CEI DOI AL. D. FUNDUIANU
Poet, epigramist, matematician și fin observator al fenomenelor de orice tip, Al. D. Funduianu (Sandu, pentru prieteni!), scrie adresându-se tuturor, dar cu un interes deosebit cititorilor analitici care preferă epigrama, alternând ironia ușoară (înțeleasă de toți) cu ironia fină (pentru înțelegerea căreia trebuie să pui mintea la contribuție). Iubitorilor de literatură, Al. D. Funduianu le propune poeme cu un grad mare de reflexivitate și în care metafora trebuie căutată în miezul adânc al cuvintelor și sintagmelor. Matematician fiind, Sandu își pune opera într-o sferă transparentă pe care, întins pe pământul reavăn al satului natal o ține în brațe. Deasupra sferei, într-un echilibru perfect stă Dumnezeu. La acest complex 3-adic se opresc cei cu susceptibilități filozofice (care văd idei), iubitorii artelor vizuale (care vitraliază înțelesuri), cei cu sensibilități muzicale (admirând ritmuri și rime), dar și oameni simpli care iau un strop de lumină. O poetă, Paulina Popa, a definit în versuri „bărbatul secolului”, oprindu-se și la matematicieni. Ei ar fi cei care „pe acoperișul poemului/ joacă șah cu piese de foc”. Nu sunt puțini cei care văd în Al. D. Funduianu un profil de artist complet. Dintre cele șapte tipologii propuse de „Beaux-Arts Magazine”, eu cred că i se potrivește cea de-a șasea: artistul definit ca fiind cel „care trăiește o experiență umană și artistică în afara normelor într-un domeniu în care se întrepătrund diferite discipline”. Opera lui Al. D. Funduianu, cel puțin din punctul meu de vedere, ne relevă un paralelism între doi Funduianu: cel de factură științifică și cel de factură literar-estetică. Inspirându-se unul pe celălalt, ideile se corporalizează în secvențe pline de substanță, cum ar fi epigramele, poemele scurte, versurile cu un pronunțat caracter aforistic, intervenții sclipitoare sau acele „aberații” numite astfel dintr-o dulce frondă personală. Spun toate acestea pentru a evidenția preocuparea extensivă, aș zice chiar atotcuprinzătoare, în care privește viața ca o prelungire în operă. Al. D. Funduianu a ajuns la o vârstă pe care și-a dedicat-o (și încă și-o mai dedică) învățământului și culturii. Fiindcă am fost coleg de an și de grupă la facultate, amândoi am înțeles că ne aflăm acum acolo unde, cu spiritul său fin, Emil Brumaru spunea că și atunci când ne așezăm la masă, ne punem ochelarii. Și asta ca să nu ne scape nimic din mersul vieții.
LA MULȚI ANI, SANDU!
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
IARNA LA ȚARĂ
Bătrânii nu-și mai află locul
Fiind de-o vreme singurei
Cum n-au nici cu ce-aprinde focul,
Se ceartă până sar scântei. (VASILE LARCO)
MUTAȚII DE TEMPERATURĂ
Când fulgii poposesc pe ram
Și bate crivățul în geam,
E ger, dar ca-n oricare iarnă,
Căldura-i strânsă în povarnă. (VASILE LARCO)
IARNA ÎN FAMILIE
Afară-i ger, în casă-i frig,
Cu toții stau în pat covrig
Dar atmosfera se-ncălzește
Când despre bani se amintește. (VASILE LARCO)
DECIZIE FIREASCĂ (dactilic)
Nici o femei cu fumuri
Nu va chema-ntâi coșarul,
Ci, doar să vină-„armăsarul”,
Tocmai întors de pe drumuri. (MIHAI HAIVAS)
SOȚUL INFIDEL (amfibrahic)
Crezând că soția-i cam toantă,
O minte (că n-are vreo vină!)
Deși, ea îl simte pe geantă...
