PROȘTII LUI DORTIER

Există o sumedenie de tipologii ale proÈ™tilor. Despre câteva am  scris în mai multe rânduri. M-am oprit È™i la  studiul lui Jean-Francois Dortier, fondatorul È™i directorul publicaÈ›iilor „Cercle Psy” È™i „Sciences Humaines”, intitulat „Tipologia proÈ™tilor”È™i încapsulat în „Psihologia prostiei” (Editura „Litera”, BucureÈ™ti, 2019), cu scopul, recunosc, de a înÈ›elege mai bine cum a fost cu toate zbaterile din  trecuta perioadă electorală (2024 -2025) a noastră.  Dortier  pleacă de la niÈ™te considerente  psihologice: „De vreme ce există forme de inteligență multiple, aÈ™a cum admit psihologii, trebuie să existe È™i o mare varietate de proÈ™ti”. Din această perspectivă   autorul studiului îÈ™i face propria tipologie: 1. ARIERATUL, definit, după cum o fac È™i dicÈ›ionarele, ca un înapoiat mintal, care este insuficient dezvoltat din punct de vedere psihologic. Dortier îi găseÈ™te È™i o serie de sinonime: nerod, idiot, debil, dobitoc, È›icnit, imbecil, stupid,  tont, sonat, nătâng, frunte îngustă sau nebun la cap; 2. BÄ‚DÄ‚RANUL,  definit ca prostul rău, rasiÈ™tul  sau egoistul. Autorul încadrează aici È™i „batalioanele de alegători care votează cu partidele populiste pentru că sunt proÈ™ti,  adică incapabili de reflecÈ›ie politică, folosind gândirea pe termen scurt È™i judecata pripită”, La bădărani, spune autorul, totul este alb sau negru. Ei sunt  încăpățânaÈ›i, obtuzi, argumentele raÈ›ionale neavând nicio valoare.  3. PROSTUL UNIVERSAL, care ar fi definit de  mult uzitata zicere, spusă adesea cu voce tare,  că  „ToÈ›i sunt niÈ™te proÈ™ti”.  Autorul studiului constată că zicerea se adresează adesea politicienilor, electoratului lor,  funcÈ›ionarilor, incompetenÈ›ilor etc. . În funcÈ›ie de unghiul din care priveÈ™te cel ce zice, cam toată lumea ar fi proastă. Ori, adaugă Dortier, „tocmai această lipsă de discernământ în analiză, aroganÈ›a cu care se erijează într-o ființă superioară aflată deasupra condiÈ›iei umane, acesta este semnul destul de sigur că avem de-a face cu un prost veritabil”.  4. PROSTUL ARTIFICIAL îl întâlnim în „persoana” computerului.  Autorul se bazează pe o aserÈ›iune a lui Gerard Berry, profesor de informatică la College de France: „Computerul este pur È™i simplu idiot”.  Adaugă Dortier: „MaÈ™inăriile care învață pe cont propriu, care funcÈ›ionează pe noua generaÈ›ie de inteligență artificială, nu sunt inteligente, pentru că nu înÈ›eleg ceea ce fac.  Astfel, progranul de traducere automată dezvoltat de Google nu face decât să înveÈ›e să folosească un cuvânt într-un context dat bazându-se pe un număr foarte mare  de exemple, însă rămâne cu adevărat „prost”: în nici un caz nu înÈ›elege semnificaÈ›ia cuvintelor pe care le utilizează”.  5. GRUPUL DE PROȘTI, ca un tot  ce semnifică ceea ce numim prostie colectivă. Jean-Francois Dortier  a observat că a devenit un model foarte valorizat, care se bazează pe următoarea idee, în fapt simplă: „Întregul este superior sumei părÈ›ilor”.  Aici, autorul studiului, se conformează unui punct de vedere opus al psihologului Solomon Asch: „Este de ajuns ca o majoritate să apere o teorie  vădit falsă È™i prostească, pentru ca È™i ceilalÈ›i să meargă pe acest drum, prin efectul conformismului”.   6. NAIVUL (PROSTUL INFANTIL), fără a lua în calcul copilul,  dacă e să ne luăm după psihologul Jean Piaget. Pentru adulÈ›i, psihologii, sociologii È™i filozofii, cum ar fi Lucien Levy-Bruhl, iau în calcul  reevaluarea definiÈ›iei credulității. La adulÈ›i, naivitatea nu mai poate fi gândită ca o lipsă de logică. În această situaÈ›ie  avem prostul infantil care îÈ™i pliază naivitatea pe un sistem de referință. 7. DEBILUL este aflat între anumiÈ›i parametri ai IQ 9scara 0 – 100) după cum urmează: debilitate uÈ™oară (IQ 65 – 80), debilitate medie (IQ 50-65),  debilitate gravă (IQ 20-34) È™i debilitate profundă (IQ sub 20). Cu timpul, psihologia nu mai foloseÈ™te noÈ›iunea de debil È™i întârziat mintal, la fel cum nici pe cea de geniu.  Pentru primele două avem handicap, retard, lentoare, dificultărÈ›i de învățare etc. pentru genii  avem supradotaÈ›i, abilități înalte, precocitate etc. 8. IDIOTUL (IMBECILUL) este definit după cea dată de alienistul Jean-Etienne Esquirol: „Prototipul idiotului este un individ care nu È™tie nimic, nu poate nimic, nu vrea nimic È™i fiecare idiot se apropie mai mult sau mai puÈ›in de acest summum de incapacitate”.  Denumirea de idiot a fost abandonată progresiv È™i se foloseÈ™te cea de autist. 9. ZÄ‚NATICUL, consideră  Dortier, „este un apelativ drăguÈ› pentru a vorbi despre nebun, nu despre nebunul furios, ci mai degrabă despre cel care are un comportament fantezist”.  Ca sinonime pentru zănatic, autorul adaugă câteva: smintit, sărit, zărghit etc.

