Așa cum nu orice vers devine Poezie, tot astfel nu orice copertă îmbracă o Carte. Nu orice om care scrie poezie devine Poet. Nu poți scrie despre îngeri și să fii agresiv cu aproapele tău, nu îți lipești fruntea de icoana Poeziei dacă nu știi să trăiești în altarul Cuvântului. Sună patetic? Dar cum ar fi să fim mai atenți la ce citim, la ce validăm, la cât de mult ne raportăm, ca cititori, la ceea ce se scrie și (ni) se vinde ca literatură?
Ziua Cărții este și despre a fi responsabili. Așa cum nu orice muzică este simfonie, nici orice scriere nu se transformă în artă. Este ciudat că, într-o lume în care dăm jos statui, urcăm pe socluri nume și cărți ale unor oameni care au făcut compromisuri, care și-au construit eternitatea atârnându-și la gât osanale și făcând plecăciuni în fața asupritorilor. Este la fel de ciudat că, astăzi, validăm cărți fără să le citim, că ne cucerește discursul, nu conținutul, că ne fotografiem cu coperți și nu ne aplecăm asupra cuvântului.
Azi, 23 aprilie, este Ziua Cărții. Ziua Bibliotecilor.
Tot astăzi îl prăznuim pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, un sfânt militar. Simbol al curajului, al credinței neclintite și al sacrificiului suprem. Ziua Orașului Botoșani.
Carte, Credință, Bibliotecă. Ce sărbătoare s-ar fi putut construi pe aceste trei valori de necontestat! Aici, la Botoșani. Să ieșim din paradigma festivismului inutil și să ne așezăm într-o reală consistență spirituală, culturală, educativă.
Carte, Credință, Bibliotecă. Nu separat, nu discret, nu conjunctural, ci împreună. Nu instituțional, ci om cu om. Scriitori, oameni de cultură, preoți-cărturari. Avem (încă) la Botoșani oameni de valoare, mulți cufundați într-o discreție dureroasă.
Botoșanii se mândresc cu asupra de măsură cu blazonul cultural și ecumenic. Cu genii și sfinți. Însă, dacă privim cu onestitate și cu luciditate către ultimele decenii, remarcăm un declin din ce în ce mai accentuat, cel puțin în sectorul cultural.
Răsfoind ”filele” anilor de demult
Fără a încerca să preamărim trecutul recent, o privire îndărăt poate că ne-ar revigora dorința de a clădi constructiv și pe termen lung.
Prin anii 1830-1840, scria Artur Gorovei în ”Monografia orașului Botoșani” (1926), în biblioteca unui botoșănean ce aparținea protipendadei se puteau găsi cam 50 de titluri.
În 1908 se înființează la Botoșani Cercul de lectură, ce aduna la un loc 5.302 cărți românești, 2.713 cărți franțuzești, 1.740 cărți nemțești.
Din 1904 data biblioteca populară ”Mihai Eminescu”, care în 1932 deținea 7.235 cărți românești, 1.901 franțuzești, 201 nemțești. Nu mai puțin bogate în volume erau bibliotecile școlare, distingându-se cea de la Liceul Laurian (cu 3.138 cărți românești și 1.829 cărți străine), biblioteca județeană pedagogică, înființată în 1928 (cu peste 1.500 de volume) și biblioteca ”Profesor I. Simionescu”, care data din 1931.
În 1932 aflam că, ”dacă s-ar aduna cu bunăvoința posesorilor toate bibliotecile de prin conacuri într-o singură bibliotecă centrală, am ajunge să avem și noi o bibliotecă comunală cu vrea 200.000 de cărți de mare valoare”, scria prof. I.V. Luca (cf. schiței monografice ”Botoșani în 1932”, lucrare redactată de Tiberiu Crudu).
Mai aflăm că biblioteca publică din Botoșani, înființată în anii 1925-1926 își va întrerupe activitatea în timpul războiului (1940-1944), dar o va relua după 1946, pentru ca în 1950 să devină bibliotecă raională, iar în 1968 bibliotecă județeană.
Din 1971, biblioteca județeană cunoaște un avânt uriaș. Să spunem doar că, dacă în 1971 existau la Botoșani 4.585 de cititori la 121.495 de volume difuzate și consultate, în 1979 avem 10.121 de cititori și 296.702 volume la dispoziția pasionaților de citit.
În total, în anii 80, în județul Botoșani funcționau 432 de biblioteci publice și aproape 3 milioane de volume.
Pe 1 noiembrie 1977 ia ființă Centrul de librării și difuzare a cărții Botoșani. Crește numărul librăriilor de la 27, în 1970, la 33 în 1979. Valoarea cărții și a produselor de papetărie, rulată prin aceste unități, atinge valoarea de 20 milioane lei anual. Nu uităm numeroase puncte de librărie din magazinele sătești.
Chiar de la înființare, Centrul de librării organizează Salonul cărții, eveniment care reunește la Botoșani scriitori, editori, oameni de cultură. La Biblioteca Județeană încep tot atunci acțiuni precum ”Scriitori pe meleaguri natale”, ”Decada cărții românești” sau salonul literar-artistic ”Amfitrion”.
Câte librării mai știți astăzi în Botoșani? Degetele de la o singură mână sunt o risipă inutilă, dacă ne încumetăm să numărăm!