Străină! (MIHAI HAIVAS)
OPTIMISM VIRTUAL (anapestic)
Târguit, ca la piață,
Un contract cu destinul,
Garantează, că-n viață,
Poți să-ți faci chiar și plinul.(MIHAI HAIVAS)
UN FEL DE FABULĂ
Bou și vacă, vrei să spui (!?...),
Trag la jug din zori în noapte,
Da-i mai mic tainul lui,
Fi`ndcă vaca... dă și lapte! (MAX OPAIȚ)
PROȘTI, DAR... MULȚI !
Cu spirit ludic, înțelept,
Citând un filosof din cărți,
Gândește că-i la mare preț,
Un adevăr cu ... două parți! (MAX OPAIȚ)
PLĂCERE VINOVATĂ
Constată , mult mai înțelept (!),
Văzând că soața lui îl minte,
Că mai demult e „tras în piept”,
Iar „muscă”-avea și mai `nainte! (MAX OPAIȚ)
CUVÂNTUL SFÂNT
Am un tabu în epigramă
Și-acesta e cuvântul " mamă"!
Că este " mamă" sau e " mumă"
Nu poți că să rostești în glumă
Cuvântul ăsta, cel mai sfânt
Din câte umblă pe pământ...
Aaa, dacă vrei un vers curat
Care să sune-adevărat
Chiar numai bun de pus în ramă
Acesta-i: "SĂRUT MÂNA MAMĂ!" (ȘTEFAN BAȘNO)
DE DRAGOBETE
Astăzi este Dragobete ,
Zi pentru băieți și fete
Însă după moda veche:
EL și EA sunt o pereche.. (ȘTEFAN BAȘNO)
UNOR EPIGRAMISTI CAM TRECUȚI
Atâta vă mai lăudați
Cu performanțe bahice
Când voi de mult vă consolați
Numai cu sucuri gastrice... (ȘTEFAN BAȘNO)
REVELAȚIE
Văzând cum la găină, creasta
E prinsă de cocoș în cioc,
Se dumiri de ce nevasta
Ades își face părul coc... (DUMITRU MONACU)
FĂRĂ SCĂPARE… .
Cum o-ntorci și cum o dai,
Soațe, mame, soacre, fete
Toate văd în Dragobete
Un fel de ... moș Neculai! (DUMITRU MONACU)
DILEMA MOMENTULUI…
Cupidon, în inimioare
Trage întruna cu arcul.
Ce nu știu e unde oare
Țintește văru-său, Marcu? (DUMITRU MONACU)
ISTORIA MODERNĂ A ȚEPEI
Românu-i filozof, țepar,
C-așa l-a zămislit pământul,
Având scris în abecedar:
"La început a fost...cu Vântu' !" (DUMITRU MONACU)
PENTRU FACEBOOK
Mi-aș face-o poză de profil,
De-aș fi cu tehnică dotat,
Mai sus de gât să fiu copil
Mai jos de brâu să fiu...bărbat! (AXENTE IUGA)
ADAPTABILITATE
Am cunoscut o fată mică
La stat, înaltă-n carieră,
Ca să-i ajung la păsărică
Când scară iau, când genunchieră. (AXENTE IUGA)
UNEIA, DE DRAGOBETE
Acest catren îl scriu cu sete
Și te înțep cu o săgeată,
Odată-n an e Dragobete,
Dar tu ești zilnic Drago...beată! (AXENTE IUGA)
SIMPATIE
De la Blaj eu și pe jos
Pân' la Mândru-aș merge,-n Iași,
Însă statul, ticălos,
Bir îmi pune și pe pași (AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
*(memento mori)
Nu trădez franchețea,
Nici regret că mor...
Eu mi-alin tristețea
Cu umor. (AL. D. FUNDUIANU)
Eu mi-aș trăda franchețea
Dar n-am atâta har,
Si-atunci înving Tristețea
Cu un pahar! (ȘTEFAN BAȘNO)
*(resemnare)
e-atâta balamuc
în lume -
că nu-mi mai arde
nici de glume (AL. D. FUNDUIANU)
Ba când balamucu-i mare
Ai motiv să râzi mai tare,
Da-nțeleg ce zice dânsul
Că la noi e râsu – plânsul... (ȘTEFAN BAȘNO)
INOCENȚĂ
Inocent ca un copil,
C-o problema rezolvată,
Insă fata lui ne-arată,
Un aer de …Benny Hill ! (IOAN PETRESCU)
Încă nu m-am lămurit:
Tu la cine te-ai gândit?
