Ionel Bejenaru a fost un intelectual botoşănean în sensul cel mai frumos ÅŸi autentic al cuvântului. Într-un dialog cu un alt intelectual botăşănean, Gheorghe Median, pe care l-aÅŸ caracteriza în acelaÅŸi mod, acesta îmi spunea: „Ionel Bejenaru, cu care am fost coleg de serviciu o îndelungată perioadă de timp, a fost unul dintre oamenii de cultură care au marcat puternic viaÅ£a spirituală a BotoÅŸanilor a ultimelor patru decenii ÅŸi jumătate. ExcepÅ£ional vorbitor, cu vaste cunoÅŸtinÅ£e din cele mai diverse domenii, cu o putere de muncă ieÅŸită din comun, prezent la toate manifestările culturale semnificative din judeÅ£, precum ÅŸi în presa locală, muzeograf de talent ÅŸi apreciat cercetător ÅŸtiinÅ£ific, el era tipul intelectualului plurivalent, oricând gata să răspundă celor mai diverse solicitări. Era o prezenţă care stârnea întotdeauna bună dispoziÅ£ie, ÅŸi avea ÅŸtiinÅ£a de a se face ascultat, presărându-ÅŸi cuvântările cu divagaÅ£ii, care făceau deliciul asistenÅ£ei. Nimeni, dintre cei care se produc acum în spaÅ£iul cultural botoşănean nu a reuÅŸit să-i facă simÅ£ită lipsa, ÅŸi cu siguranţă, mult timp de aici înainte, un asemenea om nu va apărea.”
SpaÅ£iul botoşănean, unul plin de genii ÅŸi cu o istorie tumultoasă, nu putea decât să-i domine conÅŸtiinÅ£a ÅŸi energiile. Îmi amintesc faptul cât de supărat era când simÅ£ea că dacă pentru Eminescu, Iorga, sau Enescu se mai făcea ceva, exista o mare iresponsabilitate a botoşănenilor faţă de Ion Pillat, întrebându-se adesea unde a dispărut ColecÅ£ia Muzeală pe care a organizat-o în Miorcanii copilăriei poetului, pe moÅŸia înaintaÅŸilor săi PillateÅŸti. Era un critic aspru al monografiÅŸtilor. În concepÅ£ia lui nu era suficientă doar probitatea ÅŸtiinÅ£ifică pentru a da valoare monografiei, trebuia să fie completată de “elementul sufletesc”, cel care făcea legătura dintre autor ÅŸi aÅŸezarea în discuÅ£ie, la care să se adauge “elementul moral” pentru a da credibilitate sporită lucrării. Privindu-l pe Enescu, n-a putut înÅ£elege relaÅ£ia acestuia cu destinul. Mereu încerca să găsească o explicaÅ£ie, pe care, cred, a decedat ÅŸi n-a găsit-o: “Să se prăpădească, până la Enescu, ÅŸapte fraÅ£i, la vârste fragede, iar el să meargă înainte, să supravieÅ£uiască, să dăinuie, să prindă culmile vieÅ£ii ÅŸi ale artei!”.
A iubit ÅŸi formele fixe ale poeziei, cu precădere rondelul ÅŸi epigrama. Dedica epigrame tuturor prietenilor, cum ar fi cea dedicată lui Gheorghe Hreapcă: “AÅŸ spune ÅŸi n-ar fi o dramă, / De azi `nainte, jos, tu ÅŸapcă, / De-aÅŸ întâlni o epigramă / Mai bună ca a mea, la Hreapcă”.
