O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist
Citesc, printre altele, ÅŸi multă epigramă. Fac aceasta din convingerea că specia a devenit un fenomen social ÅŸi, de aici, numărul mare al celor care încearcă s-o pună în evidenţă. Grila cauzală care conduce la abordarea ei este una complexă. De aici ÅŸi apariÅ£ia unor controverse în ocuparea unui loc pe scara ierarhică a valorii creatorilor de gen. Există la epigramiÅŸti un auctorialism accentuat, ÅŸi asta pleacă dinspre o inteligenţă ÅŸi un simÅ£ al umorului pe care îl au de la natură. În ceea ce priveÅŸte respectarea mecanismelor impuse de creaÅ£ia epigramei, e bine să vedem ceea ce putem numi individualism metodologic, pentru că dacă n-ar fi aÅŸa n-ar exista comprehensivitate, adică cititorul / auditorul să cuprindă cu mintea sa poanta, ca apoi să-i provoace râsul. Astfel că, individualismul metodologic ar avea ca principală condiÅ£ie, după unii, doar valoarea poantei. Ceea ce nu este suficient. Sfera volumului pe care îl propune Vasile Manole, „Prin labirintul epigramei” (Editura „Axis Libri”, GalaÅ£i, 2022), demonstrează că autorul nu se limitează doar la teorii ÅŸi concepte specifice construcÅ£iei epigramei, pe care le realizează cu succes, ci are ÅŸi evidente trimiteri socio-umoristice. Vasile Manole ÅŸi-a partajat volumul în 30 de segmente pentru o mai uÅŸoară focalizare, având ca metodă observaÅ£ia trăită. Folosindu-se de umor, autorul face o demonstraÅ£ie de forţă în a demonstra că aparÅ£ine acestei lumi cu toate ale ei. Capitolul 11, cel dedicat politicii, spre exemplu, este o analiză sociologică a diadei minciună – tâmpenie, prima componentă fiind considerată de autor „Chiar ÅŸi cu picioare scurte / Totdeauna e pe fază, / Multora le face curte / Åži în adevăr pozează”. Filozoful Harry G. Frankfurt, dar nu numai el, demonstrează că a minÅ£i ÅŸi a spune tâmpenii nu-i acelaÅŸi lucru: „Oricui i-ar fi imposibil să mintă dacă nu ar crede că ÅŸtie adevărul. Să faci o tâmpenie nu presupune o asemenea convingere.” Un alt autor, Tom Phillips, în volumul său „Adevărul – scurtă istorie a tâmpeniilor omeneÅŸti absolute” (Ed. „Trei”, 2019), volum pe care l-am prezentat cu ceva timp în urmă în această rubrică, spune: „Un mincinos e profund preocupat de adevăr, din acelaÅŸi motiv din care un marinar e profund preocupat de aisberguri. Ambii au nevoie să ÅŸtie exact care e adevărul, ca să poată lua măsuri precise ÅŸi planificate pentru a-l evita. Dimpotrivă, pentru cei care debitează tâmpenii, adevărul este irelevant.”. Vasile Manole face această deosebire, epigramele sale scoÅ£ând în relief politicianul care spune minciuni ÅŸi pe cel care spune tâmpenii: Minciuna la ea acasă – „PreÅ£ioasă e minciuna / Astăzi în democraÅ£ie, / Când o folosim întruna / Åži-o numim diplomaÅ£ie.”; Moda CV-urilor falsificate – „MulÅ£i dintre ÅŸefi nu s-au lăsat / Åži-au vrut s-ajungă cât mai sus, / Chiar „Bacul” unii l-au luat / Uitând pe unde l-au mai pus.”; Jos minciuna, sus paharul – „Adevărul de-i în vin, / Eu, pe demnitari, susÅ£in, / MincinoÅŸi să nu mai fie, / Să-i tot Å£inem în beÅ£ie.”; Brandul politic autohton – „Promovăm demult conceptul / De a da cu stângu-n dreptul… / Ca doar noi să-l folosim / L-am înscris ÅŸi la OSIM.”; Soarta românilor – „Clar, tradiÅ£ia ne spune / Că poporul azi trăieÅŸte, / După cum i se impune: / Rabdă… până se sfârÅŸeÅŸte!”; Mesaj electoral – „Mă gândesc adesea la voi / Când vreau să votaÅ£i cu mine, / Că aveÅ£i mereu nevoi… / Dar nici eu nu am puÅ£ine.”; Fals patriotism – „Ipotetic de vorbim, / Å¢ara, noi toÅ£i o iubim / Că pe ea ne tot bazăm / Până o ipotecăm.” Numărătoarea voturilor – „Cum relative sunt azi toate, / Când interesele o vor / Åži matematica se poate / Chiar flexibiliza uÅŸor.”
