Cincinat Pavelescu, unul din marii epigramişti ai ţării noastre, a fost invitat de Liviu Rebreanu, preşedintele de atunci al Societăţii Scriitorilor Români, să ţină o conferinţă cu titlu impus: „Ce este o epigramă şi cum se face?”. Reţinem din conţinutul acestei conferinţe, text aflat pe wikisource.org: 1. „Ce este epigrama? Acest cuvânt, căruia limba franceză i-a dat un sens exclusiv satiric, însemna la cei vechi o strofă cu un subiect oarecare, de obicei pe o ingenioasă idee sau inscripţie lapidară”; 2. „…o bună epigramă cuprinde două părţi: una care excită aşteptarea, aţâţă curiozitatea, descriind în culori vii un subiect oarecare, cealaltă, care printr-un vers neaşteptat, dă soluţia acestui fel de problemă”; 3. „…este inutil şi neabil să încarci cu expresii violente începutul epigramei, pentru că anticipezi asupra efectului final, pe care-l scazi. Pe când, din contră, o epigramă începută perfid şi cu elogii, provoacă, la sfârşit,cititorului, o surpriză plăcută, când concluzia e neaşteptată”; 4. „Epigrama lui Marţial e mai amară, mai aspră, mai muşcătoare când biciuieşte moravurile şi viciile epocii. Diferenţa dintre epigramele lui Catul şi ale lui Marţial este că Marţial concentrează tot spiritul în poanta finală, pe când Catul îl risipeşte în fiecare vers”; 5. „Spiritul francez clar, logic, concis şi subtil a adoptat epigrama şi a împământenit-o, dar a rămas influenţat mai cu seamă de Marţial”; 6. „Marele poet Coşbuc (…) mă certa totdeauna că scriu epigrame. El susţinea că acest gen este eflorescenţa bolnavă a literaturilor care apun, şi noi n-am trăit destul ca să murim”; 7. „Epigrama e ca un copil. Se face mult mai lesne decât se poate explica în detaliu cum s-a făcut”etc.
În final, Cincinat Pavelescu ţine să explice auditoriului: „Ca să-mi uşurez greutatea de-a vă da explicări neconvingătoare şi zadarnice asupra artei insesizabile şi capricioase a modului în care se concepe şi se face o epigramă, îngăduiţi-mi să vă citesc cum a răspuns Hafiz, voluptosul poet persan, unui indiscret care întreba ce este beţia”.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
EPIGRAMIŞTII „SUB ARME”
Sar în focul luptei sfinte
Mulţi – cu bâte şi cu flinte.
Lumea caută, discretă,
Măcar unul cu floretă.
(ION DIVIZA)
REUNIUNEA CHEFLIILOR
Observ la nuntă şi la-nmormântare
Mereu aceiaşi băutori de vin,
Dar trebuie să fac o constatare:
La groapă merg cu unul mai puţin.
(ION DIVIZA)
PARLAMENTARII
Toate-aceste personaje
Au prestanţă şi valoare:
Unii-s grei şi în sondaje,
Alţii numai pe cântare.
(ION DIVIZA)
MĂSURI ANTICRIZĂ
Nu cred că vom trăi infernul,
Căci, pentru-a mai schimba decorul,
Aşa va mai munci Guvernul…
C-o să transpire doar poporul.
(GHEORGHE BÂLICI)
OMUL DE STAT
Din leafa lui a încercat
Ca să trăiască-un om de stat
Şi, în condiţii dificile,
A rezistat… vreo două zile.
(GHEORGHE BÂLICI)
RESTRICŢIE
N-am mai trăit şi timpuri bune,
Iar azi Guvernul cel infam
Să strâng cureaua îmi tot spune…
Când eu nici pantaloni nu am.
(GHEORGHE BÂLICI)
REMARCĂ
E veşnică la noi lacuna
Ce se observă dintr-un foc:
Pământul se roteşte-ntruna,
Pe când prostia stă pe loc.
(VASILE LARCO)
LA RECITALUL DE EPIGRAME
E un prilej poetic, dar şi lung,
Cu versuri drept uluitoare;
Cuvintele la inimă mi-ajung…
De-aceea inima mă doare!
(VASILE LARCO)
“LOC DE DAT CU…EPIGRAMA”
(interesantă zicerea)
E tăioasă cum e lama
Vorba, să mă ierte sfinţii:
O să dăm cu epigrama
Şi cu strălucirea minţii!
(VASILE LARCO)
MODULUI DE PREZENTARE
A EPIGRAMELOR ÎN GRUPAJE
Pline de ilaritate
Epigramele-adunate
Sunt rotite ca pe role
De maestrul G. Manole!
(VASILE LARCO)
UNUI BĂRBAT ENIGMATIC
Nu-l înţeleg pe-al meu bărbat
Şi mă întreb a cui e vina:
Oi fi eu proastă, dar constat
Că nu-nţelege… nici vecina!