Ce aÅŸ putea adăuga eu mai bine decât o face Ionel Bejenaru în „Lămurire către cititor”: „De ce cultiv un atare gen? Am motivele mele, din moment ce, slavă Domnului, ÅŸfichiul cuvântului are, din belÅŸug, adresant, acesta, neîndoielnic, fiind dat de relele societăţii. Că, de binele ei, declară că se ocupă toată lumea. Să fie oare aÅŸa? Foarte puÅ£in probabil. Apoi, domnilor cititori, „muniÅ£ia” se cere utilizată, eu, unul, nefiind adeptul stocurilor, căci ÅŸi aÅŸa nu am condiÅ£ii optime de depozitare, abia găsindu-mi loc într-o mare de dosare, nu de partid, fireÅŸte, în care tot am adunat, cât am putut, din experienÅ£a marilor înaintaÅŸi. Dar ÅŸi a mai micilor înaintaÅŸi, demni de tot respectul, ca, altminteri, truda lor.” Ce urmăreÅŸte Ionel Bejenaru prin epigramele lui: spectaculozitatea societăţii româneÅŸti, tranziÅ£ia ÅŸi modalităţile de tranzitare prin noi înÅŸine, statul la coadă ( dar ÅŸi la coada unei codane), rezistenÅ£a românului la valurile de gogomănii, , promisiunile deÅŸarte, prostia, corupÅ£ia care are mereu un punct de formare ÅŸi unul de lovire. CreaÅ£iile acestui autor explică, în fapt, cum viaÅ£a noastră e dominată de înfruntare ÅŸi confruntare. Sunt rezultatul unor „hoinăreli” spirituale ÅŸi asta fiindcă, spune Ionel Bejenaru, „complexitatea vieÅ£ii românului nu te poate lăsa indiferent. Cu tristeÅ£i, cu bucurii, cu împliniri, cu aspiraÅ£ii, cu decepÅ£ii, cu cântec, cu sărăcie, cu bogăţie, cu muncă, fără muncă, aÅŸa cum este, viaÅ£a aceasta are mereu virtuÅ£ile unei chemări, la care nu se poate răspunde decât afirmativ. (…) Colea, în paginile cărÅ£ii, am „fixat” o lume, cu ce este al ei, o lume prezentă, lumea noastră”: Unui „amic” – „Mi-ai dat, cândva, amice-adresa / Åži, cât am căutat-o, zău; / Să fi fost acolo, unde / Scria pe poartă, „câine rău”?”; Unei „existenÅ£ialiste” – „Eterna lumii întrebare / Risca să fie în zadar; / Ea se-ntreba surâzătoare: / A fi sau a nu fi? …la bar.”; Unei soacre bolnave de diabet – „Vezi, diabetul zaharat, / Să-l fi avut la timp, atunce, / Din poamă acră-n poamă dulce, / PoeÅ£ii te-ar fi consacrat.”; Unei nudiste – „Dacă nu te deranjează, / Å¢i-aÅŸ pretinde un mic dar: / Frunza, care te jenează, / Să mi-o dai pentru ierbar.”; Unor ochi „pătrunzători” – Privindu-Å£i crucea de la sân, / Cobor privirea ÅŸi mai jos; / O fi el gestul cam păgân, / Dar la făcut un credincios.”; Unei coriste – Te-ascult cum cânÅ£i fermecător, / Dar, azi, greÅŸita-i semitonul; / Te-ntreb, ca vechi admirator, / N-o fi de vină baritonul?”.