CITEȘTE ȘI: "Patru tineri din Botoșani au bătut un bărbat de la o stână, unul dintre ei a fos..."

 

În finalul studiului, autorul adaugă o serie de consideraÈ›ii ale sociologului È™i filozofului Edgar Morin. ReÈ›in o explicaÈ›ie: „Cuvântul „prost” (în franceză „con”) are un caracter machist foarte pronunÈ›at: sublima deschizătură a sexului feminin este redusă la un organ stupid”.

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

SEXUL PENTRU BÄ‚RBAÈšI ESTE... (dactilic)

O datorie-i cu soaÈ›a „stăpână”,

Artă devine cu-amanta-n reprize,

Chiar e pomană c-o doamnă bătrână

Și-un sacrificiu cu mâna... în crize. (MIHAI HAIVAS)

 

RETORICÄ‚ MASCULINÄ‚ (amfibrahic)

Spunând câte-n lună È™i stele,

Le-ntreb pe femei ce-au relații:

Când voi vă pretindeÈ›i fidele...

Cu cine înÈ™ală bărbaÈ›ii?! (MIHAI HAIVAS)

 

PUTEREA SEDUCÈšIEI (anapestic)

În divorÈ›uri un as

Duse-o viață picantă,

Dar fidel  a rămas...

Cu aceeași amantă! (MIHAI HAIVAS)

 

„VACILE NEBUNE”

Faptul pare dovedit

De o vreme și la noi:

Vacile-au înnebunit

De prostia unor boi. (VASILE LARCO)

 

BALANȚĂ INTELECTUALĂ

Pe-a științei panoplie,

Cam așa e veac de veac:

Proștii, chiar de sunt o mie,

Nici cât un deÈ™tept nu fac. (VASILE LARCO)

 

IPOCRIZIE

Nu prea cred că-È™i are rostul –

Și e poate un păcat –

A-ncerca să faci pe prostul

Când eÈ™ti prost cu-adevărat! (VASILE LARCO)

 

MINI-FABULÄ‚ 

Zise, lepădându-È™i roba, 

Ursulețul revoltat:

Cred că-n van mai bat eu toba, 

Că tot... naiu-i ascultat. (AL. D. FUNDUIANU)

 

EVRIKA!

M-am convins încetiÈ™or, 

Depășind - cumva - impasul...

Cum că "Cercul de Umor"

Nu se face cu compasul. (AL. D. FUNDUIANU)

 

SEMNAL DIVIN

Ce spun, bărbații să asculte,

Dar făr`a fi deloc jenați:

_ Nu pot avea femei mai multe,

Fiind de lege ... protejați! (MAX OPAIȚ)

 

RECONVERSIE

Încercând să progresăm,

Neavând deloc măsură,

Ca-n APUS, ne îndreptăm

              ... spre „centură” ! (MAX OPAIÈš)

 

EDUCAÈšIA LA ZI!   

