A apărut un nou număr al revistei de cultură Hyperion, numărul 10-11-12/2017, publicaţie editată sub egida Uniunii Scriitorilor din România, de catre Fundaţia Culturală "Hyperion - Caiete botoşănene", cu sprijinul Consiliului Judeţean Botoşani, prin Memorialul Ipoteşti - Centrul Naţional de Studii "Mihai Eminescu".
În acest număr, revista își propune să aducă în actualitate nume importante ale culturii românești: Titu Maiorescu - la 100 de ani de la moartea criticului literar și Constantin Noica - la 30 de ani de la trecerea în eternitate, despre care scriu Alexandru Dobrescu, Radu Voinescu, Gellu Dorian, Magda Ursache. Despre istoricul Nicolae Iorga (de la acărui moartea se împlinesc, în acest sfârșit de noiembrie, 77 de ani) scrie regretatul Petru Ursache, N. Iorga despre frumos în arta populară (I).
În formatul consistent cu care şi-a obişnuit deja cititorii, revista însumează 200 de pagini de calitate, acoperind o plajă amplă şi atent proporţionată de genuri literare, de la poezie la beletristică, teatru, eseu, dar și critică, interviuri, note, comentarii.
Accentele poartă, ca de obicei, semnătură lui Gellu Dorian, redactor-șef al revistei, și care de data aceasta semnează un editorial despre erodarea limbii, tragând un semnal de alarmă: "Tendinţa de degradare a limbii este evidentă, devenind devastatoare, iar apărătorii ei din ce în ce mai puţini, pentru că s-au înmulţit stricătorii de limbă şi căile prin care această limbă stricată este promovată, iar cei care o asimilează aşa din ce în ce mai mulţi. Cred că la această oră suntem poporul în care limba maternă se vorbeşte prost. Dacă vom asculta cu atenţie cum vorbesc locuitorii satelor, atîţia cît mai sunt, vom vedea cele mai ciudate dezacorduri, cele mai ciunţite cuvinte şi propoziţii stîlcite, topică fără cea mai mică bază gramaticală, comunicări schiloade şi înţelesuri încetăţenite prost. Procentul este foarte mare şi tinde să devină total odată cu asimilarea noilor agresivităţi verbale iscate din valurile de du-te-vino din ţară în afară şi din afară în ţară, încît ne vom afla într-o nouă limbă ciudată, la nivel rural, regional, căreia nu-i vom putea spune limba română. Acelaşi efect îl vedem şi în alte medii. Se vorbeşte curent foarte prost româneşte, dezarticulat în mod special, fără acorduri gramaticale, fără sens logic al dialogului. Şi totuşi, veţi spune, lumea se înţelege, comunică, merge mai departe. Da, aşa este, comunică, merge mai departe, dar nu în direcţia cea bună, tradiţională, care a făcut ca limba română să fie elementul identitar de bază. Straturile sociale din România conţin un procent foarte mare de vorbitori ai limbii române cu defecte.", concluzionând în finalul editorialului: „se consolidează de la o zi la altan o democraţie din ce în ce mai originală, în care dreptul la exprimare, deşi constituţional, devine din ce în ce mai limitat, opinia, şi ea, fără arie prea mare de acoperire ideatică. Limite între care, vorbită prost şi obligată să fie redusă şi deformată, limba română se pierde încet-încet spre satisfacţia celor al căror scop este tocmai această tendinţă devastatoare”. Gellu Dorian în rubrica "Accente".
Dialogurile revistei îl au ca invitat pe Alexandru Dobrescu, care, într-un dialog cu Gellu Dorian, conchide: „De o bună bucată de vreme, biata scară a valorilor, respectată odinioară până şi în cele mai negre circumstanţe, a ajuns să stea mai tot timpul, precum ultima cocotă, doar cu josul în sus“.
În rubrica Poesis semneaza Adrian Popescu, Ancelin Roseti, Simona Grazia-Dima, Mihai Galatanu, Andra Rotaru, Dumitru Păcuraru, Georgian Ghiță, Lucia Cherciu, Petrut Parvescu, Ianoș Țurcanu, Kocsis Francisko, Tucu Moroșanu, Ioan Radu Văcărescu, Theodor George Calcan, Vitalie Vovc. „Braşovul în o mie şi unu versuri” îl are ca invitat pe poetul Claudiu Mitan.
Beletristica se bucură, în acest număr, de nume alese din lumea literară, de la Alecu Ivan Ghilia, Constantin Severin, Cristian Țurlea, Ilinca Bernea la Stelorian Moroșanu si Elena Cardaș. „Rebela cecenă şi soldatul rus” este piesa de teatru a cunoscutului poet si prozator basarabean Dumitru Crudu, iar Constantin Arcu semneaza „Impresii din lumea larga” - pagini de jurnal.
Cărţile confraţilor literari se bucură de aprecieri pe măsură, consemnând critic despre noile apariţii Nicolae Oprea, Vasile Spiridon, Dan Stanca, Adrian Lesenciuc, Nicolae Sava, Dumitru Lavric, Victor Teişanu.
Paginile Eminescu in aeternum gazduiesc eseuri semnate de Theodor Codreanu, Alex. Ștefănescu, Mircea A Diaconu, Valentin Coșereanu.
Traducatorii revistei ne propun la rubrica Universalis nume importante din literatura universala: Alejandra Pizarnik, Peter Freuchen, Luis Garcia Montero, Salah Stetie.
Eseurile acestui numar sunt semnate de Al. Cistelecan, Constantin Coroiu, Petru Ursache, Marius Chelaru, Ala Sainenco, Emilia Ivancu, Nina Corcinschi, Ioan Holban.
Memoria aduce în atenţie două nume plecate curând dintre noi, poeții Dumitru Țiganiuc și Horatiu Ioan Lașcu, despre care au scris Gellu Dorian Cristian Bădiliță, Nicolae Corlat, Gabriel Alexe.
Despre „Lotul“ Rugul Aprins și Arsenie Papacioc scriu Ioana Diaconescu și preacuviosul părinte arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, exarh al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, o mărturie inedită despre ieromonahul Arsenie Papacioc.
CITESTE AICI INTEGRAL REVISTA HYPERION
