PROȘTII LUI PASCAL ENGEL
Filozoful pe teme de filosofia limbajului, a minții și a logicii, Pascal Engel, fost profesor la Sorbona, acum la Universitatea din Geneva, vine cu studiul „De la prostie la fleacuri”.
Autorul se întreabă dacă neghiob, cu formele sale de cap sec, idiot, cretin, nătărău, stupid, nerod, imbecil, debil și inept permit o clasificare în raport cu ceea ce el numește a fi calificativul suprem de a fi prost. Prostia, spune Pascal Engel, poate fi definită, pe când variantele pentru neghiob sunt simple insulte. Antichitatea n-a putut defini aceste diverse forme pentru că nu s-a putut ajunge la esența conceptului. Dar le-au putut ilustra prin operele lor Aristofan, Lucian de Samosata sau Juvenal, ajungându-se la Erasmus, Swift, Moliere, Voltaire și alții. Și mai bine le-au putut ilustra, consideră autorul studiului, scriitori precum Flaubert, Bloy, Musil, Gombrowicz, Sartre sau Kundera, dar nici aceștia, și încă alții, nu au mers până la capăt. Având aceste explicații, Pascal Engel face o clasificare a gradelor prostiei, pornind de jos: 1. PROSTIA CRASĂ: „literalmente brută, a celui care îi lipsește inteligența și care se apropie de regnul animal (măgar, dobitoc etc.) sau de cel vegetal (dovleac etc.)”; 2. PROSTUL STUPID: „cel care îi lasă pe toți cu gura căscată”; 3. IDIOTUL și IMBECILUL: „cei a căror judecată este atât de fragilă încât e vecină cu patologia. Tipologia lor este aceeași cu a cretinilor, afectați de un defect ereditar”; 4. NEÎNDEMÂNATICUL: „sunt mai răsăriți decât dobitocii, sunt cumsecade și aici își găsesc loc tonții, tolomacii, nerozii și nătărăii”; 5. NESĂBUITUL: „nu duce neapărat lipsă de inteligență, ba chiar, ocazional, poate da dovadă de judecată”. Un exemplu de nesăbuit, grandilocvent și pompos este Trissotin din „Femeile savante”, piesa lui Moliere. Nesăbuitul este îngâmfat, îi place să iasă în evidență și are mereu nevoie de alții”; 6. PROSTIA COLECTIVĂ), KITSCHU-UL: este considerat de Pascal Engel, citându-l pe eseistul austriac Hermann Broch, „ca o formă de prostie aplicată frumosului, o boală a judecății estetice”. Aici prostia nu se mai atribuie unui individ, ci devine colectivă și de masă. Este încurajată producția de fleacuri, endemică în presă, și pandemică în mass-media, pe internet și în rețelele sociale 7. PROSTIA SOFISTICATĂ (INTELIGENTĂ): „se regăsește la nivelul celor mai înalte sfere ale spiritului”. Acest tip de prostie a fost descris de Robert Musil, observând că „prostul inteligent poate fi foarte învățat și foarte cultivat, în stare să strălucească în societate, însă inteligențe lui nu este în acord cu afectele sale”. Pascal Engel ne-o amintește pe doamna Verdurin din romanul „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust și pe generalul Stumm din „Omul fără calități” scris de Robert Musil. În fapt, prostia sofisticată este un viciu. Autorul studiului ne conduce spre conceptul de bullshit, descris de Harry Frankfurt în cărțile sale, cărți pe care le-am prezentat în „Loc de dat cu… epigrama” nr. 221 și 222. Bullshit-ul (kkt, într-o traducere mai neacademică, sau rahat în una mai argotică) reprezintă un tip de discurs prin care prostul inteligent spune vrute și nevrute, fără a-și pune problema dacă ceea ce emite este adevărat sau fals. Forma tipică o reprezintă flecăreala, prezentă cu precădere la politicieni și în jurnalism. Despre această tipologie adaugă Pascal Engel: „Clasificarea de mai sus a formelor de prostie poate părea rudimentară, însă are avantajul de a sublinia faptul că prostia nu este – sau nu este doar - o incapacitate de înțelegere ori un cusur intelectual, nici o privare de judecată care l-ar lăsa pe individ, într-o manieră permanentă sau temporară, într-o stare de inerție sau de absență a libertății”. De fapt, atât Musil cât și Pascal Engel încearcă să spună că și printre inteligenții lumii găsim proști. Deoarece, spune autorul studiului în discuție, prostul e prost fiindcă judecă prea mult: „El este și cel care face lucruri în exces, care depășește limitele sensului și, prin aceasta, chiar decența în domeniul spiritului Este non-pertinent și impertinent (iar fleacurile sunt o formă a discursului impertinent)”. Printre alte exemple din literatură, Pascal Engel se oprește și la romantici. Fiindcă ei ridică în slăvi forța și valoarea emoțiilor, ridicând valoarea gândirii la rece ar putea fi asimilați acestei tipologii. Romanticii sunt fascinați de nebunie și consideră prostia ca făcând parte din rațiunea înseși. Pascal Engel vrea să spună în studiul său că proștii sunt și rezultatul unui exces de judecată, producând, spre exemplu, cultura de masă, tehnica „irațională” sau totalitarismul. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
UNUIA CE-I LA “PATRU ACE”
Ţinuta e apreciată,
Dar este şi o mare taină;
Că nu se ştie niciodată
Ce om e sub oricare haină. (VASILE LARCO)
CAZONĂ
Al apărării episod
Sfârşeşte şi e grea povara,
Când “urci milităria-n pod”
Şi-ţi fură inamicii scara. (VASILE LARCO)
SEXUL PENTRU BĂRBAȚI ESTE...(dactilic)
O datorie-i cu soața „stăpână”,
Artă devine cu-amanta-n reprize,
Chiar e pomană c-o doamnă bătrână
Și-un sacrificiu cu mâna... în crize. (MIHAI HAIVAS)
RETORICĂ MASCULINĂ (amfibrahic)
Spunând câte-n lună și stele,
Le-ntreb pe femei ce-au relații:
Când voi vă pretindeți fidele...