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
SCHIMBARE ÎN SISTEMUL DE SÄ‚NÄ‚TATE
A aflat de-acum tot burgul
Starea din spital, lejeră:
Nu te costă scump chirurgul
Cât a sa infirmieră… (FLORINA DINESCU)
AVANTAJ PRIMUL
Între un viril amant
Şi un soţ lipsit de vlagă,
DiferenÅ£a – nu-i ÅŸocant –
Poate fi de-o oră-ntreagă. (ELENA MÂNDRU)
VÂNÄ‚TOARE DE MISTREÅ¢I
Fiindcă nu veneau godacii,
Am tot băut, sub toţi copacii;
Când s-au ivit, râmând, vreo trei,
Eram, deja, mai porci ca ei! (ION DIVIZA)
TURMENTAÅ¢I
AÅŸa e lumea pe la noi,
Trăim mai mult din amintiri,
Când ne-mbătăm, suntem eroi,
Când ne trezim, suntem martiri! (ION DIVIZA)
NELÄ‚MURIRE
Concurând cinstit o viaţă,
Nu pricep cum din păcate,
Unul e tot mai în faţă,
Cu cât e... mai tare-n spate! (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
E TOT MAI RARÄ‚ PREZENÅ¢A
OAMENILOR DE VALOARE ÎN MASS-MEDIA
Pe la TV de-un timp, se pare,
Predomină anomalia:
Deşteptăciunea dă valoare,
Iar rating mare, doar prostia! (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
ROMANÅ¢A FUMÄ‚TORULUI
Mi-e dor de lunci, de văi, de dealuri,
De-un râu c-un glas ca un suspin,
De soare, mare, plajă, valuri
Şi de Carpaţi cu filtru fin! (VASILE LARCO)
PREÅ¢UIRE
Nu cred că-s vorbe spuse-n van,
Dar când se-adună-n viaţă anii,
Pe doctori nu mai dai un ban
... Ci dai toţi banii! (VASILE LARCO)
LA VÂRSTA SENECTUÅ¢II
Pot declara umanităţii,
Că stau lejer de câÅ£iva ani
Pe-o culme a senilităţii,
Visând, doar visul nu-i pe bani! (MIHAI HAIVAS)
VECINEI MELE
Vecina mea de palier,
Ocheade-mi face, e-o păpuşă,
Iar într-o bună zi eu sper
Că vom intra pe-aceeaşi uşă! (MIHAI HAIVAS)
VIS ÎMPLINIT
De când m-am angajat, fireÅŸte,
Am tot sperat să-mi crească mare,
Åži-acum încep să simt că-mi creÅŸte
Doar vârsta de pensionare! (GRIGORE COTUL)
ANALFABETUL FUNCÅ¢IONAL
Să-l audă lumea toată,
Strigă cu entuziasm:
- “România Educată”,
Nu cumva e pleonasm? (GRIGORE COTUL)
FESTIVAL DE VARÄ‚ PENTRU VÂRSTA A TREIA
Festivalu-a reuÅŸit;
Căci de-atâta dat din gură,
Dans ÅŸi cântece-n căldură,
Jumătate au murit.(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CALITÄ‚ÈšILE IUBITEI BLONDE
Un trup felin, răscolitor,
Este bogată și cuminte
Și-un business are,-nfloritor,
Ea face perle din cuvinte. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ANTICOMUNISTÄ‚
Poporul nostru-aşa insistă
Să piară hidra comunistă
Încât mă tem, ca toÅ£i fricoÅŸii,
Că n-o să fie-n piaţă… roÅŸii. (ION MORARU)
O, PIN FRUMOS!
Seara, când a primit cardul
I-a spus după un suspin,
Că-i intelligent ca gardul
Åži frumos precum un…PIN! (DUMITRU MONACU)
FRUSTRARE DE NAVETIST
Åžofând între oraÅŸ ÅŸi sat,
Prin gropi, din toamnă până-n vară,
La câte pene-am adunat,
De mult puteam zbura... din Å£ară! (PETRE IOAN GÂRDA)
DASCĂLII DE LA ŢARĂ
Ţin dascălii şi-un purceluş la ţară
Din cei ce n-au astâmpăr ÅŸi-s coÅ£cari,
Acumulând deprinderea cea rară
De-ai educa pe unii din ÅŸcolari… (GHEORGHE BÂLICI)
WAS IST DAS?
(29 de miniÅŸtri la EDUCAÅ¢IE în 32 de ani!?...)
,,ROMÂNIA EDUCATÄ‚!"