(MIHAI HAIVAS)
PRO DOMO
Uşa cramei stă închisă,
E „Intrare interzisă”;
Era mare mulţumirea
De interzicea... ieşirea!
(MIHAI SĂLCUŢAN)
CURSURI FACULTATIVE
Dacă ochiul nu mă-nșeală –
Fug ca naiba de gâlcevi –
Barul este tot o școală
Frecventată de elevi!
(MIHAI SĂLCUŢAN)
BEŢIVUL
După unii-i un chefliu
Care face boroboațe,
După alții-un lampagiu
Tot cu felinare-n brațe!
(MIHAI SĂLCUŢAN)
LA SUPERMARKET,
în preajma Sărbătorilor
Oferta este în urcare,
Cum rareori, la noi, a fost -
N-au garanții pentru mâncare,
Dar prețul... sigur e de post.
(AL. D. FUNDUIANU)
VÂNTUL...
Bate crunt, pe metereze,
Însă nicio șansă n-are
Ca măcar să egaleze
...Viforul din buzunare.
(AL. D. FUNDUIANU)
MARIA, ION ŞI…ARGOUL
Zise Maria cu un fel de drag:
- Ioane,-s obosită, vreau morţiş
Să mă sprijin de al tău toiag.
- Aicea vrei sau, colo, în tufiş?
(GEORGICĂ MANOLE)
A NINS PESTE ROMÂNIA
A nins frumos, albă-i câmpia,
Nu vezi gunoaie,-i alb prin hăuri,
Asfaltul nu mai are găuri…
E la vedere doar…prostia.
(GEORGICĂ MANOLE)
UNUIA CARE NU BEA VIN
Cum zice proverbul stas
Că „in vino veritas”,
La trei luni, chiar şi-n răspăr,
Mai scapă şi-un adevăr.
(GEORGICĂ MANOLE)
SĂRBĂTOARE
Noi, de Ziua Națională,
Nu dorim nicio sarmală;
Ne-ndreptăm cu mult elan,
La fasole cu ciolan!
(DOINA RĂDUCANU)
MĂRIMEA CONTEAZĂ
Eseul, poate cu temei,
E precum fusta la femei:
Scurtă e puțin vulgară,
Lungă este cam bizară.
(DOINA RĂDUCANU)
POLITICĂ
Văd "știri" la televizor
Și rămân fără... umor!
(PSD, precum vedeți,
Ne-a făcut pe toți poeți).
(DOINA RĂDUCANU)
CEL MAI MARE OM DIN
EUROPA VERSUS CEL MAI
MARE OM DIN ROMÂNIA
Doi pantofi și gata,-i fad:
Unul lai și altul smad?
Dar al nostru, c-un stat gel*
Și cu altul paralel?
(NICOLAE MĂTCAŞ)
INVITAŢIA PRINŢULUI
CHARLES, ONORATĂ
„Bal, fărtați, că-mi crește-un dinte!”
Lentul nostru președinte
A dat curs chemării lui,
Dar pe banii ... statului.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
KLAUS ŞI THERESA
Reuters* difuza o știre:
S-a-ntâmplat o întâmplare:
El îi dase întâlnire,
Ea-l lăsă cu ochii-n soare.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
IERI „PUCISTĂ”, AZI
„SUCISTĂ”
Ieri - că șefu-i autocrat
C-un guvern zero barat.
Azi, cu intelectu-i tern,
Membru e-n acel guvern.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
DE N-AR FI CERTAŢI
CU LIMBA
Liberalii-atac' reduta:
„Pesediștii-s duși cu... capul!”
Mai gira-le-aș handicapul,
De n-ar fi ei duși cu pluta.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
PREGĂTIRE
Ne-a surprins din nou zăpada
Fără ... antiderapante,
Nu-i sare de dat pe stradă,
Nici cât să presari pe poante.
(IOAN MAMAISCHE)
STÂNGA – DREAPTA
Cât avea mai goală punga,
S-a declarat un om de stânga,
După ce şi-a burduşit-o,
Brusc, spre dreapta, a cotit-o.
(IULIAN URSU)
OMUL POLITIC RESPONSABIL
Iubita mea, mă simt în mare formă,
Mă cheamă ţara astăzi să decid,
Să-i pun destinele într-o platformă
Şi să-ntăresc… structura de partid.
(IONEL BEJENARU)
ROMÂNII CA PROTESTATARI
Poporul fuge după transparenţă,
C-aşa e el, un bun alergător,
Aleşilor le cere competenţă…
Şi se retrage-apoi în dormitor.
(IONEL BEJENARU)
STRIGĂTURĂ
Huţelu care-i huţat,
N-are fleanţă, nici cherbat.
Huţeaua care-i huţată
N-are cherbă la trizată.
(NINA CASSIAN)
