Foarte mulţi epigramişti îşi scriu unele creaţii de gen pornind de la versurile clasicilor. Şi aceasta fiindcă versificaţia românească de sorginte tradiţională este tonală şi silabică. Dintre toţi, cei mai pretabili sunt Eminescu, Alecsandri sau Coşbuc. Destul de recent, citind volumul propus de Vasile Manole, „Prin labirintul epigramei” ( Editura „Axis Libri”, Galaţi, 2022), am avut bucuria să descopăr o secvenţă intitulată „Eminesciene” pe care Cezarina Adamescu o consideră a fi „un grupaj plăcut şi reconfortant”.
Nici mai mult nici mai puţin decât un număr de 15 epigrame ne plimbă prin labirintul tematic eminescian, astfel încât metrica (cea care se ocupă de silabă, vers şi strofă) şi ritmica (ce se ocupă de mersul accentual al versurilor) ne amintesc de muzicalitatea versului geniului botoşănean. Vasile Manole , un epigramist aşezat, se pliază bine pe arhitectura versului eminescian, altfel titlul secvenţei nu s-ar fi justificat: În vremuri de pandemie (Glossă) – „Judecând puţin la rece / În această conjunctură, / „Vreme vine, vreme trece” / Doar cu masca pe figură.”; Frigiderul (Glossă) - „În orice apartament / Nimeni nu te întrece / În a fi indiferent: / „Tu rămâi la toate rece”; „Optimistul (Şi dacă…) – „Şi dacă bani acuma n-am, / Că n-am ieşit din criză, / Speranţe încă tot mai am: / Aştept din State, viză.”; Restricţii anti-covid (Doina) – „De la Nistru la Tamisa / „Tot românul plânsu-mi-s-a” / Nu mai poate astăzi bate / Drumuri prin străinătate
Există o deosebire frapantă care constă în faptul că aşa cum Eminescu pătrunde adesea în miezul societăţii vremii sale, Vasile Manole se referă la tarele societăţii contemporane: O Cătălină modernă (Luceafărul) – „Văzând-o ieri, văzând-o azi, / De ţi se pune pata, / Nu-i rău în vraja ei să cazi, / Că-i fată de bani gata.”; Ai noştri tineri – „Ai noştri tineri la Paris s-au dus, / Să vadă-un răsărit chiar în Apus / Şi s-au întors de-acolo mulţumiţi / Că dintre toţi sunt cei mai „răsăriţi”.; Somnoroase păsărele… ale nopţii – „Cu sau fără silicoane / Pe centură se adună, / Iar când strâng şi milioane / Noaptea-i bună.”; Reformă şcolară - „Nu mai vezi în colbul şcolii / Cărţi mâncate-acum de molii, / Însă poţi trăi un şoc, / Că nu vezi şcolari deloc!”
Prin secvenţa dedicată lui Eminescu, dar şi prin altele precum „Cultură”, „Oameni de seamă” sau „Epigrame şi epigramişti”, Vasile Manole urmează un sfat al criticului Alex Ştefănescu: „cei ce apelează la filonul ironic să se ralieze unei ironii care reprezintă mai curând un fel de iradiaţie a culturii literare”: „Prima statuie din România a lui Eminescu se află la Galaţi – „Chipul lui cioplit în stâncă / Îl iubesc toţi gălăţenii, / Că-i „Luceafărul” ce încă / Ne va lumina milenii.”; În parc, la statuia lui Eminescu – „Des gândirea ne-o suscită / Eminescu, fi`ndcă-n zori / El “Luceafărul” recită / Şi vreo două-trei “Scrisori”; Acuitate (În zadar în colbul şcolii) – “Cu atât de multe ploi / Vegetaţia, fireşte, / Ne dă şansa ca şi noi / S-auzim “cum iarba creşte”; Sacralitate – “Din atâţia scriitori / Nimeni n-a-ndrăznit să-I scrie, / Să-i răspundă la “Scrisori”: / Ar comite-o blasfemie.”; “Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare” (Scrisoare I) – “Timpul xce umbla hai-hui / Se scurge neobservat, / Da-n inconştienţa lui / Ceasul l-a deconspirat.”; Cofetarul (Scrisoare III) – “Un “artist” ce, de-obicei, / Fără dulciuri este mort, /
Cunoscut clar de femei / “După vorbă, după tort”.