Un proiect ce s-a făcut
Sub egidă declarată,
...............precaut! ( MAX OPAIÅ¢ )
LA CASA POPORULUI
ÎntorÅŸi cu spatele la noi, mai nou,
Aleşii se adună la ,,colac"
Åži-nvârt ceva hârtii într-un birou,
Pe lângă ce ,,învârt"... la bunul plac! ( MAX OPAIÅ¢ )
UNUI TÂNÄ‚R OFIÅ¢ER DE ARTILERIE
Tânăr, plin de energie,
Să-l conving am încercat,
Să comande-o baterie
...............de... muscat! ( MAX OPAIÅ¢ )
LA UN DUEL EPIGRAMATIC
Un moment nefericit
Am trăit la o agapă.
Bând mai mult, nu m-am ferit,
Să remarc: Doar vinu-nţeapă!( MAX OPAIŢ )
UNUI COLEG DE BREASLÄ‚
Prin epigramele-i nefaste
O teorie se susţine:
Au, clar, defectul că sunt proaste,
Dar calitatea că-s puţine. (DAN NOREA)
MIJLOACE DE LOCOMOÅ¢IE
Vezi aleÅŸii prin Palate
Åži te prinde des deruta:
Unii sunt aduÅŸi de spate,
Pe când alÅ£ii-s duÅŸi cu pluta! (VALENTIN DAVID)
OPTIMISM
C-o duce rău eu îl ascult
Åži-I dau asigurări în fine,
Că până să o ducă bine
N-o s-o mai ducă… foarte mult! (GEORGE EFTIMIE)
ZIUA PERSOANELOR VÂRSTNICE
Un vârstnic e un fel de moÈ™
Dar cu o marjă mai lejeră,
Dar geaba te mai dai cocoÈ™…
Nu-s gloanÈ›e în bandulieră. (ÅžTEFAN BAÅžNO)
CICÄ‚ AZI E ZIUA BALOANELOR
Baloanele sunt fel și chip:
Vehicule sau jucărie;
Dar eu mă tem de-un singur tip:
Când din fasole faci iahnie. (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA PARIULUI LUI PHILEAS FOGG
A pus pariu că ocolește
Pământul în optzeci de zile
Dar ce făcea ,Doamne ferește
De folosea eco-mobile? (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA ONORÄ‚RII ELEGANÈšEI SPIONILOR
Deci, de te cheamă mister Bond,
Ești elegant și ești și blond
Nu vei ajunge la-nchisoare
Ci chiar te bucuri de onoare! (ÅžTEFAN BAÅžNO)
CICÄ‚ AZI E ZIUA EDUCAÈšIEI
"A educa" mai are sens moral
Sau este doar așa, proces formal?
O È™coală în continuă reformă
Fără principia, fără unformă... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA MAD HATER DIN „ALICE ÎN ÈšARA MINUNILOR
De Alice am auzit
De Mad Hater mai puțin
Dar se poate să-i închin
Un catren mai prăpădit... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA CAFELEI FRAPPE
Cafe frappe? Prefer Marghiloman
C-un rom de foarte bună calitate
Cafea cu ghiață este inuman
S-o bei în aste vremuri „îngheÈ›ate”... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ICAR, VICTIMÄ‚ A BIROCRAÅ¢IEI
Accidentul se putea
Evita de obţinea
În ajun de decolare,
Aprobare…de la Soare. (SORIN FINCHELSTEIN)
INGINERUL IMPERFECT
Cu tehnica demult se-mpacă
Dar totuÅŸi un regret mai are,
El n-a învăţat deloc să facă
Inginerii financiare. (VASILE MANOLE)
PASTEL DE TOAMNÄ‚
Se umple iarăşi crama,
Nu mai avem verdeaţă,
Căci frunza-ÅŸi dă arama…
Pe faţă! (EUGEN DEUTSCH)
PRETINÅžII NOÅžTRI DEMOCRAÅ¢I
Curg din ei ciudate planuri,
Duşi de-un apetit sălbatic;
Plouă zilnic cu sloganuri…
A minţi e democratic. (CONSTANTIN PROFIR)
MITING ELECTORAL
Să-i ducă pe corupţi la groapă
MulÅ£imea strigă un îndemn:
- Să-i tragem, azi, pe toÅ£i în Å£eapă!
