SUB SEMNUL LUI „DOREL”

Primesc de la Ștefan-Cornel Rodean  volumul său „Meserie, te halesc!” (Editura „A. T. U.”, Sibiu, 2026, povestiri de râsu-plânsu). Nu ar fi primul volum al acestui autor  despre care am scris. Unul dintre cele 10 volume este   „Sănătate și noroc” (2024) despre care spuneam că  „…textele au fost scrise de Ștefan-Cornel Rodean pentru a ieși  din zona de prizonierat pe care i-a impus-o  viața în forma ei lichidă. Dacă romancierului luciditatea îi provoacă suferință,  pe un poet iluzia îl conduce către poem, la umorist câtă realitate atâta umor” (vezi „Loc de dat cu… epigrama” nr. 370).  Un alt volum despre care am scris este și „Poezioare cu tâlc”(2019).  Rețin din cele constatate de mine:  „…un volum a cărui texte   trec dincolo de puterea simbolului, impunând  jocuri logice cu tente distractive, obligând cititorul rezolvitor să apeleze la inteligență,  la cultura sa și, nu rareori, la dicționare. Volumul, așa cum se precizează în subtitlu,  este unul de „enigmistică rebusistică versificată”, făcându-și prezența afereza, androginul, apocopa, bariotropul, logogriful, metagrama, monoverbul epentetic, scartul, șarada și zeppa, evidentă fiind atât utilitatea culturală, cât și valoarea științifică a acestora”( vezi „Loc de dat cu… epigrama” nr. 373).  Am analizat și volumul „Din nou pe frontul epigramei” (2018), un volum în care : „..,pune în evidență puterea de comunicare și certe calități persuasive ale autorului. Volumul, un important ghid pentru începătorii în ale epigramei, dar și pentru cei avansați, se închide cu lista cărților editate de autor și cu un indice de nume prezente în textul cărții” (vezi „Loc de dat cu… epigrama” nr. 361).

CITEȘTE ȘI: "Sportiv de elită în Botoșani, forța categoriei grele la lupte greco-romane!"

 

Volumul în discuție pornește de la principiul că nu e om să n-o fi apelat la un meseriaș. Ștefan-Cornel Rodean, împins de cele întâmplate în tumultuoasa sa viață, s-a hotărât să se aplece și asupra acestei tagme fără de care nu putem trăi.  Este știută gluma că zugravul pe care-l tot aștepți și nu mai vine, încă de a doua zi de la prezența lui abia aștepți să plece.  Volumul este o demonstrație a faptului că românul nu s-a născut numai poet, ci și „meseriaș”. Încă din cuvântul autorului , cuvânt care ține loc de prefață, aflăm: „Am încercat să povestesc mai ales acele întâmplări care se pretează la autoironie, la haz de necaz și din care s-ar putea deduce un tâlc (un fel de morală) fără a fi, totuși, prea didacticiste sau moralizatoare”.  Un exemplu de morală este cea care concretizează explicațiile unui „meșter strângător”:  „Când știi că ai memoria scurtă, să fii atent la ce minciuni spui și pe cine minți”.

Meseriașul, crede Ștefan-Cornel Rodean, a apărut ca o necesitate la efectele revoluției industriale, aspect care îl obligă pe autor să-și deschidă volumul printr-o pertinentă analiză psiho-sociologică a „meseriașului român”, cu accent pe creativitatea sa debordantă care mereu îl punea în situația de a descoperi „spații de desfășurare”,  pe gândirea și limbajul care „au evoluat în timp, potrivit adevărului absolut că „românul s-a născut meseriaș” sau pe mândria meseriașului ca avantaj în fața celorlalți. Fin observator al relației dintre om și tehnică, Ștefan-Cornel Rodean atribuie acestei diade un aforism: „Un aparat dacă nu funcționează trebuie demontat imediat, ca să vedem de ce nu funcționează și, dacă funcționează, trebuie demontat de asemenea, ca să vedem de ce funcționează”.  Volumul abundă în studii de caz bine documentate și bine garnisite cu puseuri de umor: un profesor nu-și cumpără o mașină dacă aceasta nu necesită și procurarea unei truse de scule, un colonel care te ia cu el să-l ajuți la cumpărarea unei mașini uită de tine,  problematica închiderii balcoanelor sau circuitul materialelor în viață. Meseriașul care se respectă nu-și ajută soția la treburile gospodărești, el își concepe propriul atelier în care își ocupă timpul liber. Dacă are un interes personal, meseriașul nu respectă sărbătorile religioase. Întâlnim și un grădinar meseriaș, așa cum veți întâlni un altul în bucătărie.

