCHE)
DEZAMĂGIRE
Chiar amicii mi-au tras plasa,
Și vă spun să știți și voi:
După ce-au furat mireasa,
Mi-au adus-o… înapoi! (IOAN MAMAISCHE)
RECESIUNE
Uneori îți plouă-n gură
Și-ai mânca pe îndelete,
Dar cum totu-i cu măsură,
La dejun servești... regrete! (MAX OPAIȚ)
PARADIGMĂ
Însurat, o ține-ntruna
Vesel, dar s-a învățat
Să trăiască cu minciuna;
Când înșală-i... ocupat! (MAX OPAIȚ)
PRAF ÎN OCHI
Cu-atâtea găuri pe șosea,
Pe care le ascunde praful,
Nu văd de ce la firma mea,
N-aș face asta cu ... A.N.A.F.-ul! (MAX OPAIȚ)
LA MARE
(Dintr-un hotel, situat la malul mării,
o frumoasă face de zeci de ori "naveta" cameră - mare)
Cu un picior e în hotel,
Cu altul în a mării vrajă,
Iar eu, cu părți din mine-oțel,
La mijloc mă visez...pe plajă. (AXENTE IUGA)
ÎNTR-O COMUNĂ VECINĂ
La bal când am fost invitat
Plăcută mi-a fost o înaltă,
S-o am ca iubită am dat
Cu bâta-n Cetatea de Baltă. (AXENTE IUGA)
CONCURSURI UMORISTICE
Pe spinări de clasamente,
La concursuri anuale,
Se plimba, naiv, Axente
Când în jos și când la vale. (AXENTE IUGA)
ROMÂNIA A FOST MANIPULATĂ
Azi cunoaștem inamicul:
Omul negru cu „tăciuni”,
Care, măcinând nimicul,
Ne umpluse cu minciuni. (CONSTANTIN PROFIR)
MATERIA CENUȘIE ÎN PERICOL
Statul mult pe Internet
Face azi, pe glob, ocolul
Și-i ca drogul din cornet,
Mult mai rău ca alcoolul! (CONSTANTIN PROFIR)
PREMIERĂ
Când a fost Ghiță la mare
Și-a văzut și o maree,
A rostit cu voce tare:
Mare e! (ȘTEFAN BAȘNO)
TRADIȚIE
La lins de clanțe și pupat de poale
Atins-am frate, piscuri epocale
Și tot așa în stil fanariot
Ne vindem țara cu popor cu tot! (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
ORGOLIOASEI
Te faci adesea luntre-punte
Să fii înaltul vârf de MUNTE!
Nu ești urâtă și nici proastă,
Dar Domnul te-a făcut din... COASTĂ! (ALDO ALDO)
Văzând-o cum SE BAGĂ-n seamă,
Mă-ntreb ca prostul: "Mamă,mamă,
Femeia unde-ar aspira
Dac-o făcea din altceva?... (ȘTEFAN BAȘNO)
PRICIPIU DE FUNCȚIONARE
Pe-un domn puţin magnetizat,
Un termometru de pe sol,
Politicos l-a întrebat
Şi dumneavoastră tot cu-alcool ? (IULIAN BOSTAN)
Bețivul, beat, dar nu tâmpit
O replică i-a și trântit
Cu zâmbete și voie bună:
" Da dar al meu este din prună!" (ȘTEFAN BAȘNO)
Nici termometru nu e prost,
Că l-a făcut atent cu rost:
De abuzezi prea mult de-alcool,
O să evoluezi la sol! (IULIAN BOSTAN)
Dar știi, băiete, ce-i nasol?
Că eu nu cânt în cheia sol
Vorbind doar cu nevastă-mea
Eu știu mai mul de cheia fa! (ȘTEFAN BAȘNO)·
TIC DE CRIZĂ
De când mă am cu criza bine,
Am devenit un tip bizar;
Să văd dac-o mai am la mine
Mă caut des în buzunar! (IULIAN BOSTAN)
Fii cuminte, nea Iulică
Și trăiește fără frică
Are grijă Bolojan
Să mai țină înc-un an! (ȘTEFAN BAȘNO)
SUNT ȘI MAI OPTIMIST!
Pur și simplu m-a uimit,
Optimismul tău spontan,
Și-ți mai spun :stai liniștit,
Va dura mai mult de-un an! (IULIAN BOSTAN)
Optimismul dumitale
Sincer, mă cam bagă-n boale,
Dar gândesc, mai e o cale
S-o ia și Macron la vale... (ȘTEFAN BAȘNO)
C-optimismul dumitale,
Ai luat-o prea la vale;
N-ai din cel autohton,
De te-ai dus în Hexagon? (IULIAN BOSTAN)
Să-ți explic, domn Iulian,
M-am gândit că dacă-i pică
Mentorul, și Bolojan
Merge după el, adică... (ȘTEFAN BAȘNO)
CONCURSURI UMORISTICE
Pe spinări de clasamente,
La concursuri anuale
Se plimba, naiv, Axente
Când în jos și când la vale. (CRĂCIUN L. ALBA)
Știu că ai un ideal
S-o mai iei și mai la deal
Dar în clasamente, frate,
Locurile-s ocupate! (ȘTEFAN BAȘNO)
·
ȘEDINȚA OPERATIVĂ
A-nceput; un uragan
De reproșuri, nu îmi pasă
Că mă simt un Bolojan,
Am demisia sub masă. (CRĂCIUN L. ALBA)
APROPO DE CONCUCURSURI...