Vasile Manole nu este singurul epigramist care, prin formulările lapidare ale epigramei îl cinsteşte pe Eminescu pornind de la versuri pretabile creaţiei pe care o promovează. Sunt mult mai mulţi, dar el este unicul, cel puţin pe care îl cunosc eu, care acordă o secvenţă întreagă lui Eminescu. Reţinem şi madrigalul pe care i-l dedică: “A fost foarte inspirit: / Cim n-avea bani de chirie, / El, boem, n-a ezitat… / S-a mutat în Poezie.” Nu e rău că scriitori precum Vasile Manole îl mută pe Eminescu şi în epigramă. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
SĂNĂTATE CURATĂ!
E vremea-n Techirghiol frumoasă
Și mă îndeamnă la mofetă,
Dar nu mă duc, că-mi vine-acasă
Nămol cu apă la chiuvetă… (FLORINA DINESCU)
FALA SATULUI
Toată lumea azi se-ntreabă
Ce mai e în sat la modă
Şi se-ndreaptă, mai degrabă,
Spre primar, că doar e “Vodă”! (ELENA MÂNDRU)
"ECHILIBRU”
E-o faptă crudă, din păcate,
Nocivă cum e mătrăguna:
Cu adevăr zideşti palate,
Să le dărâme-apoi minciuna! (VASILE LARCO)
POSTULAT
De testezi orice bărbat
Din a lumii mare turmă,
Numai cel ce s-a-nsurat
Are… mintea de pe urmă. (GRIGORE COTUL)
CLASA POLITICĂ DE LA NOI
Văzând o sărăcie crasă
Că se întinde peste ţară,
Pot să afirm de-a noastră clasă
Că e de cea... elementară! (MIHAI HAIVAS)
JUSTIFICAREA UNOR REMANIERI
Vedem, privind la ei uimiţi
Şi studiind profilele,
Că pe miniştrii nou numiţi
Îi recomandă... pilele. (PETRU IOAN GÂRDA)
AVENTURĂ RURALĂ
Căutând ea campioni
Prin satul de fugitivi
S-a-ncurcat cu doi Ioni
Culmea, ambii pozitivi! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
REMEDIU
Cumplita sete-l pârjolea
Şi-atunci făcu o constatare
Cu bere setea-şi domolea
Deci făcea des…hidratare. (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
PROGNOZĂ METEO
Gradele în termometre scad,
Nu e, din păcate, vreo speranţă,
Or să-ngheţe apele în vad
Chiar de-s guvernanţii în vacanţă! (ION MORARU)
UNEI DOAMNE RĂMASĂ FĂRĂ SLUJBĂ
Oricâtă vreme ar trece,
Ea e tot neconsolată
Pentru c-a iubit o dată…
12! Zi de plată! (DUMITRU MONACU)
ISTORICUL
După-un război, el ne explică
Motivul, părţile, decorul,
În mod obiectiv, adică
Tot ce-i dictează-nvingătorul. (DAN NOREA)
ASIGURARE PENTRU VIITOR
- Eşti prieten foarte bun
Cu elevul cel mai prost.
- Gestul meu are un rost:
Mâine el va fi tribun. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
Q.E.D.
Vasile Alecsandri: “Românul e născut poet!”
Marina Ţvetaeva: “Toţi poeţii sunt evrei!”
Ipotezele de bază –
Matematic de le iei –
Fără greş ne demonstrează:
“Toţi românii sunt evrei”. (SORIN FINCHELSTEIN)
COABITARE IMPOSIBILĂ
N-am să fac acum ocol,
Paradigma-i numai una:
ADEVĂRUL, când e gol,
Goală, n-a ţinut MINCIUNA! ( MAX OPAIŢ)
PROTECŢIE PENTRU ,, INDUSTRIA OSPITALITĂŢII"
În Parlament, s-a pus la cale
Să crească la aleşi venitul,
Fiindcă vin mai des semnale
Că s-a scumpit prea mult... dormitul. ( MAX OPAIŢ)
UN FEL DE SCUZĂ
Fiind lipsit de energie,
Acum, e mai atent la uşă
Când face-n sobă foc, (să fie!)