Cătându-se mereu formule,

Atenția-i disimulată;

Când È™coala este pe module,

E clar că este... „dezmembrată”! (MAX OPAIÈš)

 

DECLARAÈšIA DE AVERE

Asta-i, fără îndoială

Transparența-n Romania

Într-o formă ideală:

„Banii-s toÈ›i de la soÈ›ia!” (ȘTEFAN BAȘNO)

 

VARIANTÄ‚

Să rod oase? Ce, sunt bleg?

Când eu pot că să aleg

Să pup șefii pe la poale

Și să mânc doar carne moale.. (ȘTEFAN BAȘNO)

 

PERSPECTIVÄ‚
Amice, vreau să înÈ›elegi,
Câtă vreme-ai să alegi
Nu o cale, ci un om
Să nu te miri că eÈ™ti în pom! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

PLOAIA ȘI EU...

Ploaia asta nu-mi dă pace,

Ba mai mult, m-a bulversat

Că nu mai știu ce se face

Când... n-ai bani de numărat... (DUMITRU MONACU)

 

PARLAMENTARII  POT vs.

ANAMARIA GAVRILÄ‚  

Și se duc ca clipele

Scuturând aripele

Lăsându-o aÈ™adar

Fără grup parlamentar... (DUMITRU MONACU)

 

HITUL DE LA NOI…

Cântă astăzi toată È›ara
Hitul cunoscut la noi:
"Râde iarăși primăvara
Peste câmpuri, peste...ploi!" (DUMITRU MONACU)

 

LEGENDA MEȘTERULUI MANOLE

(VARIANTA ACTUALIZATÄ‚)

Meșterul de-ar fi trăit

Astăzi printre pământeni,

Zeci de „Ane"-ar fi zidit

Doar cu bani europeni.(GRIGORE COTUL)

 

DE LA ARGEȘ LA BOTȘENI

Manole înălÅ£a cu grijă rama,

Pe Ana încastrând-o în perete;

Georgică o lua pe îndelete,

Și îngropa, de vie, epigrama. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

ANATOMIE
Oamenii-s făcuți din oase,
Piele, carne, păr, chelie,
Vene, capilare, vase,
Creier, minte sau prostie. (AXENTE IUGA)


FETELE DIN LUNCÄ‚ MÄ‚ CREDEAU POET
(La un atelier literar)
De dor punând în vers idee
Femeile perplex le las,
Dar ce păcat că nu-i femeie
Mihai HAIVÁS. (AXENTE IUGA)


PATRIA
Eu din È›ară n-am întins-o,
O iubesc, cum e, e-a mea,
Chit că foarte des am prins-o
Cu străinii peste ea. (AXENTE IUGA)


CONTABILICEASCÄ‚
Casa-mi nouă - o izbândă,
Un imobil, altfel spus,
Mijloc fix, cu o dobândă
Variabilă...în sus. (AXENTE IUGA)

REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO

ZILELE OMULUI

- catren constatativ -

Dacă fost-au înnorate,

Sau calde È™i însorite -

Nu trebuie numărate,

Ci, doar, bine... cântărite. (AL. D. FUNDUIANU)

 

Cică dacă plouă-n mai

Sigur vom avea mălai,

Dar cum plouă cu găleata

Mămăliga este gata! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

MINCIUNA-I CA O ARMÄ‚   

Poporul e îngrijorat

De investiția ce-o face,

Dar statul ne-a asigurat…

Că înarmarea-i pentru pace! (NELU MATER)

 

Când dai la pace cu vecinii

Nu îÈ›i procuri o bâtă nouă

Te străduieÈ™ti să nu te mânii

Și-mparți pricina pe din două... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

CLASA CONDUCÄ‚TOARE 

Democrația presupune

Ca ăia mulți să ne conducă

Și cum a noastră nu-i „pe bune”,

Cei educaÈ›i… nu mai apucă! (NELU MATER)

 

Ideea cu majoritatea

Care conduce e vetustă

Acum conduc minoritatea,

AnalfabeÈ›i, bărbaÈ›i în fustă... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

BÄ‚UTURA OLTENILOR

Băutori din tică-n muică,

N-am ştiut că, har divin,

Adevărul e în vin...

Căci băurăm numai ţuică. (NICĂ JANET)

 

ÈšUICA OLTENEASCÄ‚

Mai deunăzi, într-o seară,

Vreo trei litri am băut,

Iar concluzia e clară:

Mai puteam, dar n-am avut! (LIVIU GALOS)

 

Zău că nu e caterincă

Însă È›uica nu-i pălincă!

