PROȘTII LUI PASCAL ENGEL
Filozoful pe teme de filosofia limbajului, a minÈ›ii È™i a logicii, Pascal Engel, fost profesor la Sorbona, acum la Universitatea din Geneva, vine cu studiul „De la prostie la fleacuri”.
Autorul se întreabă dacă neghiob, cu formele sale de cap sec, idiot, cretin, nătărău, stupid, nerod, imbecil, debil È™i inept permit o clasificare în raport cu ceea ce el numeÈ™te a fi calificativul suprem de a fi prost. Prostia, spune Pascal Engel, poate fi definită, pe când variantele pentru neghiob sunt simple insulte. Antichitatea n-a putut defini aceste diverse forme pentru că nu s-a putut ajunge la esenÈ›a conceptului. Dar le-au putut ilustra prin operele lor Aristofan, Lucian de Samosata sau Juvenal, ajungându-se la Erasmus, Swift, Moliere, Voltaire È™i alÈ›ii. Și mai bine le-au putut ilustra, consideră autorul studiului, scriitori precum Flaubert, Bloy, Musil, Gombrowicz, Sartre sau Kundera, dar nici aceÈ™tia, È™i încă alÈ›ii, nu au mers până la capăt. Având aceste explicaÈ›ii, Pascal Engel face o clasificare a gradelor prostiei, pornind de jos: 1. PROSTIA CRASÄ‚: „literalmente brută, a celui care îi lipseÈ™te inteligenÈ›a È™i care se apropie de regnul animal (măgar, dobitoc etc.) sau de cel vegetal (dovleac etc.)”; 2. PROSTUL STUPID: „cel care îi lasă pe toÈ›i cu gura căscată”; 3. IDIOTUL È™i IMBECILUL: „cei a căror judecată este atât de fragilă încât e vecină cu patologia. Tipologia lor este aceeaÈ™i cu a cretinilor, afectaÈ›i de un defect ereditar”; 4. NEÎNDEMÂNATICUL: „sunt mai răsăriÈ›i decât dobitocii, sunt cumsecade È™i aici îÈ™i găsesc loc tonÈ›ii, tolomacii, nerozii È™i nătărăii”; 5. NESÄ‚BUITUL: „nu duce neapărat lipsă de inteligență, ba chiar, ocazional, poate da dovadă de judecată”. Un exemplu de nesăbuit, grandilocvent È™i pompos este Trissotin din „Femeile savante”, piesa lui Moliere. Nesăbuitul este îngâmfat, îi place să iasă în evidență È™i are mereu nevoie de alÈ›ii”; 6. PROSTIA COLECTIVÄ‚), KITSCHU-UL: este considerat de Pascal Engel, citându-l pe eseistul austriac Hermann Broch, „ca o formă de prostie aplicată frumosului, o boală a judecății estetice”. Aici prostia nu se mai atribuie unui individ, ci devine colectivă È™i de masă. Este încurajată producÈ›ia de fleacuri, endemică în presă, È™i pandemică în mass-media, pe internet È™i în reÈ›elele sociale 7. PROSTIA SOFISTICATÄ‚ (INTELIGENTÄ‚): „se regăseÈ™te la nivelul celor mai înalte sfere ale spiritului”. Acest tip de prostie a fost descris de Robert Musil, observând că „prostul inteligent poate fi foarte învățat È™i foarte cultivat, în stare să strălucească în societate, însă inteligenÈ›e lui nu este în acord cu afectele sale”. Pascal Engel ne-o aminteÈ™te pe doamna Verdurin din romanul „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust È™i pe generalul Stumm din „Omul fără calități” scris de Robert Musil. În fapt, prostia sofisticată este un viciu. Autorul studiului ne conduce spre conceptul de bullshit, descris de Harry Frankfurt în cărÈ›ile sale, cărÈ›i pe care le-am prezentat în „Loc de dat cu… epigrama” nr. 