Cu cine înșală bărbații?! (MIHAI HAIVAS)
PUTEREA SEDUCȚIEI (anapestic)
În divorțuri un as
Duse-o viață picantă,
Dar fidel a rămas...
Cu aceeași amantă! (MIHAI HAIVAS)
UNUI ALES
Erai cândva un om onest,
Purtai, ades, ițari și ie -
Rămas-ai darnic și modest,
Făcând orice... ca să se știe. (AL. D. FUNDUIANU)
AVOCATUL
Ins isteț și fin actor
Ce, c-un bun cuvânt rostit,
Face chiar din infractor
...Om cinstit. (AL. D. FUNDUIANU)
UNEI MAME
Chiar de îi cunoști profilul
Și te crezi - pe el - stăpână,
Nu-ți subestima copilul,
Dacă are-un ruj în mână. (AL. D. FUNDUIANU)
UN FEL DE FABULĂ
La mine, doar cocoșul cântă;
Dar, uneori uneori îmi pierd măsura,
Că am un gând ce mă frământă:
Găina face... „ partitura”! (MAX OPAIȚ)
RECESIUNE!
Oricât vă pare de bizar,
La ZOO, viața-i mult mai grea,
Căci EU mai am în buzunar
C-un LEU acum... mai mult ca ea! (MAX OPAIȚ)
CONSOLARE
Eu nu mă tem de șef - și basta!
Nervos e când gândește, dar
Eu nu mă-ngrijorez de asta
Că i se-ntâmplă ... foarte rar! (MAX OPAIȚ)
INVESTIȚIE PERSONALĂ
Aș cumpăra cu banii jos
Giganții Kaufland, Lidl, Penny,
Să fiu doar bine, sănătos,
Să pot munci vreo 8 milenii.(AXENTE IUGA)
AUD
Vecina, când vecinului,
De la pahar, îi merge gura,
Aruncă sticla vinului,
La propriu-ntâi și la figura... .(AXENTE IUGA)
VILA
Cum am bani și-s plin de fală,
Tipic pentru8-a noastră nație,
Casa mea e-n Capitală;
(Mă refer la Reparație). .(AXENTE IUGA)
DEMOCRAȚIE EUROPEANĂ
Democrația de la ei
Nu este bună la căței
Că de la Iași sau de la Cluj
Bruxelles-ul așteaptă numai sluj! (ȘTEFAN BAȘNO)
DECLARAȚIA DE AVERE
Asta-i, fără îndoială
Transparența-n Romania
Într-o formă ideală:
„Banii-s toți de la soția!” (ȘTEFAN BAȘNO)
COCOȘELUL GALIC
Acest Emannuel Macron
Se crede un Napoleon,
Vrea să conducă Europa
Da-l ea la palme Penelopa! (ȘTEFAN BAȘNO)
PERSPECTIVĂ
Amice, vreau să înțelegi,
Câtă vreme-ai să alegi
Nu o cale, ci un om
Să nu te miri că ești în pom! (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
ALEGERI IMPOSIBILE
Iar au rămas ca de atâtea ori,
Doi pretendenți cu șanse de succes,
Cu unul imposibil de ales,
Si-un geniu , papagal cu capu-nori! (IOAN PETRESCU)
Eu mă tot uit și-l văd pe Nicușor
Cam poticnit vorbind și fără ton
Ca președinte sigur nu-i ușor
Când ești viril și demn, ca un clapon. (VALENTIN URSU)
Când ai că idol pe Macron
Normal să fii și tu clapon
Abia aștept s-o văd și p-asta
Când l-o lua la pumni nevasta! (ȘTEFAN BAȘNO)
Dacă gândești pe îndelete
Aceștia sunt marionete,
Adevărați conducători
Sunt ăia care trag de sfori! (ȘTEFAN BAȘNO)
CATREN de PRIPAS
- improvizație -
La o "bombă"-n Ciritei
Ieri, cuprins de un cârcel -
Am mâncat trei mititei
Și-am plătit cât pe-un purcel. (AL. D. FUNDUIANU)
Dacă îi mâncai acasă
Din purcel făceai friptură,
Ba și o ciorbiță grasă,
Aveai și de udătură... (ȘTEFAN BAȘNO)
DASCĂLUL
Învățat să se dedice,
Tainic, spune celorlalți:
Dacă vrei să te înalți...