Ca să îşi pună-n cap...cenuşă! (MAX OPAIŢ)
DOMNIA LEGII
Suntem c-un picior în groapă;
N-avem parcă viitor,
Fi`ndcă legea care-i şchioapă,
E făcută pe ...picior! ( MAX OPAIŢ )
SURSA INSPIRAŢIEI
Poetul scrie versuri de amor,
Căci are şi poetul câte-un dor
Şi-o soaţă ce-l citeşte, din păcate,
Şi vrea să ştie cui sunt dedicate… (GHEORGHE BÂLICI)
POLITICIENII NOŞTRI
Nu-s de stânga sau de dreapta,
Crezul lor e chiar notoriu:
După cum le-arată fapta,
Sunt… de sensul giratoriu! (EUGEN DEUTSCH)
PRAGMATISM
Chiar dacă preoţi în biserici
Ne dau iertare tuturor,
Noi parcă-i evităm pe clerici
Ne spovedim la… procuror! (GEORGE EFTIMIE)
CICĂ AZI E ZIUA DICȚIONARULUI
La mine este un reflex
Când spun "dicționar", spun DEX,
Probabil că gândesc îngust
Și e un obicei vetust... (ŞTEFAN BAŞNO)
VARIANTĂ
Va spun cinstit, eu apelez
Mai rar la cel român – englez;
La mine este un reflex,
Când spun "dicționar", spun DEX! (ŞTEFAN BAŞNO)
CICĂ AZI E ZIUA GARDEROBEI DE PROST GUST
Azi, dacă te îmbraci normal,
Pe stradă vei stârni scandal:
„Ce lipsă crasă de bun gust
Să te îmbraci așa vetust! (ŞTEFAN BAŞNO)
CICĂ AZI E ZIUA ALIMENTAȚIEI
S-o celebrăm cât mai există
Și n-a trecut în amintire!
În viziunea globalistă
Curând îi facem pomenire... (ŞTEFAN BAŞNO)
CICĂ AZI E ZIUA BRIOȘELOR DE CIOCOLATĂ
Mă-ntreb ce ar zice Greta
Preocupată peste poate,
Să nu mai infestăm planeta:
Brioșele nu-s poluate! (ŞTEFAN BAŞNO)
CICĂ AZI ESTE ZIUA LENEȘULUI
Acela din coronament
Se ține agățat de-o cracă,
Pe când acel din parlament
De-o biată pensie săracă.. (ŞTEFAN BAŞNO)
CICĂ AZI ESTE ZIUA COLECȚIONĂRII NASTURILOR
Pe vremuri, în copilărie,
Strângeam la nasturi în prostie,
Acum când criza-i cu safteaua
Sunt obligat să strâng... cureaua! (ŞTEFAN BAŞNO)
VOCEA INTERIOARĂ
Atinşi de un ciudat retard,
Vor dispărea cocoşii-n masă:
Căci ei cucurigesc pe gard,
Pe când găinile în casă! (VALENTIN DAVID)
LOCŢIITORUL
Când şeful său era plecat
El îi ţinea, la slujbă, locul
Şi-atunci, când i-a surâs norocul…
I l-a luat. (VASILE PREDESCU)
PE EŞICHIERUL POLITICII
Apar pe „tablă” controverse
Şi uneori ne-ncearcă teama
Când jocul e pe căi diverse,
Iar la putere este „dama”! (MIHAI ENACHI)
REFLECŢIE
Toate curg la întâmplare,
Căci sunt hibe în “regie”:
Unii au un suflet MARE,
Alţii-s MARI doar în prostie. (CONSTANTIN PROFIR)
CEI TREI PURCELUȘI SE ÎNCURAJEAZĂ
Nu ne temem noi de lup:
Îl dăm în groapă: huzdup!,
Darmite de-o goangă-n zbor:
Olandezul zburător! (LERU CICOARE)
ANGAJĂRI LA STAT ÎNGHEȚATE PENTRU CINE?
S-au deschis posturi fertile
Pentru rude și pupile.
Nu treci chiar și Olofern,
De n-ai spate la guvern. (LERU CICOARE)
NOI NU FACEM PARTE DIN UÉ?
Demnitarii-și fac salarii
Ca-n UÉ, babane,-oho!
Nouă, fără comentarii,
Ca în … Burkiná Fasó. (LERU CICOARE)
SALARII CA-N UÉ NUMAI PENTRU DEMNITARI?
V-ați luat bani onorabili.
Pentru alții nu-s. He-he!
Nouă nu ne-ați da, stimabili,
Măcar pensii ca-n UÉ? (LERU CICOARE)
LEGEA LICHIDĂRII PENSIILOR SPECIALE
N-AR AVEA EFECT RETROACTIV
N-are-o lege, efectiv,
Caracter retroactiv.