DeÅŸi femeilor ÅŸi bărbaÅ£ilor le sunt rezervate secvenÅ£e separate, există ÅŸi un capitol care înglobează cele două categorii: „Extraconjugale”. Suficient de caustic, secvenÅ£a este o trimitere la „minciuna domestică”, un fel de psiho-sociologie făcută cu zâmbetul pe buze fără accente de misoginism sau misandrinism: Moravuri moderne – „AÅŸa-s femeile ÅŸarmante, / Azi au amanÅ£i dar ÅŸi amante, / Nu ca bărbaÅ£ii diletanÅ£i, / Ce nu-ÅŸi permit decât amanÅ£i.”; La divorÅ£ – „SoaÅ£a-mi reproÅŸează mie: / - M-am bazat pe simetrie, / Necrezând, zău, niciodată, / Că mă laÅŸi… neînÅŸelată.”; Diva ÅŸi dezvoltatorul imobiliar – „După numai două dansuri, / La cât este de frumoasă, / I-a făcut aÅŸa „avansuri”, / De-ÅŸi luă rapid ÅŸi casă.”; Arta de a greÅŸi – „Pe-o femeie prefăcută, / Când pe soÅ£ îl mai înÅŸală, / Lacrimile o ajută, / Ea să-i ceară socoteală!”.
Multitudinea domeniilor alese de Vasile Manole induce credinÅ£a autorului că viaÅ£a românului este una complexă ÅŸi nu poÅ£i trece nepăsător pe lângă atitudinile deviante,cele mai importante fiind inventariate de Andrei PleÅŸu: „îl caracterizează un filon al trădării; orice ar face e la „margine”, făcând ca periferia să fie peste tot; este într-o anumită impunitate; e veÅŸnic în tranziÅ£ie; se obÅ£ine prin clonare pe un model mai vechi; e bolnav de cea mai severă boală: impostura”. Omul, fie medic, pensionar, jurist, scriitor, ţăran etc. încalcă adesea hotarele eticii, conferindu-ÅŸi acel dram de imprevizibilitate, abaterile sale ajungând în vecinătatea paradoxalului. Nu întâmplător, prima secvenţă se numeÅŸte „Paradoxuri”: Pedeapsă (ne)meritată – „Un bărbat precum aceia / Ce-s cam mulÅ£i pe lumea asta, / A iubit atât femeia, / Pân` l-a parasite nevasta.”; Românii – “Fie iarnă, fie vară, / Pentru oriÅŸice fiinţă, / Noi avem de toate-n Å£ară, / Ne mai trebuie …voinţă.”; Strategie – “Pe bărbaÅ£i să nu-I aÅŸtepÅ£i, Zice-o doamnă mai rasată, / Doar aÅŸa poÅ£i să-I îndrepÅ£i / Către tine, de îndată.”; Sociologică – “Unii s-au născut înalÅ£i, / Dar se caută soluÅ£ii, / Loc să dea ÅŸi celorlalÅ£i, / Åžtin noi cine: prost-crescuÅ£ii.”
Volumul lui Vasile Manole, ca ÅŸi celălalt pe care l-am citit acum 2-3 ani, “Epigramei, cu toată dragostea” (GalaÅ£i, 2018), evidenÅ£iază prezenÅ£a la acest autor a unei virtuÅ£i autentice, în sensul că nu scrie epigrame pornind de la un calcul, ci pe baza unei convingeri.