Ascultă, domnule Axente
Nu mai umbla la sentimente,
Iar treaba cu demisia
Nu sperie comisia! (ȘTEFAN BAȘNO)
AVEA DREPTATE EINSTEIN*
Recunoaște fiecare,
Sexul după-nsurătoare
E gratis, nu se plătește;
Dar, cât soața cheltuiește?
*Einstein: Uneori plătești mai mult pentru
lucrurile primite gratis.
DOUĂ BLONDE MICROBISTE
- Fato, auziși beleaua?
Becali vrea-n Be cu Steaua;
- Dă-l în…bubă, nu rezistă,
Regret, sunt mare stilistă. (DUMITRU BUJDOIU)
CE SUNT TAXELE?
Sunt grele amenzi lunare,
Date de guvern ușor;
El ne ia pe fiecare
Cetățean, drept infractor. (DUMITRU BUJDOIU)
DAVID (Daniel) ȘI BOLOJAN (Goliat)
Legenda, iată, s-a schimbat,
Ministru-i slab, nu Goliat;
Pupă-n fund pe bolojani,
La studenți, profi le ia bani. (DUMITRU BUJDOIU)
OARE NUMAI UN MEDIC DIN
MANCHESTER E VINOVAT? (Presa)
Lăsă operația,
Că-l izbi erecția;
Și, cu asistenta, iute,
Făcu sex zece minute. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎN UCRAINA ȘI LA NOI
La ei cresc burse și salarii,
Cu rostopală scad la noi.
La noi doar luptele-s contrarii,
La ei un crâncen e război. (NICOLAE MĂTCAȘ)
BANI CU GHIOTURA, DAR...
De la UÉ ne plouă iar cu bani
Să fim ce-am fost: al Europei scut,
Dar nu ne spun cârmacii ortomani
Că banii îi primim ... cu împrumut. (NICOLAE MĂTCAȘ)
QUO USQUE TANDEM?
Experții arborează steagu-n bernă
Și-n fața stării triste se consternă:
Prea multă-avem politică internă
Și mai puțin – sau chiar deloc! – externă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DISCREPANȚĂ
Avem eroi pe frontul invizibil
Necunoscuți, dar munca li-i vizibilă
Și-un corp de diplomați mai pipăibil
Cu roada muncii cam nepipăibilă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SĂ DĂM VRABIA-DRONĂ DIN MÂNĂ?
Decât s-o urmărim cu supersonice
Și cu rachete s-o dăm jos demonice,
Nu ne-alegeam cu dânsa-ntreagă, pleașca,
Dac-o loveam, copii zglobii, cu proașca? (NICOLAE MĂTCAȘ)
MUNCĂ EXTENUANTĂ ÎN COALIȚIE
Nici munca șefilor nu-i uniformă,
Chiar dacă cea mai grea o fac adjuncții.
Ce greu să se-nțeleagă pe reformă
Și ce ușor – la împărțit de funcții! (LERU CICOARE)
MAI BUNĂ-ACOPERIRE-N LUME NU-I
Primăria Mircea Vodă
Vinde-argilă fără acte.
Cu asemenea metodă
Șmenurĭle rămân intacte. (LERU CICOARE)
N-AM REUȘIT SĂ FOLOSIM BANII DIN PNRR PENTRU
CONSTRUIREA DIGURILOR
(sau DESCOPERIȚI ÎN FAȚA INUNDAȚIILOR ȘI A VIITURILOR)
Treisprezece-i cifra dracului?
D’aia-n PNRR-i numai unul?
Am ajuns la fundul sacului,
Iar baraje nu-s – să dai cu tunul. (LERU CICOARE)
CU ECHITATEA CUM STĂM?
Se ia din pensiile flavide,
Se taie tot din plafonare,
Dar nu din sume forfetare,
Nici din subvenții la partide. (LERU CICOARE)
DE CE SE REVOLTĂ SĂRĂNTOCII LA ELIMINAREA PLAFONĂRII
LA PRODUSELE ALIMENTARE DE BAZĂ?
Goi lăsați, se resemnară,
Dar flămânzi – de ce-și rup pieptul?
Golătatea înconjoară,
Pe când foamea dă de-a dreptul. (LERU CICOARE)
EXPORTĂM PRODUSE ALIMENTARE NEPRELUCRATE
ȘI LE IMPORTĂM PROCESATE
Și mai vrem să nu ne crească deficitul
Brânză când nu vrem – doar mozzarella,
Barabúle de import (chiar și prăjitul!),
Roșii cherry, aluat, nutella?!! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DE-ALIMENTAREA SĂNĂTOASĂ A POPULAȚIEI ÎI MAI PASĂ CUIVA?
Unde-s nutriționiștii
Ce ne sfătuiau de sănătate,
Când ne-alimentează-afaceriștii
Cu produse ultraprocesate? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PRINTRE ULTIMII-N UÉ LA CALITATEA VIEȚII
Când privești românul ce podvadă
Duce ori să-și cumpere-și permite,
Înțelegi că dacă nu-i la coadă,
E la coada cozii, pasămite. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
EDUCAȚIE SAU BOXARE?
Trasul de șiret cu profesorii –
Obicei mai vechi printre elevi,
Dar că s-a ajuns de la gâlcevi
Să le mute-n clasă căpriorii? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CURAJ, GĂINĂ!...
Atât de curajos când să combați
Metehnele unei persoane-abstracte,
Dar tot atât să-l mângâi când te zbați
Pe-un ins/sistem concret – prin artefacte? (NICOLAE CRIHĂNEANU)