Cincinat Pavelescu, unul din marii epigramiÅŸti ai ţării noastre, a fost invitat de Liviu Rebreanu, preÅŸedintele de atunci al Societăţii Scriitorilor Români, să Å£ină o conferinţă cu titlu impus: „Ce este o epigramă ÅŸi cum se face?”. ReÅ£inem din conÅ£inutul acestei conferinÅ£e, text aflat pe wikisource.org: 1. „Ce este epigrama? Acest cuvânt, căruia limba franceză i-a dat un sens exclusiv satiric, însemna la cei vechi o strofă cu un subiect oarecare, de obicei pe o ingenioasă idee sau inscripÅ£ie lapidară”; 2. „…o bună epigramă cuprinde două părÅ£i: una care excită aÅŸteptarea, aÅ£âţă curiozitatea, descriind în culori vii un subiect oarecare, cealaltă, care printr-un vers neaÅŸteptat, dă soluÅ£ia acestui fel de problemă”; 3. „…este inutil ÅŸi neabil să încarci cu expresii violente începutul epigramei, pentru că anticipezi asupra efectului final, pe care-l scazi. Pe când, din contră, o epigramă începută perfid ÅŸi cu elogii, provoacă, la sfârÅŸit,cititorului, o surpriză plăcută, când concluzia e neaÅŸteptată”; 4. „Epigrama lui MarÅ£ial e mai amară, mai aspră, mai muÅŸcătoare când biciuieÅŸte moravurile ÅŸi viciile epocii. DiferenÅ£a dintre epigramele lui Catul ÅŸi ale lui MarÅ£ial este că MarÅ£ial concentrează tot spiritul în poanta finală, pe când Catul îl risipeÅŸte în fiecare vers”; 5. „Spiritul francez clar, logic, concis ÅŸi subtil a adoptat epigrama ÅŸi a împământenit-o, dar a rămas influenÅ£at mai cu seamă de MarÅ£ial”; 6. „Marele poet CoÅŸbuc (…) mă certa totdeauna că scriu epigrame. El susÅ£inea că acest gen este eflorescenÅ£a bolnavă a literaturilor care apun, ÅŸi noi n-am trăit destul ca să murim”; 7. „Epigrama e ca un copil. Se face mult mai lesne decât se poate explica în detaliu cum s-a făcut”etc.
În final, Cincinat Pavelescu Å£ine să explice auditoriului: „Ca să-mi uÅŸurez greutatea de-a vă da explicări neconvingătoare ÅŸi zadarnice asupra artei insesizabile ÅŸi capricioase a modului în care se concepe ÅŸi se face o epigramă, îngăduiÅ£i-mi să vă citesc cum a răspuns Hafiz, voluptosul poet persan, unui indiscret care întreba ce este beÅ£ia”.
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
EPIGRAMIÅžTII „SUB ARME”
Sar în focul luptei sfinte
MulÅ£i – cu bâte ÅŸi cu flinte.
Lumea caută, discretă,
Măcar unul cu floretă.
(ION DIVIZA)
REUNIUNEA CHEFLIILOR
Observ la nuntă ÅŸi la-nmormântare
Mereu aceiaşi băutori de vin,
Dar trebuie să fac o constatare:
La groapă merg cu unul mai puţin.
(ION DIVIZA)
PARLAMENTARII
Toate-aceste personaje
Au prestanţă şi valoare:
Unii-s grei ÅŸi în sondaje,
AlÅ£ii numai pe cântare.
(ION DIVIZA)
MÄ‚SURI ANTICRIZÄ‚
Nu cred că vom trăi infernul,
Căci, pentru-a mai schimba decorul,
AÅŸa va mai munci Guvernul…
C-o să transpire doar poporul.
(GHEORGHE BÂLICI)
OMUL DE STAT
Din leafa lui a încercat
Ca să trăiască-un om de stat
Åži, în condiÅ£ii dificile,
A rezistat… vreo două zile.
(GHEORGHE BÂLICI)
RESTRICÅ¢IE
N-am mai trăit şi timpuri bune,
Iar azi Guvernul cel infam
Să strâng cureaua îmi tot spune…
Când eu nici pantaloni nu am.
(GHEORGHE BÂLICI)
REMARCÄ‚
E veşnică la noi lacuna
Ce se observă dintr-un foc:
Pământul se roteÅŸte-ntruna,
Pe când prostia stă pe loc.
(VASILE LARCO)
LA RECITALUL DE EPIGRAME
E un prilej poetic, dar ÅŸi lung,
Cu versuri drept uluitoare;
Cuvintele la inimă mi-ajung…
De-aceea inima mă doare!
(VASILE LARCO)
“LOC DE DAT CU…EPIGRAMA”
(interesantă zicerea)
E tăioasă cum e lama
Vorba, să mă ierte sfinţii:
O să dăm cu epigrama
Şi cu strălucirea minţii!
(VASILE LARCO)
MODULUI DE PREZENTARE
A EPIGRAMELOR ÎN GRUPAJE
Pline de ilaritate
Epigramele-adunate
Sunt rotite ca pe role
De maestrul G. Manole!
