O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
După ce ne-a asigurat intrarea într-un anumit tip de realitate românească prin epigramă, Valentin David s-a hotărât să ne conducă în acest mediu şi prin fabulă. Conştient că morala are un rol esenţial în economia unei fabule, mai ales în salvarea scopului pentru care a fost scrisă această operă epică, Valentin David apelează la forma ei explicită, oferindu-i un loc numai în epimitio. Şi nu doar una singură, în majoritatea cazurilor acestea fiind în număr de trei. Exprimate într-o formă apriată, face trimiteri clare la personaje extrase din lista celor arhetipale şi nu numai. Până la urmă, din perspectiva cititorului, ce este morala unei fabule dacă nu un proces de strivire cu mintea a textului propus de autor, o presare folosind acea menghină specială din creier, în final curgând laminar o picătura concentrată numită morală, iar dacă se pliază peste cea a fabulistului, cu atât satisfacţia e mai mare. O tehnologie specială de selectare a jocului personificării, alegoriei şi umorului, aplicată de Valentin David, determină apariţia a trei esenţe şi, de aici, titlul unui nou volum semnat de acest autor prolific: „Fabule de trei…morale” (Editura „Inspirescu”, Bucureşti, 2020). Picătura de care vorbeam este esenţa a ceea ce La Fontaine o numeşte sufletul epigramei ca adevăr moral ce se dislocă din corpul epigramei (povestirea). Această arhitectură pe care Valentin David o materializează în fabulele sale este bine redată la pagina 32 într-un text ce ar fi putut ţine loc de cuvântul autorului: Fabula moralei – „O fabulă, frumos elaborată, / Privea oglinda, foarte intrigată: / Deşi aproape terminată, parcă, / Tot semăna cu o pisică bearcă. / De la distanţă, toţi puteau să vadă / Că avea cap, dar trist, nu avea coadă, / ba se mai ridica câte-un satrap / Ce-o acuza, mai grav, că n-are cap. / Deşi avea în versuri epitete, / Metafore, nu vorbe desuete, / Şi-un dialog ce logic se lega, / Se observa că tot lipsea ceva. / Se duse deci la critic, de îndată, / Să-i dea părerea lui autorizată. / Căci se îmbolnăvise-n mod fatal, / De-atâta zbucium existenţial. / Cu ochii săi miopi, clipind cam des, / Acesta o privi cu interes, / O-ntoarse şi pe faţă, şi pe dos / În timp ce respira anevoios. / Şi-apoi pe nas, punându-şi ochelarii, / Trecu urgent şi crud la represalii: / Creaţia divină, cu păr blond, / Era de fapt o formă fără fond, / O sferă aurită, însă goală / Şi se-apucă să-i facă şi morală. / Morala 1 – „Necazurile pot veni-n cascadă, / Când nu ai cap, dar şi când nu ai coadă!” / Morala 2 – „Nu trebuie să fii un Esculap / Să vezi că cineva nu are cap.” / Morala 3 – „Şi fabula, şi viaţa personală / Acuză groaznic lipsa de morală.”
