Mesajul Papei Francisc pentru români: "Continuaţi să luptaţi împotriva acestor noi ideologii care apar!"

Mesajul Papei Francisc pentru români: "Continuaţi să luptaţi împotriva acestor noi ideologii care apar!"

Am asistat în aceste zile la o incredibilă transfigurare a ființei umane. Românii au fost buni, inimoși, primitori, zâmbitori, joviali. Au fost împreună-creștini. Ne-au emoționat oamenii bolnavi, oamenii săraci, romii, bătrânii, știrbii, ologii. Tot ce a atins Papa Francisc a căpătat aură de sfințenie. Am ascultat fascinați cântări creștine, am aplaudat ierarhi deopotrivă ortodocși și catolici. Am strigat împreună: Hristos a Înviat!

Pentru trei zile, cât a durat vizita Sanctității Sale, Papa Francisc, în România, am fost oameni liberi. Pentru că am fost creștini. Fără ură, fără încrâncenare politică. Am înțeles că sărăcia nu este un defect, ci o stare. Că ea devine periculoasă atunci când se așază în suflet și că dincolo de ea începe căderea. Pentru că suntem mult mai săraci ca trăire spirituală decât ca mod de viață. Suntem săraci în sentimente, în emoție, în a fi lângă aproapele nostru. 

Papa Francisc ne-a predat lecția SMERENIEI. Smerenie, care vine din limba slavonă - "Mera", înseamnă măsură. A fi smerit înseamnă deci să te aşezi în propria măsură, să te simţi bine în pielea ta, în sufletul tău. După smerenie vine LIBERTATEA. A fi liber în măsura ce ţi-a fost dată, a fi liber să te manifeşti în stare naturală. Să nu te arăţi altfel decât ai fost dăruit să fii. Dar cât de important este SĂ FII am văzut în aceste zile.

Acceptarea adevărului despre tine însuţi este cea mai dificilă formă a smereniei. Este adevărul care eliberează conştiinţa de sub povara prejudecăţilor, a cutumelor sociale. Smerenia nu înseamnă dar nici umilinţă, nici lipsă de reacţie, nici tăcere sau îndurare. Acestea toate conduc spre o falsă penitenţă a spiritului, care mai devreme sau mai târziu va exploda în forme mai mult mai puţin periculoase. Propria măsură, smerenia, aşezarea în spaţiul intim, firesc, înseamnă libertate. Eşti ceea ce eşti.

Asta ne-a învățat Papa Francisc. Fără să arate cu degetul, ne-a spus că trebuie să ieșim din sărăcia spiritului și din falsa libertate. Din sărăcia în Dumnezeu. Libertatea falsă, libertatea împotriva lui Hristos, nu-i decât revolta unor sclavi, ne spune Dmitri Merejkovski. Cuvinte care dor, cuvinte care ard.  

Ne-am pierdut libertatea de A FI. Omul contemporan a devenit "consumator", un produs al societăţii pe care el însuşi a construit-o. Omul nu mai este de natură divină, ci un produs pe bandă al societăţii de consum, o rotiţă în marele angrenaj universal. În acest fel, libertatea - în forma ei brută, neadaptată capacităţii fiecăruia de a gestiona şi echilibra situaţiile, nu mai este o formă de manifestare a firescului. Mai simplu spus, ne-am pierdut de noi înșine și nu ne mai recunoaștem.

Din când în când, însă, ne amintim de noi. Și ne place cum suntem. Venirea Papei în România ne-a arătat că drumul acesta este cel bun. Drumul Credinței smerite, în libertate fiind. Și că nu trebuie să renunțăm la valorile noastre, la tradițiile care ne reprezintă. Dar mult mai clar a rostit Papa Francisc adevăruri pe care nu am vrut să le auzim (ba chiar ne-am revoltat!) de la ierarhii noștri ortodocși: îndemnul la păstrarea credinței și la lupta împotriva unor "noi ideologii”.

"Dragi fraţi şi surori, chiar şi astăzi reapar noi ideologii care, intr-un mod subtil, încearcă să se impună şi să-i dezrădăcineze pe oameni din cele mai bogate tradiţii ale lor culturale şi religioase. Colonizările ideologice dispreţuiesc valoarea persoanei, a vieţii, a căsătoriei şi a familiei şi dăunează, prin propuneri distrugătoare, atee ca şi cele din trecut. în mod deosebit tinerilor noştri şi copiilor, lăsăndu-i fără rădăcini din care să poată creşte. Sunt voci care, semănând teamă şi diviziune, vor să şteargă şi să îngroape cea mai preţioasă moştenire pe care aceste ţinuturi au văzut-o nâscându-se", a rostit Papa Francisc. 

"Să continuaţi să luptaţi împotriva acestor noi ideologii care apar”, ne-a transmis Papa. 

Am privit în aceste zile către o diferită manifestare a credinței. Am văzut dragostea în chipul ei uman, smerit, dezvăluit. O dragoste pe care și Biserica noastră Ortodoxă o practică, dar într-o discreție pe care prea rar o aflăm, prea rar o aplaudăm. Cantine pentru săraci, spitale, tabere, clinici, centre de tratament, aziluri de bătrâni, școli și grădinițe. Toate finanțate de Biserica Ortodoxă. În fața căreia Papa Francisc s-a înclinat duminică, pe Câmpia Libertății de la Blaj, mulțumindu-i pentru toată lucrarea. "Domnul să binecuvânteze această străveche și distinsă Biserică Ortodoxă și s-o susțină în misiunea ei!", au fost cuvintele rostite de Papa Francisc la finalul ceremoniei de la Blaj.

Vom ști, oare, să ne păstrăm decența și mâine, după ce Papa Francisc va fi fiind departe de noi? Vom ști oare să alungăm și mâine norii de pe cer, spre a face loc Bunătății, Iubirii? 

Trebuie doar să urmăm Calea Regală la care ne-a îndemnat Papa Francisc. Calea Omului către Dumnezeul Milei și al Iubirii. Și, mai ales, să avem încredere în această "străveche și distinsă Biserică Ortodoxă" și s-o susținem în misiunea ei!

 

Spune-ne opinia ta

Articole similare

Lecția lui Hagi

Miercuri, 26 Iunie 2019
3685

Magda Ursache: Războiul imaginii

Duminică, 23 Iunie 2019
2978

Ce fel de cetățeni vrem să formăm?

Duminică, 12 Mai 2019
1256