La olteni curge șiroaie

Da-i mai mult apă de ploaie... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

PALME FRANȚUZEȘTI

Să vă spun pe româneÈ™te,

Unde dă mama va crește,

Altoindu-l pe frumos,

A greÈ™it, a vrut ….mai jos! (IOAN PETRESCU)

 

Acest Emannuel Macron

Se crede un Napoleon

Vrea să conducă Europa

Da-l ia la palme Penelopa! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

ECHIPÄ‚ DE MONDIALE

Joacă Trump în apărare,

Iar Putin la-naintare,

XI Jinping-extremă falsă;

Europenii stau acasă. (DUMITRU BUJDOIU)

 

DESPRE RATANGII

“Mai bine-o bară frumoasă,

Decât un gol chinuit!”*

Dar s-o dai în bară-acasă,

EÈ™ti, sigur, cotonogit.  (DUMITRU BUJDOIU)

* Daniel Pancu, selecționer U21, probabil

    noul  antrenor la Rapid.

 

AUR DIN PLUMB, DAR INUTIL*

Alchimiștii- aveau dreptate:

Să obții aur, se poate;

Costă enorm, nu-i ușor,

Dacă ai accelerator.  (DUMITRU BUJDOIU)

* Fizicieni elvețieni, de la cel mai mare accelerator CERN

 de particule au reuÈ™it, din întâmplare, să transforme

 atomi de plumb în atomi de aur. Degeaba, inutil. (Libertatea, 23,5.2025)

 

AVEÈšI MIERE DE ALBINE?

Întreabă-n târg o blondină;

- Nu vedeți? Taraba-i plină:

De salcâm, rapiță, tei;

Să alegi de care vrei;

- Eu v-am cerut de albină…(DUMITRU BUJDOIU)

 

MAMÄ‚ INFIDELÄ‚

- Ce vrei, bă, iar faci scandal?

- Zi- mi cu cine l-ai făcut?

N-are ADN-eul meu;

- Asta-mi reproșezi mereu,

Nu mai vreau să te ascult;

L-o fi schimbat la spital.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

CÂND AVIDITATEA-ÈšI ADUMBREȘTE CUMPÄ‚TATEA

Curtea de Comerț a și blocat

Taxele vamale de curând,

Încât cel ce le-a instaurat,

Bietul, a rămas cu buza-n vânt. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

ȘTIRI DESPRE SCANDALURI STRIGÄ‚TOARE LA CER RÄ‚SPÂNDITE CU VITEZÄ‚ SUPERSONICÄ‚

Watergate-ul, nu-i de glume,

Buhul i s-a dus în lume.

Bidengate, de nu-i pun cruce,

Până-n cosmos se va duce. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

SÄ‚ SE SIMTÄ‚ CA ACASÄ‚

Unde-n lume-i lumea rusă,

Și armata e adusă,

Ca, luată în răspăr,

Să nu-i cadă-un fir de păr. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

QUO USQUE TANDEM ABUTERE, CATILINA, PATIENTIA NOSTRA*?

Cum să-i lași să facă pace

Agresorul cu-agresatul,

Când È™i-n sat, pentru-a desface

*Oare cât ai să mai abuzezi, Catilina, de răbdarea noastră?

 

DAC’-A-NNEBUNIT CU TOTUL

Și-a dat, iată, și el seama

Se joacă cine cu focul.

CâÈ›i ani să mai ardă flama,

Să-și revină iar la locu? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

TOT EI PRIMII CU PRÄ‚JINA

Cei ce È›in cu Ucraína

Merg cu plângere la ONU.

RuÈ™ii, È™i ei – cu prăjina,

Că vor pace cu toptonul. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

TRISTÄ‚ CONSTATARE LA ALEGEREA UNOR NOI MEMBRI AI ACADEMIEI ROMÂNE

Cum să ceri Unirea, frate,

A RM cu România,

Însăși când Academia

O crede străinătate? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

DIN NOU SACOU-L ZVÂRLE PE CAPOTÄ‚

Vreo zece ani a tot făcut naveta,

Nici contra Țării n-a avut vreun dinte.

Doar că n-a mers ca să predea ștafeta

La învestirea altui PreÈ™edinte... (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

SCHIMBARE-AM VRUT, SCHIMBARE-AM OBÈšINUT

Oamenii-au dorit schimbarea.

Jos cu dinaintele!

Știți ce a schimbat votarea?