Personajele arhetipale sunt astfel conduse de autor încât induc o realitate a psihologiei umane prin construcţii narative adecvate. Valentin David are o regulă: dipolul valoare morală – antivaloare morală este supus efectului de contrastare până când rezultă mai multe semnificaţii ce pot fi patul germinativ al unor morale. În primul rând este evidentă tendinţa de a reactualiza domeniul acestei opere, prin abordarea mai multor azimuturi: 1. ne aduce în prezent printr-o extensie a spaţiului normal ocupat de fabulă încât să poată fi extrase trei morale; 2. cele trei morale acoperă câteva zone ale unor discipline auxiliare: psihologie, filozofie, sociologie, logică etc. 3. se remarcă o preocupare permanentă de a influenţa decisiv cititorul, acesta fiind obligat de cele trei morale să se adecveze mecanismelor transdisciplinare şi chiar intradisciplinare; 4. aceeaşi preocupare de manipulare pozitivă a cititorului se observă şi din subtilitatea prin care este condus spre analize situaţionale date atât de conflicte cât şi de toposuri: Fabula tăcerii – „Doi peşti trăiau, normal, în pescărie / Într-o netulburată armonie. / Erau tăcuţi şi nu ştiau de sfadă, / Chiar dacă ea mai da suspect din coadă. / Aveau în jur puhoi de peştişori, / Ce sigur nu erau făcuţi din flori, / Căci în bazin, erau doar pasămite, / Doar dediţei şi larve parazite. / Dar într-o zi, peştoaica-n mod fatal, / A vrut să iasă doar puţin pe mal, / Căci şarpele viclean îi dete pontul, / Să meargă să-şi lărgească orizontul. / Fiind naivă l-a crezut, fatal, / Căci imprudentă a sărit pe mal, / Dar constată subit, cu disperare, / Că pe uscat e aerul prea tare, / Sfârşind-o în mod trist şi dureros, / Luată-n gheare de un albatros!” / Morala 1 – „În cupluri n-ar mai fi scandal şi ură, / Femeile de-ar ţine apă-n gură!”; / Morala 2 – „Decât o clipă călător pe prund, / Mai bine, fericit, te dai la fund!”; Morala 3 – Şi peştele se nalţă către pisc… / Când e luat de-o zburătoare-n plisc!”.
În al doilea rând, dintr-o perspectivă didactică suntem obişnuiţi ca fabula să aibă caracter de atemporalitate. Valentin David ne scoate din această logică, el ancorându-şi fabulele în temporalitate punând accent pe caracterul moralizator. Și asta pentru că ele se supun perfect unor percepții despre acest concept al temporalităţii, noi oprindu-ne la cel al universitarului ieșean Constantin Cucoș: „Viața individuală se supune ritmicității, ordinii, reiterabilului. Actele noastre, gândirea ca atare, toate procesele psihice sunt sacadate, secvențiale, supuse unor ritmuri specifice.”
În fabulele lui Valentin David se fac trimiteri la nomenclaturişti, la cei în criză de idei, se porneşte de la valorile semantice ale unui cuvânt, la infatuaţi, la cei ce se cred pe „cai înalţi”, adesea se cade pe câte un cunoscut proverb, sunt vizaţi amatorii de chilipiruri, modalităţile de ocupare a posturilor de bugetar. Nu sunt iertate nici soţiile adulterine, nici efectul de turmă, atentatul la libertatea cuiva, stilistica discursului gol şi agresiv al politicianului, mitocănia, impostura etc. Textele pun în evidenţă o stilistică a expresivităţii axată pe o folosire individuală a limbii. L-aş numi ca fiind „un atlet al rimelor”. Pe de altă parte, acolo unde s-a impus dialogul, şi nu sunt puţine situaţiile, se remarcă adecvarea limbajului personajelor la ceea ce dorea să exprime.
„Fabule de trei…morale” este un bestiar al unei gândiri serioase, unul ancorat în realitatea acestor zile. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
NIVEL DE TRAI
În ţara mea de tot umilă,
Unde corupţia-nfloreşte,
Trăieşte omul şi din milă,
Dar milă mi-e de cum trăieşte… (GHEORGHE BÂLICI)
DELICIU
De când viaţa-i un deliciu,
Luăm prânzul cam aşa:
Bem cafeaua la serviciu
Şi fumăm la cafenea… (GHEORGHE BÂLICI)
TRĂIRI DE 2 MAI
Mirosul de mici şi grătare
Îl simt, încă n-a dispărut…
Şi totuşi, ciudat mi se pare
Că-i acela de anul trecut! (GRIGORE COTUL)
DUPĂ REPATRIERE
L-au izolat într-un hambar,
Să-l bage-n carantină…
Simptome încă n-are, dar
Mai trece o vecină. (GRIGORE COTUL)
TRIUNGHI CONJUGAL
Cum căsătoria-i sacră,
Pentru-n umorist loial,
Cert, triunghiul conjugal
Este:soț, soție, soacră.(EUGEN DEUTSCH)
BEȚIVUL
Când simt un strașnic ger
Eu țuica o prefer...