Există în literatură o mulțime de personaje  într-o permanentă căutare a umorului: mangafaua, Costică Îngâmfeanu, spăimologul, prostul solemn, homo mendax, parlamentarul jămanfișist, nostalgicul politic, puțoiul parvenit, pocamăgalu, patocratul, gatopardistul, lătrăul, prostul volubil,  homo prevaricatus,  hoașca, oicofobul, omul termită, țoapa de tip nou, egolătrăul, parlamentarul geambo, canalia, parlamentarul fonfo, ipochimenul etc.

Ștefan-Cornel Rodean își mulează textul volumului pe „meseriașul român” de tip „Dorel”,  un personaj într-o căutare veșnică a umorului, considerat un adevărat fenomen social: „… devenit modelul meseriașului bine intenționat, dar ghinionist,  care intră în situații problematice pe care nu le poate depăși din cauza slabei sale pregătiri. El este asociat, astfel,  muncii făcute de mântuială și, adeseori, apare ca personaj principal al unor povești intrate în folclor care satirizează obiceiuri ale muncitorilor români”. Cititorul nu va întâlni doar tipologii ale „meșterului român” subordonat sferei DOREL, ci și incizii în climatul ubuiesc al epocii ceaușiste ca și în cea postrevoluționară.

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

OPINIA UNUI SOȚ (dactilic)

Despre soție notez al meu gând:

Este „grozavă”, așa s-ar părea,

Căci uneori, chiar și eu stau la rând,

Pentru a face amor și cu ea. (MIHAI HAIVAS)

 

IMORALITATE ELECTRICĂ (amfibrahic)

Curentul electric, vă spui

E-o curvă, fiindcă plătești

Mulți bani, dar te și păcălești:

N-ai voie nici mâna s-o pui! (MIHAI HAIVAS)

 

SOȚUL AFACERIST (anapestic)

Făr'de bani, e o stare precară

Și soția-i atunci secretară;

Bani când are mai mulți el, se știe:

Secretara-i devine soție. (MIHAI HAIVAS)

 

LA DOCTOR, DUPĂ CHEF

- MI-e foarte rău. Ieri, la agapă,

Băut-am bere, vin, trăscău,

Spre seară, doar un strop de apă,

Să-mi fie de la apă rău?! (VASILE LARCO)

 

CRESCÂND PREȚURILE

La fabrică, în doi-trei ani,

Acesta, cred, va fi scenariul:

Vom duce de acasă bani

Să ne acoperim salariul! (VASILE LARCO)

 

CHEFLIUL SOCIABIL

O vorbă numai să vă spui,

La masă cum se mai răsfață:

Să nu bea singur dumnealui,

Își pune o oglindă-n față. (VASILE LARCO)     

 

DE GURA SOACREI!

Fi`ndcă el e mai vocal,

Doar vacanțele-i mai leagă,

Că-n sezonul estival,

Soacra are... „normă”-ntreagă! (MAX OPAIȚ)

 

REGIM DE CRIZĂ

Hai s-o spun acum pe șleau:

Cu atâtea poame,

Ție, Gem de fructe-ți dau,

Mie_ Gem de ... foame! (MAX OPAIȚ)

 

OPORTUNISM

Când cearta conjugală, din păcate,

Mai izbucnește-n casă din senin,

Acel ce o împacă, de se poate,

E mai degrabă, numai un vecin! (MAX OPAIȚ)

 

FINAL TRIST

(Valabilă pentru mai mulți epigramiști de top...)

 

Când o ieși din casă lacra

Și-n lacră țapănă și soacra

Maestrul o să-și muște buza:

Cu lacra i-a plecat și muza! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

ÎNTREBARE

„Bunicu', am o întrebare:

O fată mare cât e fată?”