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
EPITAFUL ONOAREI
Pe-acest tăpşan, doar c-o lopată,
În groapa tare nefirească
A fost Onoarea îngropată
De cei ce n-au vrut s-o cunoască. (FLORINA DINESCU)
LIMBUÅ¢II NOÅžTRI
Că sunt unii vorbă lungă
Ce bârfesc în lung ÅŸi-n lat,
Despre ei – trecut prin strungă –
Adevăru-i camuflat. (ELENA MÂNDRU)
DE S-AR ÎNTOARCE CARAGIALE
Ar zice dânsul supărat,
Văzând năravurile toate:
Eu în zadar le-am criticat,
Azi sunt aceleaÅŸi, neschimbate! (MIHAI HAIVAS)
APRECIERE LITERARÄ‚
Revista de umor îmi place,
Aprecierile-s fireÅŸti:
De râs în lume nu se face,
Nici nu se râde, de-o citeÅŸti! (VASILE LARCO)
COMPENSAÅ¢IE
DeÅŸi suntem mai multe guri
Åži n-avem varză în butoi,
De ce să punem murături,
Că vine soacră-mea la noi? (GRIGORE COTUL)
UNOR EPIGRAMIÅžTI
Epigrame bune
Fac doar eu, se ÅŸtie!
În rest, toÅ£i, în lume,
Nu au prozodie! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
BEAT CUI
Cum soţu-i era beat,
Precum un cui, sărmanul,
La un vecin dotat,
Ea căuta ciocanul. (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)
SACRIFICIUL FISCAL
Cruci plecate stau cu nasu-n glie
Împrejurul unui Obelisc:
Sunt români căzuÅ£i la „datorie”
Când plătit-au dările la FISC! (ION MORARU)
GUVERNARE PREA DE DREAPTA?
De când conduc, aceÅŸti tehui
Decrete dau ce duc la drame,
Căci unii crapă de sătui,
Iar cei mai mulÅ£i crăpăm de foame. (PETRU IOAN GÂRDA)
UE – ÎM DIVERSITATE
Să-ţi explic, de mă asculţi,
Ce-i cu astă propagandă:
Că acasă-i unde-s mulţi
Şi doar o telecomandă. (DAN NOREA)
APOCALIPSA LA ROMÂNI
Ştiind că este cea mai rea
Şi-n conştiinţa noastră sapă,
Ne pare că Guvernu-ar vrea
S-o bage-n ultima etapă… (GHEORGHE BÂLICI)
DILEMÄ‚
Am găsit acum femeia
Care-mi place, dar păcat...!
S-a aprins acum scânteia,
Când abia m-am însurat! ( MAX OPAIÅ¢ )
CRIZÄ‚ DE ... ENERGIE LA PALATUL VICTORIA
La Guvern, mai nou, se face
Foarte mult economie,
Căci miniştrilor le place
Munca... fără ENERGIE! ( MAX OPAIŢ )
UNUI VÂRSTNIC
Fiind pensionar, umbla cu rost
Şi nu ducea nici lipsă de idei.
Un pic slăbit, că nu mai e ce-a fost,
Se mai ţinea adesea de... femei! ( MAX OPAIŢ )
DEFINIÅ¢IE ( Explozie de culoare!)
EPIGRAMA, după mine,
Este ÅŸi va fi ( cred eu!)
Ca o ploaie, care vine
Scurtă, cu un... curcubeu ! ( MAX OPAIŢ )
ASEMÄ‚NARE
Åži femeia ÅŸi casapul
Pot adduce mari necazuri,
Pentru că-n ambele cazuri
ÎÅ£i poÅ£i pierde…capul! (DUMITRU MONACU)
PROMOVAREA INTELIGENÅ¢EI ROMÂNEÅžTI
Politica ne învrăjbeÅŸte
Åži unii chiar se bat ca chiorii,
Minciuna peste tot domneÅŸte
Că-s tot mai mulÅ£i… “inventatorii”! (GEORGE EFTIMIE)
AVIZ BEÅ¢IVILOR
Cu tării de toate cele
Nu e bine să te-ndopi:
Pe trotuar ÅŸi pe ÅŸosele
Sunt la noi destule gropi. (CONSTANTIN PROFIR)
ZIUA GĂLUȘTELOR PIEROGI
Sunt doar găluște poloneze
Mai subțirele, nu obeze,
Mă fac să cred că la polaci
Deja e moda cu gândaci... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA EVENIMENTELOR CIUDATE
Evenimente ne-nțelese
Numai odată într-un an?