- Rămâne Å£ara fără lemn. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
REFERENDUM PE TIMP DE RÄ‚ZBOI?
În plin război, cu baioneta-n spate,
Erupții de șrapnele, foc și fum,
Evacuați din urbe și din sate,
Valid e referendumul acum? (NICOLAE MĂTCAȘ)
MOBILIZAÈšII - CÄ‚TRE PREAFERICITUL PATRIARH KIRIL
Oare cum, Prealuminate,
La omor sfințiri ne dai,
Ba ne ierți și de păcate
Și-un permis ne dai în rai? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
BLAGOSLOVIREA PATRIARHULUI
Când îi cântă moldovenii
Osanale lui Kiril,
Nu văd ei ce drăcovenii
El le-nvăluie-n trotil? (NICOLAE MĂTCAȘ)
PRIMARUL DIN CÂRCEA (JUDEÈšUL DOLJ) VINDE CÄ‚TRE LIDL
UN TEREN CU TOT CU RADARUL CARE APÄ‚RÄ‚ SCUTUL DE LA DEVESELU
Pe-un teren atrăgător ca șaiul
LIDL și-nalță-un building ca hangarul.
Toate bune, doar că „Burj Dubai”-ul
Face nefuncțional radarul! (NICOLAE MĂTCAȘ)
MINISTRUL APÄ‚RÄ‚RII DE CE TACE?
Un primar voit periclitează
Radarul ce-i straj la Deveselu.
Pentru el nimic nu mai contează
Când în joc se pune … profiÈ›elul! (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
DOI, DOAMNE, ȘI-AMÂNDOI…
Chiar de nu-i la Tisa, nici la Nistru,
Rádaru-i prilej de tevatură.
Numai prim-ministrul și ministrul
Parc’-ar fi luat agheasmă-n gură. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
CU OCAZIA INSTALÄ‚RII NOULUI MINISTRU AL EDUCAÈšIEI
Cum s-a lipit de noi această boală
(Că tot vorbim de toleranța zero)
De-a fi ministru făr’ un pas prin È™coală,
Va scrie când È™i care romancero? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
DEPUTAÈšII VOR SÄ‚ STRECOARE O LEGE CU DEDICAÈšIE
Procurorul general
E, prin lege, -un procuror.
Deputații, triumfal:
„Da noi vrem … judecător!” (LERU CICOARE)
ACEIAȘI, CU ARGUMENTE RECUZABILE
Legea, chiar fundamentală,
Când avem de-mpins o tută,
O mai punem la-ndoială:
Nu de noi a fost făcută??! (LERU CICOARE)
PREÈšUL CARBURANÈšILOR
Prețul vrei să știi care-i corect?
La rafinărie-i ăsta, nu la pompă!
CâÈ›i deÈ™tepÈ›i nu-l umflă pe traiect,
Chiar și statul cu faimoasa-i trompă! (LERU CICOARE)
COMERCIALIZATORUL ACUZĂ ACCIZELE ȘI TAXELE PE CARBURANȚI
Mari și fixe, TVA, acciza,
Că se umflă ori că scade prețul,
Care pentru el să fie miza
Să reducă prețul, nătăflețul?! (LERU CICOARE)
CE NU NE SPUNE BOSSUL ENERGIEI
Tot timpul vine cu asigurarea
Că nu-i de noi raționalizarea,
Atâta doar: pe când ne liniÈ™teÈ™te,
Nu spune: dacă nu, cine plătește? (LERU CICOARE)
DACÄ‚-AVEM, DE CE-S ATÂT DE SCUMPE?
Avem grâu în È›ară pentru pâine
Și porumb avem de mămăligă,
Ulei – iară – pentru azi È™i mâine.
PreÈ›ul numai – de ce ne-mbârligă? (LERU CICOARE)
SUPAPA GUVERNULUI LA PROTESTELE NEMULÈšUMIÈšILOR
Răzvrătiții bat ca tunul,
Vin în cete dorobanÈ›i.