221 È™i 222. Bullshit-ul (kkt, într-o traducere mai neacademică, sau rahat în una mai argotică) reprezintă un tip de discurs prin care prostul inteligent spune vrute È™i nevrute, fără a-È™i pune problema dacă ceea ce emite este adevărat sau fals. Forma tipică o reprezintă flecăreala, prezentă cu precădere la politicieni È™i în jurnalism. Despre această tipologie adaugă Pascal Engel: „Clasificarea de mai sus a formelor de prostie poate părea rudimentară, însă are avantajul de a sublinia faptul că prostia nu este – sau nu este doar - o incapacitate de înÈ›elegere ori un cusur intelectual, nici o privare de judecată care l-ar lăsa pe individ, într-o manieră permanentă sau temporară, într-o stare de inerÈ›ie sau de absență a libertății”. De fapt, atât Musil cât È™i Pascal Engel încearcă să spună că È™i printre inteligenÈ›ii lumii găsim proÈ™ti. Deoarece, spune autorul studiului în discuÈ›ie, prostul e prost fiindcă judecă prea mult: „El este È™i cel care face lucruri în exces, care depășeÈ™te limitele sensului È™i, prin aceasta, chiar decenÈ›a în domeniul spiritului Este non-pertinent È™i impertinent (iar fleacurile sunt o formă a discursului impertinent)”. Printre alte exemple din literatură, Pascal Engel se opreÈ™te È™i la romantici. Fiindcă ei ridică în slăvi forÈ›a È™i valoarea emoÈ›iilor, ridicând valoarea gândirii la rece ar putea fi asimilaÈ›i acestei tipologii. Romanticii sunt fascinaÈ›i de nebunie È™i consideră prostia ca făcând parte din raÈ›iunea înseÈ™i. Pascal Engel vrea să spună în studiul său că proÈ™tii sunt È™i rezultatul unui exces de judecată, producând, spre exemplu, cultura de masă, tehnica „iraÈ›ională” sau totalitarismul. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
UNUIA CE-I LA “PATRU ACE”
Ţinuta e apreciată,
Dar este şi o mare taină;
Că nu se ştie niciodată
Ce om e sub oricare haină. (VASILE LARCO)
CAZONÄ‚
Al apărării episod
SfârÅŸeÅŸte ÅŸi e grea povara,
Când “urci milităria-n pod”
Şi-ţi fură inamicii scara. (VASILE LARCO)
SEXUL PENTRU BÄ‚RBAÈšI ESTE...(dactilic)
O datorie-i cu soaÈ›a „stăpână”,
Artă devine cu-amanta-n reprize,
Chiar e pomană c-o doamnă bătrână
Și-un sacrificiu cu mâna... în crize. (MIHAI HAIVAS)
RETORICÄ‚ MASCULINÄ‚ (amfibrahic)
Spunând câte-n lună È™i stele,
Le-ntreb pe femei ce-au relații:
Când voi vă pretindeÈ›i fidele...
Cu cine înÈ™ală bărbaÈ›ii?! (MIHAI HAIVAS)
PUTEREA SEDUCÈšIEI (anapestic)
În divorÈ›uri un as
Duse-o viață picantă,
Dar fidel a rămas...
Cu aceeași amantă! (MIHAI HAIVAS)
UNUI ALES
Erai cândva un om onest,
Purtai, ades, ițari și ie -
Rămas-ai darnic și modest,
Făcând orice... ca să se È™tie. (AL. D. FUNDUIANU)
AVOCATUL
Ins isteț și fin actor
Ce, c-un bun cuvânt rostit,
Face chiar din infractor
...Om cinstit. (AL. D. FUNDUIANU)
UNEI MAME
Chiar de îi cunoÈ™ti profilul
Și te crezi - pe el - stăpână,
Nu-ți subestima copilul,
Dacă are-un ruj în mână. (AL. D. FUNDUIANU)
UN FEL DE FABULÄ‚
La mine, doar cocoÈ™ul cântă;
Dar, uneori uneori îmi pierd măsura,
Că am un gând ce mă frământă:
Găina face... „ partitura”! (MAX OPAIÈš)
RECESIUNE!