(VASILE LARCO)
UNUI BÄ‚RBAT ENIGMATIC
Nu-l înÅ£eleg pe-al meu bărbat
Åži mă întreb a cui e vina:
Oi fi eu proastă, dar constat
Că nu-nÅ£elege… nici vecina!
(MIHAI HAIVAS)
PRO DOMO
UÅŸa cramei stă închisă,
E „Intrare interzisă”;
Era mare mulţumirea
De interzicea... ieÅŸirea!
(MIHAI SÄ‚LCUÅ¢AN)
CURSURI FACULTATIVE
Dacă ochiul nu mă-nÈ™eală –
Fug ca naiba de gâlcevi –
Barul este tot o școală
Frecventată de elevi!
(MIHAI SÄ‚LCUÅ¢AN)
BEÅ¢IVUL
După unii-i un chefliu
Care face boroboațe,
După alții-un lampagiu
Tot cu felinare-n brațe!
(MIHAI SÄ‚LCUÅ¢AN)
LA SUPERMARKET,
în preajma Sărbătorilor
Oferta este în urcare,
Cum rareori, la noi, a fost -
N-au garanÈ›ii pentru mâncare,
Dar prețul... sigur e de post.
(AL. D. FUNDUIANU)
VÂNTUL...
Bate crunt, pe metereze,
Însă nicio È™ansă n-are
Ca măcar să egaleze
...Viforul din buzunare.
(AL. D. FUNDUIANU)
MARIA, ION ÅžI…ARGOUL
Zise Maria cu un fel de drag:
- Ioane,-s obosită, vreau morţiş
Să mă sprijin de al tău toiag.
- Aicea vrei sau, colo, în tufiÅŸ?
(GEORGICÄ‚ MANOLE)
A NINS PESTE ROMÂNIA
A nins frumos, albă-i câmpia,
Nu vezi gunoaie,-i alb prin hăuri,
Asfaltul nu mai are găuri…
E la vedere doar…prostia.
(GEORGICÄ‚ MANOLE)
UNUIA CARE NU BEA VIN
Cum zice proverbul stas
Că „in vino veritas”,
La trei luni, chiar şi-n răspăr,
Mai scapă şi-un adevăr.
(GEORGICÄ‚ MANOLE)
SÄ‚RBÄ‚TOARE
Noi, de Ziua Națională,
Nu dorim nicio sarmală;
Ne-ndreptăm cu mult elan,
La fasole cu ciolan!
(DOINA RÄ‚DUCANU)
MÄ‚RIMEA CONTEAZÄ‚
Eseul, poate cu temei,
E precum fusta la femei:
Scurtă e puțin vulgară,
Lungă este cam bizară.
(DOINA RÄ‚DUCANU)
POLITICÄ‚
Văd "știri" la televizor
Și rămân fără... umor!
(PSD, precum vedeți,
Ne-a făcut pe toți poeți).
(DOINA RÄ‚DUCANU)
CEL MAI MARE OM DIN
EUROPA VERSUS CEL MAI
MARE OM DIN ROMÂNIA
Doi pantofi și gata,-i fad:
Unul lai și altul smad?
Dar al nostru, c-un stat gel*
Și cu altul paralel?
(NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
INVITAÅ¢IA PRINÅ¢ULUI
CHARLES, ONORATÄ‚
„Bal, fărtaÈ›i, că-mi creÈ™te-un dinte!”
Lentul nostru președinte
A dat curs chemării lui,
Dar pe banii ... statului.
(NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
KLAUS ÅžI THERESA
Reuters* difuza o știre:
S-a-ntâmplat o întâmplare:
El îi dase întâlnire,
Ea-l lăsă cu ochii-n soare.
(NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
IERI „PUCISTÄ‚”, AZI
„SUCISTÄ‚”
Ieri - că șefu-i autocrat
C-un guvern zero barat.
Azi, cu intelectu-i tern,
Membru e-n acel guvern.
(NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
DE N-AR FI CERTAÅ¢I
CU LIMBA
Liberalii-atac' reduta:
„PesediÈ™tii-s duÈ™i cu... capul!”
Mai gira-le-aÈ™ handicapul,
De n-ar fi ei duși cu pluta.
(NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
PREGÄ‚TIRE
Ne-a surprins din nou zăpada
Fără ... antiderapante,
Nu-i sare de dat pe stradă,
Nici cât să presari pe poante.
(IOAN MAMAISCHE)
STÂNGA – DREAPTA
Cât avea mai goală punga,
S-a declarat un om de stânga,
După ce şi-a burduşit-o,
Brusc, spre dreapta, a cotit-o.
(IULIAN URSU)
OMUL POLITIC RESPONSABIL
Iubita mea, mă simt în mare formă,
Mă cheamă ţara astăzi să decid,
Să-i pun destinele într-o platformă
Åži să-ntăresc… structura de partid.
(IONEL BEJENARU)
ROMÂNII CA PROTESTATARI
Poporul fuge după transparenţă,
C-aşa e el, un bun alergător,
AleÅŸilor le cere competenţă…
Åži se retrage-apoi în dormitor.
(IONEL BEJENARU)
STRIGÄ‚TURÄ‚
Huţelu care-i huţat,
N-are fleanţă, nici cherbat.
Huţeaua care-i huţată
N-are cherbă la trizată.
(NINA CASSIAN)