Îl sacrifică pe unul,
Să-i salveze pe ceilalți! (LERU CICOARE)
ALEȘII EMPATIZEAZĂ CU SENIORII
Când îÈ™i tunau salarii cu canopa,
Ei motivau că-așa e-n Europa,
Iar pensioara c-un È™utic când È›i-au crescut,
Te-alină că atâta s-a putut. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
DUPÄ‚ UN MARATON OLIMPIC DE DISPUTÄ‚
PENSIA SE VA INDEXA CU 11 LA SUTÄ‚!
Când preÈ›ul azi o ia spre Everest
Și viața un cortegiu ni-i funest,
Unșpe la sută nu e oareșce:
Iár muntele-a născut un È™oarece! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
AȘA-ZISA MAJORARE A PENSIILOR CU 11 LA SUTĂ E,
DE FAPT, O SCÄ‚DERE A LOR LA TEJGHEA
Dacă prețurile-s douăzeci la sută,
Indexarea pensiilor – doar zece,
TrâmbiÈ›ata creÈ™tere-i cusută
Cu-ață albă. Iar vor să ne frece! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
OARE CÂT SÄ‚ MAI VORBIM ESOPIC?
Dacă unul nu-i vizat de plagiat,
Dac’-al doilea nu-i vizat de furluat,
Atunci cine-o fi vizat, măi dromadero,
Toleranța pentru cine cerem zero?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ACUM MAI DEMONSTREAZÄ‚-I CÄ‚-A FURAT
L-au prins ca pe-un tâlhar la plagiat.
Cu raÈ›a-n gur’, -a demisionat.
De-ndată ce s-a dus raÈ›a pe gât,
Să-i demonstreze, cere. N-au decât! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
UN OBSTACOL ÎN CALEA EVOLUÈšIEI
Până la realizarea
„României educate”
Când vine finalizarea
„României plagiate”? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
UNDE S-AU PIERDUT PROIECTATELE „SPITALE REGIONALE”?
Ani la rând puneau la cale
Construirea de spitale.
Azi, când banii au venit*,
De spitale au muțit. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
*Prin PNRR.
O NOUÄ‚ CAMPANIE,
altă ratare cu Burleanu și Iordănescu Jr. *
Frankfurt, tragere la sorți,
Oricum cădem, suntem morți;
Va fi tot chin și amar,
Poate-un ics prin…Gibraltar. (DUMITRU BUJDOIU)
* Cer scuze, poate cobesc, dar cu ăștia mă-ndoiesc.
PE VREMEA ALTUI PUTIN
Maiakovski, scriitor,
Atunci când s-a “sinucis”,
A apucat de a zis:
“Nu mai trageÈ›i fraÈ›ilor!”. (DUMITRU BUJDOIU)
GEMENII UNEI TINRERE AMERICANE AU TAÈšI DIFERIÈšI (Presa)
Caz foarte rar, cu scandal,
Dar posibil medical;
Sex cu primul, ca iubită
Și cu-al doilea…mulÈ›umită. (DUMITRU BUJDOIU)
CREDINCIOȘII GAY
Geaba le transmiteți ura
Și le-ntoarceți spatele;
Ei cred ce zice Scriptura:
Să-ți iubești aproapele! (DUMITRU BUJDOIU)
IAR BLONDELE
Două blonde văd pe cer
Un astru ce pare luna;
- Crezi că-i soare, zice una?
- Nu știu, nu-s din cartier. (DUMITRU BUJDOIU)
BÄ‚RBATUL INFIDEL
A jurat la cununie
Ca-n viaţă fidel să fie.
Lucrul e adevărat…
Soţiei altui bărbat. (ADRIAN TIMOFTE)
LOGICÄ‚
Umbra ca să ţi-o vezi
E nevoie de soare.
Prost că eşti să realizezi,
Mintea trebuie să-ţi zboare. (ADRIAN TIMOFTE)
(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)