Mă tem să nu devin
Vechi dependent de vin! (EUGEN DEUTSCH)
ALTĂ ÎNTREBARE
Mă macină o întrebare
Și nu știu acum ce să fac:
Când vinu-ți se urcă la cap
De ce nu te ții pe picioare?! (EUGEN DEUTSCH)
OMUL ŞI IPOCRIZIA
Cumplită e a noastră viaţă,
Dar cine să mai recunoască:
Arama când şi-o dă pe faţă,
Tot nu se vede că-i sub mască. (VASILE LARCO)
MINI-FABULĂ
Găina cântă, scurmă, ouă,
Se-adăposteşte dacă plouă,
Cocoşul când ea cântă tace,
Dar treaba lui la timp şi-o face. (VASILE LARCO)
ORATOR CONFUZ
Înflăcăratul său discurs
Prezintă numai o lacună:
Deși minute, zeci, s-au scurs,
Noi n-am aflat ce-a vrut să spună.(MIHAI HAIVAS)
CONJUGALĂ
În casă totul scânteiază
Și nu e vreme de negoț,
Atunci când se intersectează
Amantul c-un legitim soț.(MIHAI HAIVAS)
COMPARAȚII CU PLEONASME
Prostănac e doar debutul,
Prostul e un bălălău,
Culminând, cert, cu rebutul
Prin tembelul... prostălău.(MIHAI HAIVAS)
CLENCIUL
Românul are-un clenci vădit
Şi iată sensul lui ascuns:
El e mereu nemulţumit
Că nu e mulţumit de-ajuns. (ION DIVIZA)
EROUL (muncii)
Cu un zel maniacal,
Depăşind mereu orarul,
El munceşte ca un cal;
De-aia toţi îi zic… Măgarul. (ION DIVIZA)
GINECOLOGUL
De mic copil prin locuri tăinuite
Pândind cu râvnă june dezgolite,
E doctorul ce poate azi să scrie
Că-şi face munca din copilărie.(ION DIVIZA)
ASEMĂNĂRI
Sexu-i ca vaccinul zice
Un anume cetățean,
Nu prea are ce să-ți strice
Dacă-l faci... o dată-n an! (GEORGE EFTIMIE)
DURERI
Căzu Guvernul - nu v-ascund -
Că îl durea de noi în fund,
Cel nou e mult mai bun socot,
Că nu îl doare... nici în cot! (GEORGE EFTIMIE)
NEDREPTATE
Îl suspectează de vreun an
Și o mai face încă,
Spunea c-aleargă la ciolan
Și el... doar borș mănâncă!(GEORGE EFTIMIE)
INTEGRAREA ÎN UE
Aici am fost de veacuri suverani
Şi de ne punem iar ambiţia,
Vommai rămâne două mii de ani
Că nu am terminat…tranziţia! (GEORGE EFTIMIE)
ASIGURARE
Umbrela NATO-a cam slăbit şi ea
Că prea mulţi bani de-un timp încoace-nghite,
Dar România pentru vreme rea…
Primi şepcuţa Statelor Unite! (GEORGE EFTIMIE)
SILVICĂ
Azi, străini veniţi de-aiurea,
Lacomi, ne-au tăiat pădurea
C-au avut asupra lor
Câte-o… „coadă de topor”! (ION MORARU)
VIITOR ROMÂNESC
Merge-această naţiune
Către-o destinaţie
Nu prea ştim spre care
Da-i cu…relaxare! (ION MORARU)
VACANŢĂ CU MULTE CĂMILE ÎN TUNISIA
Privit cam tandru de-o cămilă
Mi s-a făcut părul vâlvoi,
Pe mine-având doar o textilă,
Să nu fi fost vre-un cămiloi. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
VIS DE PILOT
Să stea-n soare, vânt sau ploi
Lâng-o vodcă de o sută
Tot gândind la viaţa-n doi
Legănat de-o paraşută. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
LA ALEGERI
Iar mă las,
De „pigmei”
Dus de nas...