„Păi, până-i crește burta mare

Și după aia, până fată!” (ȘTEFAN BAȘNO)

 

PACOSTEA SUPREMĂ

Moartea o mai păcălești

C-un pomelnic, parastas,

Dar cu Bolo o sfeclești

Dac-un ban ți-a mai rămas... (ȘTEFAN BAȘNO)

JURĂMINTE
Țării, când m-a-ncorporat,
Am jurat să-i fiu bărbat,
Astăzi, U.E. dacă-mi cere,
Jur că n-am să-i fiu muiere. (AXENTE IUGA)


14 FEBRUARIE
De ziua iubirii eu ție
Îți scriu un poem ca să ai
Motiv să-mi răspunzi, ca soție,
- La noapte, de Valentin', dai?

 

REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO

 

SOLIDARITATE

Să fim empatici și umani,

Deplin convinși că, realmente,

La cei sus puși, avizi de bani,

Le trebuie... medicamente. (AL. D. FUNDUIANU)

 

Eu caut un milionar

Ce n-are ținere de minte

Să îi ofer un buzunar

Depozit pentru zăcăminte… (ȘTEFAN BAȘNO)

 

UNUIA  - catren zurliu -

cum tot vede la ferestre

specimene non/ terestre -

azi, pe una mai nurlie...

a cerut-o de soție! (AL. D. FUNDUIANU)

 

Și a aflat acest amic,

Că dacă ești extraterestru

Urgent vei deveni tătic

Doar numai după un trimestru... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

ÎN ANTURAJUL TINERILOR

La glumița lui spumoasă,

Spuse ea cu glas duios:

Eu nu beau să fiu frumoasă,

Ci... ca să te văd frumos. (AL. D. FUNDUIANU)

 

După un pahar de vin

Pentru ea devii divin?

Dac-o sticlă o să bea

Ești Adonis pentru ea... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

NOUA STAGIARĂ

De-o vreme umblă prin comună

Un zvon ce-i scoate din sărite

Pe cei ce știu că tipa-i bună...

Și-ar fi păcat să se mărite. (AL. D. FUNDUIANU)

 

Spun că tipa este bună

Doar de două ori pe lună

Când semnează pentru bani

Să îi deie la golani! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

BRAV POPOR!

Viteaza nație română,

Mult lăudată prin anale,

Vedem și astăzi că-i „în vână”,

Dar, din păcate,-n manuale! (NELU MATER)

 

Și manualul e defect

Și nu-i politically correct

Ca să susții în gura mare

Că ai bătut alte popoare! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

SĂRBĂTORI DE ÎMPRUMUT

Ne-am raliat la noi culturi

Şi, cu mult fast, sărbătorim

Amorul prin cumpărături,

Dar am uitat… să ne iubim! (NELU MATER)

 

Amorul e ceva vetust

Și nu aduce bani la trust,

Pe când setul de cadouri

Face profit multe zerori... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

CAFTELI CA LA FOTBAL

Așa s-a-ntâmplat recent,

Ca la alții și la noi,

Deputații fac război;

 Fani Bergodi-n Parlament.  (Dumitru BUJDOIU)

 

 FCSBeee…, UNDE E?

Oieru’ Jiji are - un of,

Pierde bani fără play-off;

Echipa scade-n valoare,

Joacă la retrogradare.  (Dumitru  BUJDOIU)

 

TRUMP CAUTĂ PĂMÂNTURI RARE

Yankeii vor luturi rare,

Să - și mai umple buzunare;

Veniți, vă dăm, pe cuvânt,

Țărână de pe mormânt.  (Dumitru  BUJDOIU)

 

SOACRA AGRESATĂ DE GINERE

- Mă bârfești, mă-njuri, mă bați,

Spune, ce-ai de gând să faci?