Aș zice că sunt mult mai dese,
Aproape de cotidian! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA GENÈšII DE MÂNÄ‚
Acum vreo jumăta' de veac
Dacă purtam aÈ™a „obiect”
Mi se recomanda un leac
Fiind considerat ”defect” (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA „PETRECERII MELE”
„Petrecere” cu un clondir
Sau aia către cimitir?
Cum termenul e omonim
Puțin mai reținuți să fim... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA FERMIERILOR BÄ‚TRÂNI
Fermieri bătrâni la noi???
Câte-o babă cocoÈ™ată
Care trece de nevoi
Cu o ceapă degerată... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA SCEPTICILOR
Scepticu-n antichitate
Era omul circumspect.
Astăzi, ca să ai dreptate,
Fii politically correct! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA „ADA LOVELACE”
N-o să credeți prea ușor
Dar primul programator
În istorie-a rămas
Doamna Ada Lovelace! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
CUM ORDONAÅ¢I, SÄ‚ TRÄ‚IÅ¢I
Cum ne dăscăleşte popa,
Domnu-a dat porunci,fix, zece;
Da` de mii de ori le-ntrece
Ce ne dete Europa (SORIN FINCHELSTEIN)
AVATARURILE FUNCÅ¢IEI
Prezidentu-n România,
Că e neaoş sau e sas,
DijmuieÅŸte crunt simbria,
Că românul e prea gras. (VALENTIN DAVID)
DE ZIUA RECOLTEI
O fi doar seceta pricina,
CorupÅ£ia ce n-are frâu,
Că-n „lanul” ţării azi nu-i grâu,
Şi-n schimb e falnică neghina?! (EUGEN DEUTSCH)
TURNUL MINÅ¢II
Având o forţă colosală,
Când urcă-n viaţă câte-o treaptă,
Nu merge pe „diagonală”
Ci merge doar pe… calea dreaptă! (MIHAI ENACHI)
UNUI ÅžOFER VITEZOMAN
Sfătuit pe serpentine
Să conducă grijuliu,
A-nÅ£eles ÅŸi el, în fine…
A fost, însă, prea târziu. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
REPLICI ÎNTRE ZIARIȘTII ROMÂNI ȘI PREMIERUL OLANDEZ
-De spaÈ›iul Schengen nu suntém noi vrednici?
Stăm bine cu indicatorii tehnici.
-Dar MCV, corupția, justiția?
-Vrei să ne strici, adică, dispoziția? (LERU CICOARE)
ANTIHRIȘTII FARISEI DE PRINTRE NOI
Mutra cadaverică-a
Iscarioteanului,
Lovind în biserică,
Dă-n ființa neamului. (LERU CICOARE)
IA MAI DU-TE TU-N PIVOT
CU GÂNDACII TÄ‚I CU TOT
Dacă neam de neamul meu,
Chiar murind pe capete,
N-a gustat așa fonfleu,
Nu crezi c-o să scapete? (LERU CICOARE)
NOMENCLATURA DE AZI E MULT MAI ÎNAVUÈšITÄ‚ DECÂT CEA DE IERI
Noua nomenclatură-i échea
Pe pana cârmei navei-plute,
Pe lângă care fosta, vechea,
Pe șleau s-o spunem, nici nu pute. (LERU CICOARE)
CE NU VEDE BINEVOITORUL
Ar vrea cergă să se-aștearnă
Să nu sufere la iarnă
Amărât poporul său.