Proşti sunt ei? (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
FIDELITATE
Deşi dansez în club, din greu,
La boală, chiar de e lumească,
Eu noaptea stau cu soţul meu
Şi mă tot rog să se-ntărească. (PETRU-IOAN GÂRDA)
GATA CU PREJUDECĂŢILE!
De-ar fi să căutăm pricină
Şi, orişicare-ar fi etatea,
Să nu luăm decât virgină,
Ar dispărea umanitatea. (PETRU-IOAN GÂRDA)
PREZENTUL TIMPULUI TRECUT
Două piese de muzeu
Merg ţinându-se de mână:
El a fost cândva un zmeu,
Ea o preafrumoasă zână. (VASILE MANOLE)
DE-ALE PENSIONARILOR
Viaţa vrând din plin s-o guste
Sunt cu gândul la prostii,
Încă umblă după fuste
Pentru ale lor soţii. (VASILE MANOLE)
NIMIC NU SE PIERDE
Paştele-n lumină nouă
Scaldă astăzi toată ţara;
Ne-au rămas culori de ouă,
Deci putem vopsi şi cioara. (SORIN FINCHELSTEIN)
OUL LUI COLUMB…
Ajuns pe continentul nou
Cu toate cele trei galere,
Columb ciocni celebrul ou…,
Că se făcea de Înviere(SORIN FINCHELSTEIN)
VINEREA MARE
Trec creştinii cei pioşi
Pe sub masa-epitaf,
Pe când ăia mai setoşi
Zac sub ea, că toţi sunt praf. (SORIN FINCHELSTEIN)
CRONICĂ PASCALĂ
Cum de la Ana şi Caiafa,
Pân-la Pilat se-ntinse gafa,
Isus umil Golgota suie –
Sentinţa e bătută-n cuie. (SORIN FINCHELSTEIN)
MĂGULIT DA’ LIHNIT
Un amic bazat, baştan,
Se pretinde că mi-e fan…;
De mi-ar fi şi naş, niţel,
Aş avea de Paşte miel. (SORIN FINCHELSTEIN)
POSTUL PAŞTELUI
Nea Ştefloi din Răcăciuni
A intrat în post de Paşte,
Că nevasta-i la căpşuni…,
Iar vecina doar ce naşte. (SORIN FINCHELSTEIN)
INSULA PAŞTELUI
Vezi, şi asta de departe,
Mari statui cioplite-n stei
Printre care zburdă-n marte
Sumedenie de miei. (SORIN FINCHELSTEIN)
ECONOMIE DE PAŞTI
Contu-n bancă desfrunzit,
Fondurile minimale;
Deci ca ouă de vopsit
Am doar alea personale. (SORIN FINCHELSTEIN)
RUGĂCIUNE DE PAŞTI
Ȋn spirit pur, şi creştinesc,
Scăldat în cea lumină nouă,
Mă rog ca oul de-l ciocnesc
Să spargă orice alte ouă. (SORIN FINCHELSTEIN)
PAŞTELE EI DE BICICLETĂ!
