Visul american, privit dintr-o perspectivă pur umană, capătă dimensiunile unui travaliu psihanalitic (de la Al. Cistelecan citire), atunci când tărâmul binecuvântat și (deseori) ultralicitat rămâne drept ultimă șansă pentru descoperirea și legitimitatea unei vieți în care totul pare posibil.
Dincolo de titlul unui spectacol - The American Dream - care ne poartă pe fiecare în parte într-un imaginar personal, intim, pe alocuri chiar abscons, povestea de pe scenă pare a fi o piesă dintr-un puzzle pe care timpul îl desfășoară prin oameni, locuri, întâmplări.
Visul de la Botoșani a început în urmă cu mulți ani, la Teatrul Național din București. O copilă-Julietă debuta, alături de George Călin (Romeo), de Claudiu Bleonț (Mercuțio), pe scena profesionistă, într-un spectacol a cărui regie purta semnătura lui Beatrice Rancea. Tânăra Julietă era Teodora Câmpineanu.
După exact 20 de ani de la debut, Teodora Câmpineanu montează/regizează ea însăși Romeo și Julieta și alege pentru personajele principale o la fel de tânără actriță (Raphaela Lei, 19 ani), iar rolul lui Romeo îl atribuie unui tânăr absolvent al UNATC, un actor carismatic, fermecător, făcut parcă anume să frământe în inimă iubirea Julietei sale. Răzvan Amitroaei "pare că emite lumină, ca și cum s-ar hrăni cu fosfor", scria după spectacolul din 2014 Gabriela Hurezean. O întâlnire deloc întâmplătoare, între o regizoare care a știut să vadă într-un actor tânăr acea inocență tenace, dublată de o remarcabilă știință a comunicării scenice, și nu doar prin intermediul cuvântului rostit.
Între timp, Răzvan Amitroaei a devenit actor al Teatrului Mihai Eminescu din Botoșani. Iar reîntâlnirea dintre cei doi se produce, iată, într-un vis american. The American Dream.
O distribuție completată de Răzvan Ilie, actor venit din scena bucureșteană, și de Mirela Nistor, într-un rol prin care dezvăluie publicului capacități excelente în a stăpâni personajul, un personaj ce pare să coboare spre final într-o versatilitate sentimentală pe care actrița o gestionează cu profesionalism. Desigur, publicul se bucură (din nou, după proaspăta reapariție în Dineu cu proști) de prezența pe scenă a lui Petruț Butuman. Cerșetorul care - fără să țină cont de vitregiile de tot soiul - își împlinește cu adevărat visul, acela de a cumpăra cinematograful.
Teodora Câmpineanu propune publicului botoșănean un spectacol echilibrat, bine structurat și împachetat vizual. Un decor cu elemente minime, dar care oferă libertate actorilor și, mai ales, își dovedește utilitatea, este bine integrat în poveste. Apa care curge la țâșnitoare, lumina care pâlpâie, perdeaua de fum ce învăluie scena sunt elemente la care regizoarea recurge pentru a accentua și autentifica un tărâm mișcător, nesigur, vulnerabil.
Prin adaptarea scenică, Teodora Câmpineanu face din Murray Schisgal un autor accesibil, atractiv nu prin paradoxurile sale, cât mai ales prin amestecul de inteligență, naivitate, chiar o sfioșenie care poartă măștile bărbăției. Spectacolul are toate ingredientele necesare pentru a prinde la public, dar și pentru a oferi actorilor posibiltăți infinite de a se juca în și cu personajele, nu doar cu reacțiile publicului.
Răzvan Ilie, care îl interpretează pe Cornelius J. Hollingsworth, aduce pe scena botoșăneană un joc proaspăt, chiar dacă ușor de anticipat. Însă vorbim despre o anticipație care creează o complicitate umană între personaj și spectator. De altfel, este un joc de care publicul are nevoie pentru a canaliza mare parte din atenție către eroul acestui spectacol, Shimmel Shitzman (Răzvan Amitroaei). Maggie Catwell, florăreasă oarbă-dar-bine-văzătoare, este în spectacolul Teodorei Câmpineanu o altă aspirantă la vis. Mirela Nistor dovedește o capacitate nebănuită de se transforma, este femeia care vinde flori, sentimente, dar negociază cu același farmec, chiar forță, și mila, compasiunea, iubirea.
Personajele întruchipate de Răzvan Ilie și de Mirela Nistor reușeșc, separat și împreună, să stârnească în cel de-al treilea partener de scenă un permanent joc al emoțiilor, al paradoxurilor, pentru ca în final să avem în față un Shimmel Shitzman care atinge visul și îl transformă în realitate. Iar realitatea lui Shimmel Shitzman este iubirea. Iubirea care maturizează, motivează, care scoate măștile.
Jocul lui Răzvan Amitroaei permite publicului să parcurgă, pas cu pas, etapele devenirii. Or aici s-a văzut (și s-a aplaudat!) talentul tânărului actor de a rămâne mereu prezent, chiar și atunci când nu a rostit nici o replică. O expresivitate atent construită, dar îmbrăcată într-un autentic plin de farmec, un joc pe care l-a stăpânit de la prima apariție pe scenă și până la ultima replică. Și o ieșire din scenă memorabilă: gestul care trimite la Charlie Chaplin. La fel cum apariția lui Maggie Catwell în postura lui Marilyn Monroe, cu celebra rochie albă ridicându-se văluros, dar și cu la fel de celebra replică Happy Birthday, Mr. President, a stârnit ropote de aplauze.
"Trăim uneori într-un univers imobil – creat de către noi înşine- realitate ce ne nemulţumeşte, cu care ne-am obişnuit, ne produce disperare însă şi fals confort. Strigăm în surdină, lăsând întunericul să ne cuprindă, aşteptând o salvare ce nu mai vine", spune Teodora Câmpineanu.
Am spune că salvarea vine în această poveste, chiar dacă mai târziu, chiar dacă nu sub forma bunăstării materiale. Salvarea stă și în bunătate, în onestitate, în iubire. Dar și în muncă, așa cum ni se dezvăluie la finalul spectacolului: cerșetorul reușește să cumpere cinematograful, spre uluirea celor doi parteneri în afacerea cu banane.
În urmă cu un an și jumătate, Lenuș Teodora Moraru dăruia publicului botoșănean un actor: Petruț Butuman, care în spectacolul "Dineu proști" a excelat și a dat cu adevărat măsura talentului său. Cu "The American Dream", Teodora Câmpineanu aduce în lumină un actor de certă valoare, Răzvan Amitroaei. De care în mod sigur vom mai auzi!
"The American Dream", după o idee de Murray Schisgal.
Teatrul Mihai Eminescu Botoșani
Regia: Teodora Câmpineanu
Distribuţia:
Shimmel Shitzman – RĂZVAN AMITROAEI
Cornelius J. Hollingsworth – RĂZVAN ILIE
Maggie Catwell – ELLA NISTOR
Cerșetorul – PETRUŢ BUTUMAN
Patronul – IONICĂ CIOFU
