Timp de două zile, la Botoșani a avut loc un adevărat maraton folcloric, un act cultural care a reunit artiști din generații diferite, din zone etnofolclorice diverse – ambele maluri ale Prutului, gorjenii marii artiste Maria Lătărețu, farmecul dansurilor tradiționale maramureșene ori frumusețea muzicii din Ardeal –, orchestre și ansambluri de prestigiu.
Două seri de excepție, scena oferind un adevărat regal folcloric, dacă ar fi să amintim doar reperele artistice: Ionuț Fulea, Daniela Condurache, Andreea Voica și Alexandru Pop, care au evoluat alături de Orchestra Națională „Lăutarii” lui Nicolae Botgros din Chișinău, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” din Târgu Jiu, Ansamblul Artistic Profesionist "Constantin Arvinte" Iasi și Ansamblul Artistic Profesionist ”Rapsozii Botoșanilor - Ioan Cobâlă” Botoșani.
La reușita evenimentului, un aport semnificativ l-a avut, anul acesta, Miruna Ionescu. La rândul ei interpretă de muzică populară și prezentatoare de televiziune, Miruna Ionescu a știut să confere celor două seri nota de eleganță și rafinament, să dea valoare sentimentelor, emoțiilor firești, autentice și atât de necesare într-un spectacol. Detaliile biografice ale invitaților au ieșit din sfera prezentărilor oficiale, astfel că Miruna Ionescu a adus pe scenă în primul rând povești de viață, apoi informație. Nu întâmplător, pe când era doar un copil, Marioara Murărescu a remarcat-o, Miruna Ionescu fiind numită la scut timp ”Fetița de la Tezaur”; era primul copil care interpreta la 7 ani o doină și primul copil care apărea în emisiunea ”Tezaur Folcloric”.
Avem viitor pe scenă, nu și în sală?
Cele două seri de festival au mai scos în evidență un detaliu care ar trebui să fie un semnal de alarmă. Avem artiști tineri, interpreți de valoare - pe scenă și în școlile de profil -, îi vedem și în orchestre, în ansambluri. Nu și în public, în sălile de spectacol! Este folclorul în fața unei crize de generație?
Botoșaniul nu a făcut excepție. Paradoxul este, așadar, unul cât se poate de evident: pe scenă urcă artiști tot mai tineri, însă în fața lor se află un public din care tocmai tinerii lipsesc. Avem viitor pe scenă, nu și în sală.
Nu este o formă de reproș la adresa unei generații care își formează singură propriile gusturi muzicale, departe și de a pune sub semnul întrebării valoarea folclorului. Mai ales în aceste timpuri, formele de divertisment se transformă, generațiile noi cresc într-o lume dominată de platforme digitale, de muzică urbană și consum cultural rapid. Pentru că, spre deosebire de vremurile trecute, folclorul concurează astăzi nu doar cu alte genuri muzicale, ci și cu un întreg univers de experiențe și tentații.
Dar dacă, în acest caz, problema nu este doar a tinerilor?
O soluție ar fi scoaterea folclorului din zona evenimentelor dedicate aproape exclusiv generației care l-a consacrat. Asta nu înseamnă să modernizăm folclorul într-un mod anapoda și oportunist, așa cum din păcate s-a mai întâmplat în unele segmente culturale. Nu înseamnă nici să sacrificăm autenticitatea. Dar se poate să identificăm puntea dintre tradiție și prezent, să stârnim curiozitatea muzicală a tinerilor de astăzi.
Să nu uităm că, așa cum precizam la început, scenele sunt pline de tineri interpreți, avem ansambluri care formează noi generații, avem copii care învață dansuri și cântece populare. Interesul este viu.
Numai că, așa cum se poate vedea în sălile de spectacol, formarea unui artist nu este suficientă. Este nevoie și de publicul care să-l asculte.
Pentru cine va mai exista folclorul peste 10-20 de ani?
Cine va mai simți nevoia să-l asculte pe interpretul care se formează astăzi, cine se va afla în sală peste 10 ani?
Sunt întrebări care trebuie să îi preocupe pe organizatori, pe managerii instituțiilor culturale. Pentru că, spun specialiștii, muzica nu moare atunci când dispar cei care au cântat-o, ci atunci când nu mai există nimeni care să o asculte.
Minusul Botoșaniului: lipsa unui barometru de consum
Problema absenței tinerilor din sala de spectacol a fost observată și de Ioan Mateiciuc, managerul Centrului Cultural Botoșani, organizatorul Festivalului de Folclor ”Ioan Cobâlă”, eveniment ajuns la ediția a IV-a. Ioan Mateiciuc a dezvăluit, de altfel, că instituția pe care o conduce de șase luni de zile a semnalat acest aspect în cadrul unor dezbateri naționale.
Concluzia: Botoșaniul are nevoie de un barometru de consum cultural care să stabilească un profil al consumatorului.
”Dacă ne raportăm la Timișoara, la Iași, suntem aproape de aceste orașe ca background cultural. Botoșaniul stă pe un pământ foarte fertil, nearat încă. Ce e important să subliniez referitor la Cluj și Timișoara - din ce știu eu, pentru că au fost candiate la Capitală Culturală Europeană în mandatul trecut -, au un barometru de consum cultural. Ei știu pe fiecare segment de consum ce profil al consumatorului au. Din păcate, acesta este minusul Botoșaniului în momentul acesta: nu are un barometru de consum și nu are un radar de consum nici măcar pe muzică simfonică sau teatru, cu atât mai puțin pe folclor”, spune Ioan Mateiciuc, managerul interimar al Centrului Cultural Botoșani.