Ouăle-aducând acasă
De la mall, cu bicicleta,
Le-am scăpat cu tot cu plasă…,
Deci acum vopsesc omleta. (SORIN FINCHELSTEIN)
DIETA DE PAŞTI
Cozonac şi drob, şi ouă…,
Vinul comandat la Mall;
Paştele ne-aduce nouă
Sporuri la colesterol. (SORIN FINCHELSTEIN)
FIŢUICĂ DE PAŞTE
Ce vă zic acuma vouă
Este culmea-nchipuirii:
Bulă şi-a pictat pe ouă
Toată tabla înmulţirii. (SORIN FINCHELSTEIN)
PAŞTE INTER-ETNIC
A vopsit Fărcaş din Bran
Ouăle în roş-alb-verde,
Că de-un timp din ochi o pierde
Pe vecina lui, Jolan. (SORIN FINCHELSTEIN)
URĂRI DE PAŞTE
De vrei să fiu azi mulţumit,
Te rog, în mod arhetipal,
Urează-mi: „Paşte fericit!”,
Cum ai ura oricărui cal. (SORIN FINCHELSTEIN)
MENU DE PAŞTE
Cum românul recunoaşte,
Fără ca să se sfiască,
Ce pofteşte el de Paşte
Este pasca evreiască. (SORIN FINCHELSTEIN)
UROLOGUL
E un medic prins în schemă
Pe o listă, un tabel;
„Poți” nu „poți”, nici o problemă
Ușuratu-l face el! (GHEORGHE GURĂU)
VIAGRA
E-o pastilă albăstruie
Ce la soți spală obrazul;
Exclusiv pentru soție…
La amante nu e cazul! (GHEORGHE GURĂU)
ZONA ZOSTER
E-un edem, e o roșeață,
O infecție extinsă;
Da la ganglioni spre față…
Doar de medici e respinsă! (GHEORGHE GURĂU)
SOACRA ŞI GINERELE ARDELEAN
-Eşti cam trist când vin. Concret:
Mă primeşti cu ochii reci.
Eu gândesc mult mai încet,
Mă voi bucura când pleci. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
LA PRIMA ÎNTÂLNIRE
-Sunt politician şi sunt cinstit,
S-a prezentat din prima seară.
-Iar eu, o curvă, am păcătuit,
Dar te anunţ că sunt fecioară. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
MAREA PĂCĂLEALĂ
Vin spre votanţi cu pas viclean,
Cu gânduri mari de viitor.
Apoi aleşii dorm buştean,
Visând la bunăstarea lor. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
SĂRBĂTORI CU RESTRICŢII
Toţi avem ceva pe masă;
Pandemia mai lipsea,
Fiecare trage-acasă,
Numai tata la..."măsea"! (MAX OPAIŢ)
OPTIMISM PONDERAT
Voi scăpa de anemie,
"Sportul" nu-l mai fac acasă,
Dup-atâta pandemie,
Nervii doar," întind "la ...masă! (MAX OPAIŢ)
PREGĂTIRI DE SĂRBĂTORI ÎN FAMILIE
Soaţa nu mai are glas
Cufundată-n toate cele;
Soţului i-a mai rămas
"Putina" să o mai "spele"!(MAX OPAIŢ)
BLOCAJ ÎN POLITICĂ
Se mănâncă între ei
În şedinţe nesfârşite,
Iar când nu mai au idei,
Unul tace, altu-"nghite"! (MAX OPAIŢ)
ROMÂNIA ȘI MOLDOVA,
DROAIE DE MINIȘTRI SLABI, MAZILIȚI
De la Tisa pân’ la Nistru,
Situația e tristă;
Unde mergi, calci p-un ministru,
Ici-colo, și pe-o ministră. (DUMITRU BUJDOIU)
FRF-PRO, 18 LICENȚE NOI;
CÂȘTIGĂ MUTU, RĂDOI
Burleanu și cu Stoichiță
Se laudă cu-o chichiță:
Produc antrenori, să fie;
Nu pe teren, pe hârtie. (DUMITRU BUJDOIU)
LA PSIHOLOG
- Doctore, uit ne-ncetat,
O fi Alzheimer spurcat?
- Azi, de pildă, ce-ai uitat?