Faceți una, fraților,
Să nu mai dea-n viitor. (LERU CICOARE)
CARE-I ȘPILUL?
Pensiile speciale…
Cât le-ar rade de ușor,
Doar că vine-alert din vale
Și progenitura lor! (LERU CICOARE)
DIFERENȚA DINTRE INDEMNIZAȚIA LUNARĂ A UNEI PERSOANE
CARE N-A ACUMULAT VECHIMEA ÎN MUNCĂ ȘI PENSIA ALTEIA
CARE A MUNCIT 30-40 DE ANI LA STAT ESTE DE NUMAI 800 DE LEI?!
Câți și-au plimbat viața – din ce speze? –
Și statul le dă mia să-i salveze,
Iar alții s-au ales, muncind pe rupte,
C-o pensie de-o mie și opt sute… (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CUM SĂ SE MENȚINĂ PE LINIA DE PLUTIRE?
Dacă prețul la produse s-a dublat,
Dacă prețul la facturi s-a cvintuplat,
Cetățeanul cum să steie plută,
Indexarea când e zece doar la sută? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CRITERIU – PUTEREA DE CUMPĂRARE
Când vorbim de majorare,
Trebuie luată-n seamă
Nu inflația ca flamă –
Puterea de cumpărare! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CUM SE-NTREC LA DAT DIN GURĂ,
CÂND SĂ DEA, IAU APĂ-N GURĂ
Unul cinci dă, altul – zece,
Cinșpe unul, opșpe altul…
Când să dea pe drept, la rece,
Tot mai mic devine saltul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LA CE BUN?
Un amărât cu pensia-i, oricum,
Nu poa’ să umple coșul de consum,
Dar, de-a ieșit, ca orice om în lume,
La pensie, la ce să mai consume?! (NICOLAE CRIHĂNEANU))
CARE-I CAUZA DEFICITULUI?
Aveam lemn s-asigurăm, pesemne,
Cu sicrie câteva planete.
Cum s-a plafonat prețul la lemne,
Cum nu-s lemne, nici peleți, brichete. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DARAVERĂ
La cum știe-a se-apăra(re)
(Cert, pe sine, nu pe noi!),
Te-ntrebi: e de apărare
Sau ministru de război? (NICOLAE MĂTCAȘ)
SĂ TE MAI MIRI CĂ STATU-A EȘUAT?
Specialist mai ieri în cereale,
Azi – în curse-aerospațiale…
Să nu-ți steie-n funcții ca un cui
Dacă omul nu-i la locul lui?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
ADIO, BANI ALBI PENTRU ZILE NEGRE!
Cum vede guvernatorul
Că-i prea econom poporul,
Generând un stat bancrut,
Pe loc face o reformă:
Nu te lasă gol pro formă,
Ci chiar gol … de conținut! (NICOLAE MĂTCAȘ)
SĂ ÎNVĂȚĂM LIMBI STRĂINE
Când era amoru’-n toi,
Ildiko icnea: ioi, ioi;
O-ntrebai cum se traduce?
- Au ce doare, dar ce dulce! (DUMITRU BUJDOIU)
PRODANCA INTRĂ-N AIA…POLITICĂ
Să te ții, nenică, lupte,
Palme, pumni, șuturi, insulte,
Și-n reprize-un nud sextil;
Șoșoacă e mic copil. ( DUMITRU BUJDOIU)
RUGĂ PENTRU FOTBALUL NOSTRU
Dă Doamne, mâine, la anu’ ,
Să se nască un pluton
De Dobrini, Hagi, Ozon;
Sau să dispară Burleanu. (DUMITRU BUJDOIU)
DE CE CAD MIG-urile?
Și DNA a aflat,
De ce MIG-urile cad;
Tonele de kerosen
Diluat, cu prea mult șmen. (DUMITRU BUJDOIU)
HORO(R)SCOP
- Crezi, fă,-n metempsihoză,
Sau zici că-i doar o psihoză?
- Da, dar tu, ieri, azi și mâine,
Același porc vei rămâne. (DUMITRU BUJDOIU)
AȘCHIA NU SARE DEPARTE
Mirat ce mult mireasa îl iubeşte
Şi soacra ce mult îl ponegreşte,
După nuntă şi-a dat seama
Că şi fata e ca mama. (ADRIAN TIMOFTE)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)