A apărut un nou număr al revistei de cultură Hyperion, numărul 10-11-12/2017, publicaÅ£ie editată sub egida Uniunii Scriitorilor din România, de catre FundaÅ£ia Culturală "Hyperion - Caiete botoşănene", cu sprijinul Consiliului JudeÅ£ean BotoÅŸani, prin Memorialul IpoteÅŸti - Centrul NaÅ£ional de Studii "Mihai Eminescu".
În acest număr, revista îÈ™i propune să aducă în actualitate nume importante ale culturii româneÈ™ti: Titu Maiorescu - la 100 de ani de la moartea criticului literar È™i Constantin Noica - la 30 de ani de la trecerea în eternitate, despre care scriu Alexandru Dobrescu, Radu Voinescu, Gellu Dorian, Magda Ursache. Despre istoricul Nicolae Iorga (de la acărui moartea se împlinesc, în acest sfârÈ™it de noiembrie, 77 de ani) scrie regretatul Petru Ursache, N. Iorga despre frumos în arta populară (I).
În formatul consistent cu care ÅŸi-a obiÅŸnuit deja cititorii, revista însumează 200 de pagini de calitate, acoperind o plajă amplă ÅŸi atent proporÅ£ionată de genuri literare, de la poezie la beletristică, teatru, eseu, dar È™i critică, interviuri, note, comentarii.
Accentele poartă, ca de obicei, semnătură lui Gellu Dorian, redactor-È™ef al revistei, È™i care de data aceasta semnează un editorial despre erodarea limbii, tragând un semnal de alarmă: "TendinÅ£a de degradare a limbii este evidentă, devenind devastatoare, iar apărătorii ei din ce în ce mai puÅ£ini, pentru că s-au înmulÅ£it stricătorii de limbă ÅŸi căile prin care această limbă stricată este promovată, iar cei care o asimilează aÅŸa din ce în ce mai mulÅ£i. Cred că la această oră suntem poporul în care limba maternă se vorbeÅŸte prost. Dacă vom asculta cu atenÅ£ie cum vorbesc locuitorii satelor, atîÅ£ia cît mai sunt, vom vedea cele mai ciudate dezacorduri, cele mai ciunÅ£ite cuvinte ÅŸi propoziÅ£ii stîlcite, topică fără cea mai mică bază gramaticală, comunicări schiloade ÅŸi înÅ£elesuri încetăţenite prost. Procentul este foarte mare ÅŸi tinde să devină total odată cu asimilarea noilor agresivităţi verbale iscate din valurile de du-te-vino din Å£ară în afară ÅŸi din afară în Å£ară, încît ne vom afla într-o nouă limbă ciudată, la nivel rural, regional, căreia nu-i vom putea spune limba română. AcelaÅŸi efect îl vedem ÅŸi în alte medii. Se vorbeÅŸte curent foarte prost româneÅŸte, dezarticulat în mod special, fără acorduri gramaticale, fără sens logic al dialogului. Åži totuÅŸi, veÅ£i spune, lumea se înÅ£elege, comunică, merge mai departe. Da, aÅŸa este, comunică, merge mai departe, dar nu în direcÅ£ia cea bună, tradiÅ£ională, care a făcut ca limba română să fie elementul identitar de bază. Straturile sociale din România conÅ£in un procent foarte mare de vorbitori ai limbii române cu defecte.", concluzionând în finalul editorialului: „se consolidează de la o zi la altan o democraÅ£ie din ce în ce mai originală, în care dreptul la exprimare, deÅŸi constituÅ£ional, devine din ce în ce mai limitat, opinia, ÅŸi ea, fără arie prea mare de acoperire ideatică. Limite între care, vorbită prost ÅŸi obligată să fie redusă ÅŸi deformată, limba română se pierde încet-încet spre satisfacÅ£ia celor al căror scop este tocmai această tendinţă devastatoare”. Gellu Dorian în rubrica "Accente".
Dialogurile revistei îl au ca invitat pe Alexandru Dobrescu, care, într-un dialog cu Gellu Dorian, conchide: „De o bună bucată de vreme, biata scară a valorilor, respectată odinioară până ÅŸi în cele mai negre circumstanÅ£e, a ajuns să stea mai tot timpul, precum ultima cocotă, doar cu josul în sus“.
În rubrica Poesis semneaza Adrian Popescu, Ancelin Roseti, Simona Grazia-Dima, Mihai Galatanu, Andra Rotaru, Dumitru Păcuraru, Georgian Ghiță, Lucia Cherciu, Petrut Parvescu, IanoÈ™ Èšurcanu, Kocsis Francisko, Tucu MoroÈ™anu, Ioan Radu Văcărescu, Theodor George Calcan, Vitalie Vovc. „BraÅŸovul în o mie ÅŸi unu versuri” îl are ca invitat pe poetul Claudiu Mitan.
Beletristica se bucură, în acest număr, de nume alese din lumea literară, de la Alecu Ivan Ghilia, Constantin Severin, Cristian Èšurlea, Ilinca Bernea la Stelorian MoroÈ™anu si Elena CardaÈ™. „Rebela cecenă ÅŸi soldatul rus” este piesa de teatru a cunoscutului poet si prozator basarabean Dumitru Crudu, iar Constantin Arcu semneaza „Impresii din lumea larga” - pagini de jurnal.
CărÅ£ile confraÅ£ilor literari se bucură de aprecieri pe măsură, consemnând critic despre noile apariÅ£ii Nicolae Oprea, Vasile Spiridon, Dan Stanca, Adrian Lesenciuc, Nicolae Sava, Dumitru Lavric, Victor TeiÅŸanu.
Paginile Eminescu in aeternum gazduiesc eseuri semnate de Theodor Codreanu, Alex. Ștefănescu, Mircea A Diaconu, Valentin Coșereanu.
Traducatorii revistei ne propun la rubrica Universalis nume importante din literatura universala: Alejandra Pizarnik, Peter Freuchen, Luis Garcia Montero, Salah Stetie.
Eseurile acestui numar sunt semnate de Al. Cistelecan, Constantin Coroiu, Petru Ursache, Marius Chelaru, Ala Sainenco, Emilia Ivancu, Nina Corcinschi, Ioan Holban.
Memoria aduce în atenÅ£ie două nume plecate curând dintre noi, poeÈ›ii Dumitru Èšiganiuc È™i Horatiu Ioan LaÈ™cu, despre care au scris Gellu Dorian Cristian Bădiliță, Nicolae Corlat, Gabriel Alexe.
Despre „Lotul“ Rugul Aprins È™i Arsenie Papacioc scriu Ioana Diaconescu È™i preacuviosul părinte arhimandrit Melchisedec Velnic, stareÅ£ul Mănăstirii Putna, exarh al Arhiepiscopiei Sucevei ÅŸi RădăuÅ£ilor, o mărturie inedită despre ieromonahul Arsenie Papacioc.
CITESTE AICI INTEGRAL REVISTA HYPERION