Oricât vă pare de bizar,
La ZOO, viața-i mult mai grea,
Căci EU mai am în buzunar
C-un LEU acum... mai mult ca ea! (MAX OPAIÈš)
CONSOLARE
Eu nu mă tem de șef - și basta!
Nervos e când gândeÈ™te, dar
Eu nu mă-ngrijorez de asta
Că i se-ntâmplă ... foarte rar! (MAX OPAIÈš)
INVESTIÈšIE PERSONALÄ‚
Aș cumpăra cu banii jos
Giganții Kaufland, Lidl, Penny,
Să fiu doar bine, sănătos,
Să pot munci vreo 8 milenii.(AXENTE IUGA)
AUD
Vecina, când vecinului,
De la pahar, îi merge gura,
Aruncă sticla vinului,
La propriu-ntâi È™i la figura... .(AXENTE IUGA)
VILA
Cum am bani și-s plin de fală,
Tipic pentru8-a noastră nație,
Casa mea e-n Capitală;
(Mă refer la Reparație). .(AXENTE IUGA)
DEMOCRAÈšIE EUROPEANÄ‚
Democrația de la ei
Nu este bună la căței
Că de la Iași sau de la Cluj
Bruxelles-ul așteaptă numai sluj! (ȘTEFAN BAȘNO)
DECLARAÈšIA DE AVERE
Asta-i, fără îndoială
Transparența-n Romania
Într-o formă ideală:
„Banii-s toÈ›i de la soÈ›ia!” (ȘTEFAN BAȘNO)
COCOȘELUL GALIC
Acest Emannuel Macron
Se crede un Napoleon,
Vrea să conducă Europa
Da-l ea la palme Penelopa! (ȘTEFAN BAȘNO)
PERSPECTIVÄ‚
Amice, vreau să înÈ›elegi,
Câtă vreme-ai să alegi
Nu o cale, ci un om
Să nu te miri că eÈ™ti în pom! (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
ALEGERI IMPOSIBILE
Iar au rămas ca de atâtea ori,
Doi pretendenți cu șanse de succes,
Cu unul imposibil de ales,
Si-un geniu , papagal cu capu-nori! (IOAN PETRESCU)
Eu mă tot uit și-l văd pe Nicușor
Cam poticnit vorbind și fără ton
Ca președinte sigur nu-i ușor
Când eÈ™ti viril È™i demn, ca un clapon. (VALENTIN URSU)
Când ai că idol pe Macron
Normal să fii și tu clapon
Abia aștept s-o văd și p-asta
Când l-o lua la pumni nevasta! (ȘTEFAN BAȘNO)
Dacă gândeÈ™ti pe îndelete
Aceștia sunt marionete,
Adevărați conducători
Sunt ăia care trag de sfori! (ȘTEFAN BAȘNO)
CATREN de PRIPAS
- improvizație -
La o "bombă"-n Ciritei
Ieri, cuprins de un cârcel -
Am mâncat trei mititei
Și-am plătit cât pe-un purcel. (AL. D. FUNDUIANU)
Dacă îi mâncai acasă
Din purcel făceai friptură,
Ba și o ciorbiță grasă,
Aveai și de udătură... (ȘTEFAN BAȘNO)
DASCÄ‚LUL
Învățat să se dedice,
Tainic, spune celorlalți:
Dacă vrei să te înalÈ›i...
Fă un om să se ridice! (AL. D. FUNDUIANU)
Ăla care se ridică
Uită cin' l-a ridicat
Și îi dă o leafă mică
Dac-ajunge deputat... (ȘTEFAN BAȘNO)
TEAMÄ‚
Sfidând savante atitudini
Și complezente rânduieli,
Din îndoieli cresc certitudini,
Din certitudini, îndoieli. (IULIAN BOSTAN)
Spunea Descartes că îndoiala
Spre adevăr călăuzește
Dar dacă te apucă boala
De șale? Ăăă? Doamne ferește! (ȘTEFAN BAȘNO)
DUPÄ‚ PSG-INTER, 5-0
De la München la Milano,
Nici o vorbă, nici piano;
Avionu-i greu pe spate,
Cinci saci cu boabe-ncasate. ( DUMITRU BUJDOIU )
UNDE ESTE CATENACCIO?*
chemă cu cinci mijlocași,
Și cu numai trei fundași,
Cu doar doi înaintaÈ™i???
