O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
La 24 septembrie 1948, se naşte la Botoşani distinsul istoric şi publicist IONEL BEJENARU. Ataşat spaţiului botoşănean, l-a gratulat cu peste 15 lucrări de o ţinută ştiinţifică impecabilă. E suficient să amintim că a dedicat botoşănenilor un dicţionar sau cele câteva studii ce-l vizează pe Eminescu. Orator remarcabil, Ionel Bejenaru se adapta exemplar întâmplărilor culturale, dar mai ales momentelor istorice prin care trecea în timp real cu botoşănenii săi. Aflat în astfel de situaţii, nu putea renunţa la partea sa de spirit dominată de umor. Aşa a apărut, în 2003, cartea de cronici rimate intitulată „100 crocodili de Botoşani”. Recunoscut pentru insistenţele cu care îşi obligă conştiinţa să comunice cu restul lumii, fapt de remarcat în celelalte cărţi ale sale şi chiar în multele-i discursuri ocazionale, în cartea amintită se observă o reţinere. Poate pentru că impune o lume specifică spaţiului botoşănean, spaţiu pe care îl percepe ca aşezat undeva, la intersecţia dintre APĂ şi PĂMÂNT. N-ar fi primul de pe la noi. Al. Cistelecan observă la Ion Pillat (atât cât îl putem considera botoşănean) că întreg universul său liric ar fi un manual de „gramatică imaginativă a apei”, structurat pe două capitole: „vocaţia comunională a apei (apa ca liant)” şi „apa ca agent de disoluţie”. Eu cred că şi universul liric eminescian poate fi pus într-o ecuaţie având ca principali coeficienţi APA şi PĂMÂNTUL. Doar că nu s-a găsit cel care să o facă apelând la metodă.
Acolo unde între APĂ şi PĂMÂNT există o proporţie dumnezeiască, acolo e Raiul. Miorcanii şi Prutul lui Pillat, ori Ipoteştii şi Lacul lui Eminescu, au stat şi stau încă sub semnul unei astfel de proporţii. Proporţii anapoda, diavoleşti, între cele două elemente, dau Iadul. Privit din această ultimă perspectivă, Botoşaniul lui Ionel Bejenaru e un „mic Iad”, o Mocirlă. Această Mocirlă este populată de un soi de fiinţe pe care autorul le numeşte CROCODILI DE BOTOŞANI. Dacă cei din zona Nilului sunt mai vioi în apă şi mai greoi pe pământ, ai lui Bejenaru sunt mai agili pe pământ („descurcăreţi”) şi foarte leneşi în apă („se complac”): „Ăsta-i CROCODILUL de pe Sitna / Râul nostru cel mai adulat, / Îşi cunoaşte foarte bine ţinta / De e zi cu soare sau e de plouat”, ori „Pornind de-aici, el, CROCODILUL / Poate frumos să năzuiască / Deşi nu-i Sitna cum e Nilul / Da-i apa noastră românească”.
Cunoscătorii ştiu că presa timpului era asaltată de rondelurile şi epigramele lui Ionel Bejenaru. Aşa a apărut, în 1996, „Dintre sute de rondeluri, dintre zeci de epigrame…”(Editura „Axa”, Botoşani), un volum dedicat tranziţiei româneşti. Şi aici se observă cum Ionel Bejenaru devine robul unei „geografii” locale deşi, paradoxal, se afla în postmodernism, când orice idee trăsnită era validată rapid, când „clipa cea repede”devenea imediat trecut, când fiecare dintre noi alergam (şi încă mai alergăm) după cele „15 minute de celebritate”.
Ionel Bejenaru a trecut la cele veşnice pe 7 mai 2013. Redau aici un rondel, unul sugestiv intitulat „Rondelul epigramelor mele”: „Dintre zeci de epigrame, / M-am oprit doar la acele / Ce, de iscă răni şi drame, / Ard în stocul de belele. // Le-am fixat frumos în rame, / Mai speciale, de tipar; / Dintre zeci de epigrame, / Publicate, iar şi iar. // Şi, cu-n maxim de voinţă, / Cum nu manifest la dame, / Le ofer, întru ştiinţă, / Lumii mari şi-ai sale mame. // Dintre zeci de epigrame…”. (VA URMA)
.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
UNUI FUNCŢIONAR PUBLIC
Cu problem când mă duc,
Vrând, te timp, el să nu tragă,
Folosesc faimosul truc:
Ori pun pilă. Ori dau şpagă. (ELENA MÂNDRU)
LA COTNARI GÂNDIND LA ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT
Beau până îmi fac preaplinul
Chiar de-s flenduri, la pământ,
Căci acesta este vinul
Ce-a făcut din om un sfânt.(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CONCURS
Mă-ntrecui eu cu Feteasca
Dar mă doborî Băbeasca!