Vestea bună este că, de la începutul anului viitor, cu sprijinul Institutului Național pentru Formare Culturală, Botoșaniul va începe să lucreze la acest aspect.
”În acest moment, la Botoșani nu există un studiu de cercetare. Noi, ca Centru Cultural, am inițiat în acest moment, inclusiv către Institutul Național pentru Formare Culturală de la București am transmis că am vrea să facem împreună, la începutul anului viitor, un radar de consum, un barometru de consum cultural pentru Botoșani. Tocmai ca să reglăm profilul consumatorului pentru fiecare secțiune în parte. Am primit un răspuns pozitiv, deci suntem în proces”, a explicat Ioan Mateiciuc.
”O spun cu tristețe!”
În urma propriilor observații, Ioan Mateiciuc confirmă faptul că, în cele șase luni de interimat la conducerea instituției, analizând profilul consumatorului care vine la evenimentele Centrului Cultural, ”cel puțin pe muzică folclorică, segmentul de populație este îmbătrânit, media fiind cam la 55 de ani”.
”O spun cu tristețe. Ce înseamnă asta? Discutând cu ceilalți manageri culturali care sunt în festival și cu ceilalți coordonatori de orchestre și de ansambluri, asta înseamnă că în 5-10 ani de zile segmentul acesta de cultură, de act cultural, nu se mai adresează nimănui. Sau dacă se adresează, nu mai ai, fizic, public în sală”, spune Ioan Mateiciuc.
Iar cele două seri ale Festivalului de Folclor ”Ioan Cobâlă” de la Botoșani au ilustrat cu asupra de măsură fenomenul semnalat deja și de mulți manageri de instituții culturale din România: tinerii nu vin la spectacolele de muzică folclorică.
”În prima seară, nici măcar eu nu am identificat un tânăr. Chiar dacă, din reacțiile pe care le-am avut, e un eveniment care poate concura cu marile evenimente naționale”, spune managerul de la Botoșani.
”Un public pe care Maestrul Cobâlă l-a educat!”
Deloc întâmplător, în cea de a doua seară a Festivalului, atunci când Centrul Cultural Botoșani a primit - în semn de prețuire – o recunoaștere din partea managerului Ansamblul Artistic Profesionist "Constantin Arvinte" Iași, Ioan Mateiciuc a ales să dedice premiul publicului din sală.
”Avem în fața noastră un public pe care Maestrul Cobâlă l-a educat. Vreau să dedic acest premiu de la Iași vouă, publicului, celor care ați înțeles mesajul Maestrului Cobâlă și continuați să veniți în sala de spectacol. Să facem un gest împreună, de a duce la următoarele spectacole și viitoarea generație de public. În această seară a înflorit în mine speranța doar pentru că am văzut în sală zece copii”, a spus Ioan Mateiciuc.
Cine pregătește publicul de mâine?
Este nevoie de mai multă educație culturală? Mai există resurse pentru apropierea tinerilor de folclor?
De zeci de ani, în municipiul Botoșani, săptămânal, publicul are parte de spectacole de teatru și concerte de muzică clasică, iar copiii și tineri adaugă și oferta teatrului de păpuși. Există, de asemenea, concerte-lecție, ateliere de teatru, programe dedicate familiarizării copiilor cu artele spectacolului. Nu și concerte folclorice, un motiv fiind și lipsa infrastructurii și a logisticii de spectacol.
Cum ar fi, însă, ca tinerii din Botoșani să fie invitați periodic la spectacole însoțite de explicații, să afle ce înseamnă o doină, care este povestea unei hore, de unde vin anumite ritmuri, ce diferențiază stilurile muzicale din Moldova, Oltenia, Maramureș sau Ardeal? Ce rol au avut cântecele în viața comunităților și cum s-au transmis ele din generație în generație. Nu informații transmise ”ca la școală”, ci prin spectacol. Astfel, tinerii vor înțelege ceea ce ascultă, vor afla poveștile din spatele costumelor populare, vor cunoaște instrumentele, vor îndrăgi repertoriile. Ei vor deveni astfel, din spectatori, participanți la o experiență culturală.
”Orchestra este mult prea mică pentru un festival”
Este vorba despre o investiție în viitor. O investiție care trebuie să înceapă chiar cu orchestra, cea mai valoroasă moștenire lăsată de marele dirijor, compozitor, orchestrator Ioan Cobâlă.
O recunoaște și managerul, mai ales în urma Festivalului de Folclor de la Botoșani: orchestra are nevoie de oameni în primul rând.
”Orchestra este mult prea mică pentru un festival, și acesta este un semnal de alarmă pe care îl trag, ar trebui cel puțin încă zece oameni pentru ca orchestra să se ridice la nivelul orchestrei de la Gorj, de exemplu. Dincolo de o orchestră instrumentală, este absolut necesar, atunci când te numești ansamblu, să ai măcar cinci perechi de dansatori. Am văzut ce poate face ca sistem coregrafic, ca scenă, scenariu de spectacol. Sunt multe lucruri care pot crește zona folclorică”, a spus Ioan Mateiciuc, manager interimar al Cetrului Cultural Botoșani.
Este nevoie, pentru a nu pierde o generație și pentru a forma publicul de mâine, ca folclorul să iasă din paradigma evenimentelor festive și să devină o formă de cultură permanentă. Nu doar să îl celebrăm, ci să îl și transmitem generațiilor viitoare.