Știi ce mi-a trecut prin minte?
Că la domnul președinte!! (ȘTEFAN BAȘNO)
·
BRAV POPOR!
Viteaza nație română,
Mult lăudată prin anale,
Vedem și astăzi că-i „în vână”,
Dar, din păcate,-n manuale! (NELU MATER)
Ba și acum e brav popor,
A devenit și belicos
Vezi seara, la televizor,
Cum dă cu dúșmanii pe jos...
Dar dac-ar fi la o adică
Să pună mâna pe o pușcă
Sare ca ars: " Stai,mă nenică,
Eu mă pricep la tras o dușcă!..." (ȘTEFAN BAȘNO)
MODERNISM
S-a schimbat și Dragobete,
Semn că datina dispare,
Nu mai merge azi la fete…
Le dă like cu inimioare! (NELU MATER)
Financiar e convenabil
Că nu te costă chiar nimică,
Deși fătuca, mai probabil,
Ar prefera o bombonică!.. (ȘTEFAN BAȘNO)
PERSEVERENȚĂ
Corupția e un flagel
Ce trebuie eradicat
Și-atâta ne-am luptat cu el
… Pân-am cedat! (NELU MATER)
Corupția să o învingi
Mulți bani ar trebui să-mpingi
Dar cum corupții sunt cu banii
E greu să lupți cu barosanii... (ȘTEFAN BAȘNO)
EPITAF UNUI EPIGRAMIST BĂUTOR
Poetul s-a mutat în nemurire,
Acolo unde întristare nu-i
Și plâng amicii toți la pomenire,
Că n-a lăsat nimic în urma lui... (PETRU-IOAN GÂRDA)
INVOLUȚIE
Rămas de mult și fără soacră
Iar la amante este praf
De-aceea cu o mutră acră
S-a reciclat pe epitaf! (ȘTEFAN BAȘNO)
LA FRF, UNII AU FĂCUT PĂIENJENI
Burleanu și cu Stoichiță
Ne-au dus fotbalu’-n oliță;
Dacă nu formăm copii,
Nula-nula- n joc vom fi. (Dumitru BUJDOIU)
ÎNDEMN ÎN PRESA FRANCEZĂ (Media)
Le zice de la obraz,
Să manjeze mai mult praz,
Că se strică prin Ardeni;
Or fi grădinari olteni?! (Dumitru BUJDOIU)
ÎN FAMILIE, DUPĂ NIȘTE DECENII
- Draga mea, mă mai iubești?
- Cred că-n Alzheimer plutești;
Vreo floare, un cadou, sărut
De Dragobete, n-am văzut. (Dumitru BUJDOIU)
SOȚI ÎN PAT
Într-o noapte agitată,
El: - Scoală-te, dracu’, odată!
Ea: - Ce-ți veni, bă, nu ți-e bine?
El: - Taci, fă, …nu vorbeam cu tine. (Dumitru BUJDOIU)
SE MĂRESC PENSIILE (Presa)
Știrea este-oficială,
Nu e FAKE , sigur reală;
Pensiile chiar se măresc…
Dar poporul nemțesc. (Dumitru BUJDOIU)
DOAR NU TRĂIM ÎN JUNGLĂ
Poți accepta, nepedepsit, un rapt,
Nepăsător, Părinte preacucernic,
Un stat de drept zdrobit când e, de fapt,
De legea dură-a unui mai puternic?! (LERU CICOARE)
NE TĂIEM NOI ÎNȘINE CRACA DE SUB PICIOARE?
Ideea de UÉ cu n viteze,
Săpând la baza solidarității,
Este pe cale să pericliteze
Principiul statuar: al unității. (LERU CICOARE)
CALUL TROIAN AL RUȘILOR ÎN EUROPA
E-ntâmplător că cetățenii ruși
Își cată loc de trai (sau de cazare),
Cum trage-un stol – spre țărm – de pescăruși,
Prin preajma unor baze militare? (LERU CICOARE)
ABUZ DE PUTERE ÎNTR-UN STAT DE DREPT
La câte ordonanțe de urgență
Se tot emit în timp, ai sentimentul
Că Hannibal la porți e-o iminență
Și te întrebi: dar mai există Parlamentul? (LERU CICOARE)
REFORMĂ SAU REDUCERE DE CHELTUIELI?