Dar el suferă ... mereu! (LERU CICOARE)
SCAD PREÈšUL LA PLAFONARE
CA APA DIN TÄ‚UL MARE
O fixau, întâi, la patru sute
Kilowați, apoi, rapid, la trei,
Din trei sute scad cincizeci, tot iute,
Poate, -ajung la zero, mama ei... (LERU CICOARE)
FURNIZORULUI DE AGENT TERMIC
Furnizor de apă caldă,
Aș vrea să te-ntreb din scaldă:
De ce să-È›i plătesc eu, blea’,
Scurgerile din rețea? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PROFITURI URIAȘE TÄ‚INUITE ÎN OFFSHORE-URI
În timp ce-n vremuri de urgie
Factura la ficat te arde,
Băieți deștepți din energie
Profituri fac de miliarde. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
LA ALIMENTARÄ‚ – CA LA MUZEU
Zilnic, dar cu frica-n spate,
Mergi la LIDL ca la muzeu
Și te uiți la exponate:
Nu s-au mai scumpit c-un leu?! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CRIZA NU E PENTRU TOÈšI?i
Numai dacă demnitarii
Ar avea și leafa noastră,
Ar pricepe, mandatarii,
Cât ni-i viaÈ›a de salmastră. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
LEGEA-I DATÄ‚ CA SÄ‚ FIE FENTATÄ‚?
Angajările la stat
Finc-au fost demult sistate,
Și excepțiile pe șart
Au ajuns o legitate. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
PERFORMANÈšA N-ARE LOC
MinÈ›i avem munÈ›i luminate –
Nu-i plătită performanța,
Căci în posturi, sus, cu spate,
Cocoțată-i ignoranța. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
INCOMPATIBILITATE
De ce pleacă, -ntrebi, afară
Toate competențele?
Fincă-s promovate-n țară
Doar incompetențele! (NICOLAE MĂTCAȘ)
SÄ‚ NE-NGRIJIM SÄ‚-I PROMOVÄ‚M ACASÄ‚!
ToÈ›i ne mândrim pe drept că, la olimpici,
Suntém mai sus È™i tari decât Olimpul.
Nu crédeÈ›i oare că venit-a timpul
Și la respect s-avem aceiași indici? (NICOLAE MĂTCAȘ)
NIMENI CHIAR NU SE-ALARMEAZÄ‚??
Nu vedeți, levinților,
Lung, exodul minților?
Ce pretinde-un intelect?
Pricopseală și respect! (NICOLAE MĂTCAȘ)
UNUI DOCTOR BUN ȘPĂGAR
DIN SPITALUL MILITAR
Ți-au dat leafă ca-n Europa.
Cine, dar, să-ți fie popa,
Dacă scris È›i-i în genom:
Nu iei È™pagă – nu eÈ™ti om?! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
ACTUALITATEA PROCLAMAȚIEI DE LA TIMIȘOARA
La treizeci de ani
Ați uitat, golani:
Azi – în TimiÈ™oara,
Mâine-n toată È›ara? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
MARELUI TENISMEN AL LUMII NOVAK DJOKOVIČ
Unul dintre tenismenii lumii
Cei mai renumiți erai, Novak,
Iar de astăzi – a glumi, zău, nu mi-i –
Și un fel – tot nou -, dar de ... gândac. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
EPIGRAMA DEFINITÄ‚ DE UN MILITAR
Obiectivul – îl vizezi,
Trei focuri – avertizezi;
Vorba e ÅŸi de destin,
Că al patrulea e-n plin. (ADRIAN TIMOFTE)
CALIFICÄ‚RI EURO-24: BURLEAN SÄ‚ FII, NOROC SÄ‚ AI!
Acum să te văd, Burlică,
Prinsese grupă ușurică;
Ai scăpat de Gibraltar,
Să prinzi locul cinci, măcar. (DUMITRU BUJDOIU)
RUȘINEA FOTBALULUI ROMÂNESC:
FCSB-SILKEBORG= ZERO LA ZECE
Ce s-aștepți de la Becali,
Decât rime cu penalii,
Papagalii și venalii ?!
Că-n fotbal sunt ca-canalii. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎNTRE VECINI
- Alo, ce mai faci vecine?
- Serveam masa la colibă
- Nu te-ai gândit È™i la mine?!
- Ba da, când mâncam colivă. (DUMITRU BUJDOIU)
MESERIE BUCLUCAȘĂ
Moașele de pe la sate,
Dispărură-aproape toate;
Le suplineau pe mămici,
La copii È™i la…tătici. (DUMITRU BUJDOIU)
O VECINÄ‚ NESATISFÄ‚CUTÄ‚
- Al meu, în pat, e otreapă,
- Să-i dai lăptișor de-albine;
- I-am dat, însă tot nu-i bine,
Bâzâie, dar nu înÈ›eapă. (DUMITRU BUJDOIU)