- Aaaaam...uitat și ce-am uitat. (DUMITRU BUJDOIU)
LA RAR-PITEȘTI,
ȘPAGĂ MASCATĂ ÎNTR-O MASCĂ (ziarele)
Invenție-auto prostească,
Să dai șpaga într-o mască;
Mita le-a ieșit pe nas,
Cu DNA la...taifas. (DUMITRU BUJDOIU)
PROMISIUNI DE GUVERNANŢI
Când i-auzi cu „Trebuie să facem”,
Zău că-ți vine, -n stilul cunoscut,
La doi ani și noi pe ei să-i coacem
Cu-ntrebarea: „Spune, lupe, ce-ai făcut?” (LERU CICOARE)
GRIJĂ DE SĂNĂTATEA PENSIONARILOR
Niște capete-au decis - surda-s pătrate? -
Parte capitală să sugrume
Din serviciile de sănătate:
Le-or primi-n curând ... pe ceea lume. (LERU CICOARE)
CONTRADICTIO IN ADIECTO
(privind așa-zisul „pașaport COVID”)
„Vaccinarea nu-i obligatorie,
Musai e să ai un act COVID”
Îmi sfidează-o normă, -ostentatorie,
Dreptul natural de individ. (LERU CICOARE)
TONUL FERM AL PREŞEDINTELUI
Nicio libertate de mișcare
Nu ți-o dă vreun atestat. Defel!”
Dar poziția sa fost-a oare
Tot la fel de fermă la Bruxelles? (LERU CICOARE)
PREŞEDINTELE SE PRONUNŢĂ
(contra ausweis-ului de vaccinare)
„Cum să nu lași omul în UÉ,
Pasăre a cerului, să zboare?!”
Dar în țară, unde lege e:
Nici la teatru fără vaccinare??! (LERU CICOARE)
RUSIA-ŞI ARATĂ MUŞCHII
Toată arma din dotare
La hotare-a concentrat-o
Ca să pună la-ncercare
Nervii SUA și ai NATO. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ÎN OPINIA UNEI ACTIVISTE BRITANICE
(lactatele sunt ...rasiste (!)
Dacă urda e rasistă,
Fincă unii treapădă,
S-o-ntrebăm pe activistă:
Și de oi se leapădă?! (NICOLAE MĂTCAŞ)
PNRR-ul
Din UÉ ne vin remărci directe,
Ca o undă rece prin gulfstream,
Că idei avem - n-avém proiecte,
Nici habar n-avém cum să le scrim. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ONG-uri SINECURI
Sunt puzderii. Au în apărare
Drepturile-ne de cetățeni,
Dar de ce-s, de fapt, conduse oare
Exclusiv de ... politicieni? (NICOLAE MĂTCAŞ)
DACĂ LEGE-AR PEDEPSI ŞI AROGANŢA
„Sunt deputat și spun ce vreau,
Căci am imunitate!”
Jignea o doamnă-n plen un șcheau.
L-a dat legea pe spate. (NICOLAE MĂTCAŞ)
NEVACCINAŢII – LA STÂLPUL INFAMIEI?
Mai auzi spunând - nu-i de mirare -
Ici sau cólo câte-un individ
Cum că cei ce nu dau ascultare
Altă dată erau puși la zid. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SINCER, DUPĂ VACCINARE
Nu-i exclus să te reinfectezi,
În spital să te reinternezi,
Dar un lucru - clar - e-asigurat:
Din ATI acuma ieși ...salvat! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PETRICPĂ ŞI RELAXAREA
Când ne spun de relaxare
C-o veni-n ziua cutare,
Vor în van s-ațâțe stupul
Ca Petrică-un sat cu lupul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DNA NU DOARME
Tot băgând fictiv în pâine,
Căci trăgeau, de fapt, o țeapă,
Chiar și Apele Române
Au intrat ușor ... la apă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ACUZAŢI DE DELAPIDARE
(unii conducători se suspendă din funcțiile de partid,
nu din cele publice)
Să nu strice - grija lui -
Obrazul partidului,
Căci mânjit e pân-la coate.
Dar pe-al statului - se poate?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)