Greu să crezi că sunt induceri
În erori sau cheltuieli
Și-o gândire uniformă,
Dar de când niște reduceri
De posturi și cheltuieli
Poartă nume de reformă? (LERU CICOARE)
CA UN DITAMAI GUVERN PARALEL
Un guvern atât de mare
Are-atâtea comitete
Să pună mintea-n mișcare,
Nu cu apă să ne-mbete. (LERU CICOARE)
ABSENȚA COORDONĂRII DE ACȚIUNI LA APĂRARE
Ce tehnică modernă, mio padre,
În câmp deschis (Adore-o și natura!),
Dar pregătirea – când va fi – de cadre
Și când se va regla suprastructura? (NICOLAE MĂTCAȘ)
UNUI MINISTRU CARE CREDE CĂ ÎI IA PE TOȚI CU ZĂHĂRELUL
Ca să se pună bine cu șefimea,
Să nu irite tare nici mulțimea,
Promite-n țară supraenergie
În anu-n care ies de la domnie. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PENSIILE ȘI SUSPENSIILE
Doi miniștri ca la piață -
Precupeț și precupeață.
Cel cu banii le îngheață,
Acel fără – le dezgheață. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PRIVIT CU LUPA
Destituit din post de președinte
Al unui – cel mai strict – control vamal,
Aceleași - ce-au dedus – guvernăminte?
Ca vicepreședinte-i ideal! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CINE DECIDE REDUCEREA DE CADRE?
E-o uzanță-n primărie:
Angajați doar cei cu pile
Și reduși din pix în vrie
Cei ce n-au pile stabile. (NICOLAE MĂTCAȘ)
POLIȚIA ROMÂNĂ SE AUTOCONDUCE PRIN INTERIMAT
Prin concurs șef nou s-adúcem?
Pot ieși nepotriviri.
Nu-i mai bine să conducem
Prin simple-mputerniciri? (NICOLAE MĂTCAȘ)
INTERIMATU-I ȚINE-N POST
PE CEI CE SUNT ȘI CARE-AU FOST
Companiile de stat
Ar sta pe interimat
Cât e țara-n lung și-n lat,
De n-ar fi PNRR-ul
Să le pună-n față greul:
Să fie buni specialiști
(C-or fi veseli, c-or fi triști)
Și să treacă pe parcurs
Printr-un riguros concurs. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SOCIETATEA NOASTRĂ MAI RECUNOAȘTE
STATUTUL DE ADEVĂRAT OM DE ȘTIINȚĂ?
Adevărații doctori în științe –
Savanți, profésori universitari –
Cum să reziste-abjectei umilințe
De-a fi tratați drept triviali coțcari? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DUPĂ AJUTOR MEDICAL LA UN ABUZATOR SEXUAL?
Ieduță, tu, sau capră cu trei iezi,
Când mergi la psiholog la consultații,
În ce momâie să te deghizezi,
S-ascunzi sublimu-umilei tale grații? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DE CÂND CU CREȘTEREA VÂRSTEI DE PENSIONARE
N-ai să mai râzi, ca-n western, de grăsani,
Dac-ai să vezi tablou din astea, noi,
După un pici de 12 ani
Cum fuge-un polițist de 62... (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SĂ LE STRĂMUTE CÂND ADUC VENIT?
Le scoteau – ferm – pe centură,
Păcănelile din urbe.
Azi ajuns-au, la strâmtură,
Slatina doar s-o conturbe. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ȘO PE CUȘTI ȘI ȘANDRAMALE,
SĂ CURGĂ-N HAZNÁ PARALE!
Drone – pe țarc, budă, sfori...
Râd primarii-n pumn, afínii:
„Cei mai buni informatori
Sunt ...vecinii!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)