Inzaghi-acum face…paÈ™i ( DUMITRU BUJDOIU )
*Catenaccio=zăvor (it), renumita apărare in calcio, care încasa
rar 1-2 goluri, nu 5 ca-n finala PSG-INTER
VECINE IRONICE
- Ce te dai așa de mare,
C-ai fost la-nfrumusețare?
- Da, la Institut, v-am zis;
- N-ai aflat că închis? ( DUMITRU BUJDOIU )
DOUĂ BLONDE ȘI-O MAȘINĂ
- Mi-am luat Audi, Gertrude,
Prinde suta-n cinci secunde;
- Faci trei secunde, glumești,
Din București la Ploiești? ( DUMITRU BUJDOIU )
BUNICUL CU BASTON
Mă-ntrebară doi nepoți:
Cum e, moșule, mai poți?
Le-am dat un răspuns perplex:
La mers mai slab ca la sex. ( DUMITRU BUJDOIU)
SÄ‚-I ÎNCHIDÄ‚ – VOR – ÎN ÈšARC
Așa cum ucrainenii
Le-au ras flota din dotare,
Se-ndârjesc È™i rosienii
Să le ia poarta spre mare. (LERU CICOARE)
S-A PUS CRUCE PE ALEGERI
Alegeri? Cazul se clasează.
Ce tot atâta „Turul doi...”?
Te pomenești că se-anulează
Cu cele vechi și cele noi! (LERU CICOARE)
INTRÂND PE FÄ‚GAȘUL NORMALITÄ‚ÈšII
Ne făcea, grăbit, stresat,
Declarații de la poartă.
Conferințele de presă
(Presa cât nu-i încă-n lesă),
Cum la case mari se poartă,
Le va ține la palat. (LERU CICOARE)
N-AȚI PRINS ȘPILUL?
Ne-au tot luat cu el la rost,
Ne-au rupt în meci È™i niÈ™te coaste,
Dar nu suveranismu-i prost,
Ci că pe mâini ajuns-a proaste. (LERU CICOARE)
ROMÂNIA STÄ‚ PE UN PURCOI DE BANI,
DAR NU ȘTIE SĂ-I FOLOSEASCĂ
Are bani de la UÉ,
Are din PNRR,
Nu știe să-i țină-n priză
Și se plânge că-i în criză. (LERU CICOARE)
NU TOT EI NE ASIGURAU CÄ‚ N-O SÄ‚ PIERDEM
O LEÈšCAIE DIN FONDURILE EUROPENE?
Azi cu ce seninătate
Ni se spune că CE*
Mai că să supende-o parte...
Parcă noi n-am ști de ce. (LERU CICOARE)
__________________________________
*CE – Comisia Europeană.
SANCÈšIUNEA-I SANCÈšIUNE, VINE TOT DIN UNIUNE
România n-a reglat
Criza de buget în stat.
SancÈ›iile le-aplică – mde –
Nu CE*, ci CUE**. (LERU CICOARE)
__________________________________
*CE – Comisia Europeană.
**CUE - - Consiliul Uniunii Europene.
ÎN LUPTA CONTRA EVAZIUNII FISCALE SUNT ATRASE ȘI ORGANELE
Să nu fie, -n lupta crudă,
O victorie-à la Pirus,
Când vedem, prin dunga fludă,
Un regim mort redivivus... (LERU CICOARE)
DE CE SĂ IRITĂM VEȘNIC OPINIA PUBLICĂ?
Un ministru se tot laudă
Că, la multele-i mișcări,
Prin module antifraudă,
Am avea noi încasări.