- Simplu, să trăim ca frați,

Îți cer doar atât: să taci!  (Dumitru  BUJDOIU)

 

O BLONDĂ LA SEX-SHOP

- Băieți, vreau un vibrator,

Dar, unul mai mărișor;

- Avem, îl găsiți ușor,

Nu ăla,…e extinctor.  (Dumitru  BUJDOIU)

 

ÎN VIAȚĂ – CA-N BASME

Șeful nostru-i la răscruce:

Merge la Consiliul păcii,

Riscă fondurĭle barăcii,

Nu se duce, pierde, legic,

Partenerul său strategic...

Nu-n zadar își face cruce:

Doamne, încotro s-apuce? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

OBSERVATORI, DAR COINTERESAȚI

Nu te lauzi că iei parte

La Consiliul pentru pace

Pe rol de observator,

Când nici nu-i un caz aparte:

Chiar UE, mult prea sagace,

Și ea-i pacificator! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

PREȘEDINTELE CONSILIULUI PĂCII L-A RETROGRADAT?

Ce-a spus primul ca mărime,

Ca român, chiar i-a plăcut

Și-a răspuns cu agerime:

„Încă nu-i timpul trecut!” (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

RECOMPENSĂ PENTRU GAFĂ

Că-l trecuse în registru

Drept un simplu prim-ministru

Nu-i bai. Ca observator,

L-a uns mare orator. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

AȘA DE BINE NE PROPAGĂ ȚARA?

Bravii noștri-ambasadori,

Selectați unul și unul,

Ne-au adus investitori

Fără număr? Ba niciunul! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

SUPRATAXARE NEW-YORKEZĂ

Un primar dintr-un burg mare

Găurile bugetare

Le-astupă printr-o taxare

A lumii milionare,

A marilor corporații,

Nu a clasei muncitoare,

A celei pensionare,

Ca în alte-administrații! (LERU CICOARE)

 

CÂND TE AFLI ÎNTRE SCYLLA ȘI CARIBDA

N-a plecat în State ca să-și facă japcă:

Dus cu pălărie, s-a ntors c-o șapcă.

Iar românul zice, înzestrat cu fler:

S-a dus președinte și-a venit premier. (LERU CICOARE)

 

MAI APROAPE DINȚII DECÂT PĂRINȚII

PENTRU CEI DIN COALIȚIE

Se tăia cât de la alții,

Toți cântau cum cântă psalții,

Când să taie de la ei,

Toți găsesc tei de curmei,

Harnici foc, ca la popotă,

Să nu piardă nicio iotă. (LERU CICOARE)

 

UNUI MINISTRU PLIN DE SINE

Ne-aburești de pensii de cu zi și noapte

Că le indexezi la sigur din ’27,

Când economiștii, la făgăzi cam seci,

Nu promit dezghețul nici după ’30.  (LERU CICOARE)

 

NEDUMERIRE ÎN FAȚA UNEI DOAMNE SENATOARE,

MUSAFIRĂ-N CAPITALĂ

La cultura ce-o vădești,

Cum să-ți joace mintea festa

Ca, fiind la București,

Să-l confunzi cu Budapesta? (LERU CICOARE)

 

PRODUSELE ALIMENTARE VENITE PRIN MERCOSUR

Ce folos că prețu-i mic,

Dacă-s full cu pesticide?

Prețul mic e bun amic,

Pe când toxina ucide! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

DEȘI CCR A DECIS, MAGISTRAȚII NU SE LASĂ

Cum să stea la veghea legii

Cu logica de doi cenți?

Dacă nu au privilegii,

Nu mai sunt independenți! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

DOAR NU DĂ DIN PUNGA SA

Când românii simpli-n cumpătare, greaua,

Sunt chemați să-și strângă cât mai dur cureaua,

Un primar – de Timiș - , ce-l cam strânge șunca,

Dă din banii plebei să-și propage munca. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CONSILIERILOR MUNICIPALI CARE-ȘI FAC IARNA CAR

Planul cu-adăpost climatic,

Dacă tot prin cap vă trece,

N-a uitat de-un punct acvatic:

Robinet cu apă rece? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

DE NĂMEȚI ÎI DOARE-N GAMEȚI

RO-Alert – te trec fiorii:

Sub nămeți transportu-i, drumul!

Numai deszăpezitorii

Dorm morfei, să dai cu tunul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)