Fă un om să se ridice! (AL. D. FUNDUIANU)
Ăla care se ridică
Uită cin' l-a ridicat
Și îi dă o leafă mică
Dac-ajunge deputat... (ȘTEFAN BAȘNO)
TEAMĂ
Sfidând savante atitudini
Și complezente rânduieli,
Din îndoieli cresc certitudini,
Din certitudini, îndoieli. (IULIAN BOSTAN)
Spunea Descartes că îndoiala
Spre adevăr călăuzește
Dar dacă te apucă boala
De șale? Ăăă? Doamne ferește! (ȘTEFAN BAȘNO)
DUPĂ PSG-INTER, 5-0
De la München la Milano,
Nici o vorbă, nici piano;
Avionu-i greu pe spate,
Cinci saci cu boabe-ncasate. ( DUMITRU BUJDOIU )
UNDE ESTE CATENACCIO?*
chemă cu cinci mijlocași,
Și cu numai trei fundași,
Cu doar doi înaintași???
Inzaghi-acum face…pași ( DUMITRU BUJDOIU )
*Catenaccio=zăvor (it), renumita apărare in calcio, care încasa
rar 1-2 goluri, nu 5 ca-n finala PSG-INTER
VECINE IRONICE
- Ce te dai așa de mare,
C-ai fost la-nfrumusețare?
- Da, la Institut, v-am zis;
- N-ai aflat că închis? ( DUMITRU BUJDOIU )
DOUĂ BLONDE ȘI-O MAȘINĂ
- Mi-am luat Audi, Gertrude,
Prinde suta-n cinci secunde;
- Faci trei secunde, glumești,
Din București la Ploiești? ( DUMITRU BUJDOIU )
BUNICUL CU BASTON
Mă-ntrebară doi nepoți:
Cum e, moșule, mai poți?
Le-am dat un răspuns perplex:
La mers mai slab ca la sex. ( DUMITRU BUJDOIU)
SĂ-I ÎNCHIDĂ – VOR – ÎN ȚARC
Așa cum ucrainenii
Le-au ras flota din dotare,
Se-ndârjesc și rosienii
Să le ia poarta spre mare. (LERU CICOARE)
S-A PUS CRUCE PE ALEGERI
Alegeri? Cazul se clasează.
Ce tot atâta „Turul doi...”?
Te pomenești că se-anulează
Cu cele vechi și cele noi! (LERU CICOARE)
INTRÂND PE FĂGAȘUL NORMALITĂȚII
Ne făcea, grăbit, stresat,
Declarații de la poartă.
Conferințele de presă
(Presa cât nu-i încă-n lesă),
Cum la case mari se poartă,
Le va ține la palat. (LERU CICOARE)
N-AȚI PRINS ȘPILUL?
Ne-au tot luat cu el la rost,
Ne-au rupt în meci și niște coaste,
Dar nu suveranismu-i prost,
Ci că pe mâini ajuns-a proaste. (LERU CICOARE)
ROMÂNIA STĂ PE UN PURCOI DE BANI,
DAR NU ȘTIE SĂ-I FOLOSEASCĂ
Are bani de la UÉ,
Are din PNRR,
Nu știe să-i țină-n priză
Și se plânge că-i în criză. (LERU CICOARE)
NU TOT EI NE ASIGURAU CĂ N-O SĂ PIERDEM
O LEȚCAIE DIN FONDURILE EUROPENE?
Azi cu ce seninătate
Ni se spune că CE*
Mai că să supende-o parte...
Parcă noi n-am ști de ce. (LERU CICOARE)
__________________________________
*CE – Comisia Europeană.
SANCȚIUNEA-I SANCȚIUNE, VINE TOT DIN UNIUNE
România n-a reglat
Criza de buget în stat.