Și, atunci, ce te reține
Să le pui mâine pe È™ine,
ScoÈ›ând SRI din joc,
Să nu ia publicul foc? (NICOLAE MĂTCAȘ)
MAI COMOD ȘI MAI SIGUR
Ar reduce (-ndarn din cap să dați)
Deficitul mare bugetar
Nu din leafa celor îmbuibaÈ›i –
Tot din jebul bietului plugar. (NICOLAE MĂTCAȘ)
RECENTA DECIZIE CCR APÄ‚RÄ‚ AVERILE LICITE?
Averi imense? Doarmă liniștite,
Căci Curtea-și vede-atent de treaba sa.
Credeați c-ar fi sever de hoți păzite?
Ei, aș! Nicicum! De-ANAF și DNA. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PENSIONAR CÄ‚TRE CCR
O, Curte, tu, independentă, - a Țării,
Prin sita ta constituțională,
Nerespectarea Legii indexării
În statul nostru cât e de legală? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
UȘOR A GUVERNA UNEI COALIȚII DIN PATRU PARTIDE?
Guvernare doar din două
Și cu È™efi în rotativă
De furcă ne-a dat cât nouă,
Darmite patru-n derivă? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎȘI TAIE CRACA PE CARE STÄ‚
Un guvern ce crește taxe,
Provocând austeritate,
Va produce nu stări laxe –
Alegeri anticipate! (NICOLAE MĂTCAȘ)
TRAI, NENEACÄ‚!
Printre show-urile moderne
Unul bine pus în scenă:
Chiar și unde nu-s antene,
Este sporul de antenă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SALARII PENTRU STAT LA STAT
Grindina face ravagii
Pe plantațiile țării,
Combatanții*-și rod nădragii
Sub alerta suspendării,
Doar salariile curg strună,
Regulat, lună de lună. (NICOLAE MĂTCAȘ)
_____________________________________________________________________________
*60 de lucrători ai Autorității Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP).
SĂ NU ARUNCĂM CU APA DIN COPAIE ȘI COPILUL
Nu-i secret că sunt și institute
Printre multele - de cercetare - ,
Care, -n loc de căi necunoscute,
Au o singură preocupare:
O salarizare cât mai mare.
Au ANAF, când să le spună: „Stop!”,
Va-ngloba și centrele de top? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
RECORD: 49 DE ORE DE MUNCÄ‚ ÎNTR-O ZI!
Că lucrează zi și noapte,
Calea-valea, că-i la stat.
Da-n tabel pontându-È™i fapte,
Cum de ziua s-a dublat? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
SE CREDEAU UN FEL DE AUGIAS
La saline șefii, -n mare,
Minte n-au și n-au nici limbă:
Golesc minele de sare
Și-apoi cursul apei-l schimbă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
O MICĂ MARE DIFERENȚĂ
Străbun – urmaÈ™ - un meÈ™ter È™i-un cârpaci.
Ce-i osebeÈ™te-n fapta lor ceacâră?
Pe când stegarul dac urcă-n copaci,
StrămoÈ™ii lui de veacuri coborâră. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
DE CE-A RENUNÈšAT GUVERNUL LA SCOATEREA
JOCURILOR DE NOROC ÎN AFARA ORAȘULUI?
Jocurile de noroc
Le scoteau hăt la talcioc,
Doar că, duse pe centură,
Banii de-unde-aveau să cură? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UN ATOTȘTIUTOR CE SE VREA LUAT ÎN SEAMÄ‚
Cum se dă pe post o veste:
Bunu-l ții sub dușumea,
El – că-ar È™ti acea poveste
De vreo doi ani și ceva! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AUTOBUZELE TURCEȘTI ACHIZIȚIONATE
DE PRIMÄ‚RIE SE STRICÄ‚ LA TOT PASUL
Ieri, de nu-i plăcea obolul,
La hiene-ți dădea leșul.
Nu trăgea, văzând peÈ™cheÈ™ul:
Cum îi turcu-i È™i pistolul.
Azi, ne plimbă când cu carul,
Cum e turcu’ - È™i-Otokar-ul. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
SFIDARE A BUNULUI-SIMÈš
Homosexsualitatea
Să ți-o afișezi pe stradă
Cu tam-tam și-n golătatea
Măreției de paradă?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)