Numai Președintele! (LERU CICOARE)

 

CE ÎNSEAMNÄ‚ SÄ‚ DAI UN TELEFON LA TIMP CUI TREBUIE

ExaltaÈ›i toÈ›i - mamă, mamă!  -

Linia că-i reparată,

Dar, de-om fi luaÈ›i în seamă,

Care-o fi nota de plată?! (LERU CICOARE)

 

ÎNTREBARE PREȘEDINTELUI

Dacă vechea guvernare

Cei ce-au fost la vot n-o vor,

Cum să vrei să faci schimbare

Tot cu ea È™i-n viitor?  (LERU CICOARE)

 

UN ALINEAT LIPSÄ‚ DIN CONSTITUÈšIE

Când consilierul sau primarul

Într-un alt pom sare ca primatul,

El pe loc îÈ™i pierde È™i mandatul.

N-ar fi cazul și parlamentarul,

Când spre alte falii dragi migrează,

Prodosindu-și și electoratul,

Să-l gonim la Letea, iapă brează,

Și în locul lui să vină altul? (LERU CICOARE)

 

NOI – CU REFORMA, BANCA MONDIALÄ‚ – CU SOLUÈšIILE.

DAR CINE POATE S-O OBLIGE?

Pentru reforma fiscală

Bancă noastră Mondială

Tre’ să dea ca decisive

Soluții alternative. (LERU CICOARE)

 

DARNIC, SFÂNTUL ILIE

Salutându-l, la-ntronare,

C-o sacá de-agheasmă plină,

Zise c-o s-ajungă mare,

Că-i udat la rădăcină. (LERU CICOARE)

 

PREA FRUMOASĂ PAZA PREȘEDINTELUI CA SĂ NU FIE EXPUSĂ PRIMEJDIEI

Nici bine nu s-a instalat pe tron,

Nici n-a-nțeles ce cată polițistul,

Că fetele i-au și transmis sincron

C-au să i-l fure, tânăr, sepepistul. (LERU CICOARE)

 

CONJUGÄ‚-L LA PREZENTUL TENEBROS

Mai cumpăneÈ™te, domn’e PreÈ™edinte,

Spre viitor tot verbul a-l întinde:

AtâÈ›ia ecÈ™i* l-au dat drept luminos,

Că ne-a ajuns răbdarea pân’ la os. (LERU CICOARE)

______________________________________________

*EcÈ™i - pluralul de la ex (Comp.: un ics – plural: doi icÈ™i).

 

O MÂNÄ‚ DE OAMENI DE LA CENTRU SÄ‚ DECIDÄ‚ PENTRU ÎNTREG PARTIDUL?

Când să-l pună-n frunte, ei decid:

Candidat sau lider de partid.

SupăraÈ›i când vor să-l deie jos,

Îl aruncă parcă joacă stos,

Iar mulțimea, ceea de la bază,

E-anunțată ca-n antonomază. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CUM DE-O SIMTE OMUL SIMPLU?

Un partid ne ține-n priză

Cum că Èšara nu-i în criză.

N-o fi el, nici cei cărând,

Da-ntrebaÈ›i omul de rând. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

NU-I OPREȘTE CHIAR NICI CRIZA?

Cei de la aeroporturi

Și-au mărit în deficit

Lefi și sporuri grele-n posturi:

Nu o dată - încincit! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

CARE-I SECRETUL NUMIRII ȘI CINE-S OAMENII SECREȚI?

În Consiliul de AdministraÈ›ie

Dintr-un Comitet al unei Bănci

Două ori lunar de fulgurație

Patru mii îÈ›i scot de euro-n căngi.

Cum să fii numit? E un mister:

Din Guvern să fii sau minister! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

MINISTRUL DE FINANÈšE  JUCÄ‚TOR CU RÄ‚BDAREA NOASTRÄ‚

Plata pensiei și-a lefii

E-un tunel și-o provocare.

Cum îl iau de chică È™efii,

Sursa sigură apare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

SÄ‚ RENUNȚĂM PE SILITE LA TARELE ÎNVECHITE

„Școala educată”, nouă,

Grea belea ne-a adus nouă.

Ca s-o scoatem din impas,

Ori rupem pisica-n două,

Ori dăm cloșca de pe ouă.

Altceva nu ne-a rămas. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

POFTA DE MÄ‚RIRE VINE MÂNCÂND, DAR DISPARE TREMURÂND

Că retras sau scos din joc,

Că e laie sau bălaie

Lumea nu va ști deloc.

Doar de-l bagă la pârnaie... (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

CONDUCÄ‚TOR NARCISIST

Cum se leagănă și-alintă

Și cu vorba, corpul, gestul,

Parc-ar fi o lintă-flintă