Sancțiile le-aplică – mde –
Nu CE*, ci CUE**. (LERU CICOARE)
__________________________________
*CE – Comisia Europeană.
**CUE - - Consiliul Uniunii Europene.
ÎN LUPTA CONTRA EVAZIUNII FISCALE SUNT ATRASE ȘI ORGANELE
Să nu fie, -n lupta crudă,
O victorie-à la Pirus,
Când vedem, prin dunga fludă,
Un regim mort redivivus... (LERU CICOARE)
DE CE SĂ IRITĂM VEȘNIC OPINIA PUBLICĂ?
Un ministru se tot laudă
Că, la multele-i mișcări,
Prin module antifraudă,
Am avea noi încasări.
Și, atunci, ce te reține
Să le pui mâine pe șine,
Scoțând SRI din joc,
Să nu ia publicul foc? (NICOLAE MĂTCAȘ)
MAI COMOD ȘI MAI SIGUR
Ar reduce (-ndarn din cap să dați)
Deficitul mare bugetar
Nu din leafa celor îmbuibați –
Tot din jebul bietului plugar. (NICOLAE MĂTCAȘ)
RECENTA DECIZIE CCR APĂRĂ AVERILE LICITE?
Averi imense? Doarmă liniștite,
Căci Curtea-și vede-atent de treaba sa.
Credeați c-ar fi sever de hoți păzite?
Ei, aș! Nicicum! De-ANAF și DNA. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PENSIONAR CĂTRE CCR
O, Curte, tu, independentă, - a Țării,
Prin sita ta constituțională,
Nerespectarea Legii indexării
În statul nostru cât e de legală? (NICOLAE MĂTCAȘ)
UȘOR A GUVERNA UNEI COALIȚII DIN PATRU PARTIDE?
Guvernare doar din două
Și cu șefi în rotativă
De furcă ne-a dat cât nouă,
Darmite patru-n derivă? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎȘI TAIE CRACA PE CARE STĂ
Un guvern ce crește taxe,
Provocând austeritate,
Va produce nu stări laxe –
Alegeri anticipate! (NICOLAE MĂTCAȘ)
TRAI, NENEACĂ!
Printre show-urile moderne
Unul bine pus în scenă:
Chiar și unde nu-s antene,
Este sporul de antenă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SALARII PENTRU STAT LA STAT
Grindina face ravagii
Pe plantațiile țării,
Combatanții*-și rod nădragii
Sub alerta suspendării,
Doar salariile curg strună,
Regulat, lună de lună. (NICOLAE MĂTCAȘ)
_____________________________________________________________________________
*60 de lucrători ai Autorității Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP).
SĂ NU ARUNCĂM CU APA DIN COPAIE ȘI COPILUL
Nu-i secret că sunt și institute
Printre multele - de cercetare - ,
Care, -n loc de căi necunoscute,
Au o singură preocupare:
O salarizare cât mai mare.
Au ANAF, când să le spună: „Stop!”,
Va-ngloba și centrele de top? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
RECORD: 49 DE ORE DE MUNCĂ ÎNTR-O ZI!
Că lucrează zi și noapte,
Calea-valea, că-i la stat.
Da-n tabel pontându-și fapte,
Cum de ziua s-a dublat? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SE CREDEAU UN FEL DE AUGIAS
La saline șefii, -n mare,
Minte n-au și n-au nici limbă:
Golesc minele de sare
Și-apoi cursul apei-l schimbă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
O MICĂ MARE DIFERENȚĂ
Străbun – urmaș - un meșter și-un cârpaci.
Ce-i osebește-n fapta lor ceacâră?
Pe când stegarul dac urcă-n copaci,
Strămoșii lui de veacuri coborâră. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DE CE-A RENUNȚAT GUVERNUL LA SCOATEREA
JOCURILOR DE NOROC ÎN AFARA ORAȘULUI?
Jocurile de noroc
Le scoteau hăt la talcioc,
Doar că, duse pe centură,
Banii de-unde-aveau să cură? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UN ATOTȘTIUTOR CE SE VREA LUAT ÎN SEAMĂ
Cum se dă pe post o veste:
Bunu-l ții sub dușumea,
El – că-ar ști acea poveste
De vreo doi ani și ceva! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AUTOBUZELE TURCEȘTI ACHIZIȚIONATE
DE PRIMĂRIE SE STRICĂ LA TOT PASUL
Ieri, de nu-i plăcea obolul,
La hiene-ți dădea leșul.
Nu trăgea, văzând peșcheșul:
Cum îi turcu-i și pistolul.
Azi, ne plimbă când cu carul,
Cum e turcu’ - și-Otokar-ul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SFIDARE A BUNULUI-SIMȚ
Homosexsualitatea
Să ți-o afișezi pe stradă
Cu tam-tam și-n golătatea
Măreției de paradă?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)