Şi-o grasă, nevastă-mea,
M-a trezit, cu o cafea. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
DESTĂINUIRE
M-am însurat, nu fac din asta caz,
Cu asistenta de la Circa Nouă.
Aşa-i, te duci la doctor c-un necaz
Şi te întorci cu două! (VASILE LARCO)
UNEI TINERE
Mi-a zis, venind ea de la mare:
"Necucerit-am fost de juni!"
Iar eu, naiv, i-am dat crezare...
Dar nu mai mult de nouă luni. (VASILE LARCO)
SPOVEDANIA UNEI FEMEI (amfibrah)
Trăiesc un moment enervant,
Deşi am şi soţ şi amant:
O lipsă de sex mă apasă
Când unul pe altul se lasă! (MIHAI HAIVAS)
STUDENTĂ "EXIGENTĂ" (anapest)
Cu bombaţii ei sâni,
Repetenţi a lăsat
Doi profesori bătrâni
La "examenul" dat. (MIHAI HAIVAS)
CALITATE
Când scriu umor, n-o fac de dragul oştii
De superficiali - evit inepţii -
C-am zis aşa: decât să râdă proştii,
Mai bine să zâmbească înţelepţii. (PETRU IOAN GÂRDA)
ALO (EpigRebus)
Când sună ea şi sare calul,
Cuvântul ăsta-i un şablon
Ce-l tot repeţi la telefon,
Să creadă ca-i pierdut semnalul. (GRIGORE COTUL)
DOTĂ (EpigRebus)
El, împins de lăcomie,
Chiar de-i slută şi credulă,
A luat-o de soţie…
Altele n-aveau destulă. (GRIGORE COTUL)
MINGEA DE BASCHET (definiţie)
Nu-i pe nimeni supărată,
Nu fece niciun reproş
Deşi spune lumea toată
Că-I bună de dat la coş! (DUMITRU MONACU)
CĂRAREA (definiţie)
Spun unii că-s trecătoare
Dar nu-mi pasă, nu mă doare
Deşi-aproape fiecare
Zilnic mă… calcă-n picioare! (DUMITRU MONACU)
UNUI DEMNITAR ÎN BUCOVINA
Aşa protocoalele cer,
Ca legii să fie supus:
El zboară cu-n elicopter
Să vadă şi Ţara… de Sus! (ION MORARU)
EU, PENTRU PRIMA DATĂ, ÎN ŢARA DE SUS
Mă bucur acuma, nespus
Şi, sincer, v-aduc un prinos
S-aud că-i o Ţară de Sus
În ţara aceasta … De Jos! (ION MORARU)
ADEVĂR ISTORIC
Te aperi greu, cu toţi feciorii,
De hoarda rea şi nemiloasă,
Dar mult mai greu – de-„apărătorii”
Pe care i-ai primit în casă!.. (GHEORGHE BÂLICI)
ŞI TOTUŞI
În vremuri tulburi, democrate,
Avem pe lângă mulţi golani,
Guvern cu mâinile curate –
De când miniştrii spală bani. (ION DIVIZA)
ARENDAŞII
De cu zori până-n chindie
Trai frumos, ca de legendă.
Soţul ară pe câmpie,
Ea-şi dă nurii în... arendă. (ION DIVIZA)
DESPRE VIOL
Fată rămânea bătrână
Pentru noi e foarte clar,
Dacă nu-i dădeau o mână
De-ajutor… umanitar! (GEORGE EFTIMIE)
PRESA LA... ,,PRESĂ"!
,,Minciuna stă cu Regele la masă!"
Aşa spunea odată un poet;
Dar guvernanţilor, puţin le pasă,
C-au introdus FAKE NEWS-ul ... prin decret! (MAX OPAIŢ)
DISCUŢIE (NE)ACADEMICĂ DESPRE PLAGIAT
Două TEZE DOCTORALE
Discutau discret, cândva...
Una spune: _Pe matale,
Te cunosc de undeva!( ?... ) ( MAX OPAIŢ)
UMOR LA VREME DE CRIZĂ
Azi, în lumea asta mare,
Pentru că-i inflaţie,
Se consumă cu răbdare
Poantele cu ... raţie ! ( MAX OPAIŢ)
UNUI OM CU... PROBLEME!
Are multe înclinaţii,
Fi-ndcă e îndemânatic.
Evident, şi aspiraţii,
.............că-i. astmatic! ( MAX OPAIŢ)
FIECARE CU CĂRAREA LUI
Când omu-i deştept şi umblat,
Le ştie aproape pe toate,
Dar poartă pe haină, ciudat,
Amprente de cizmă … pe spate. (VALENTIN DAVID)
ÎN TON CU VREMURILE
A apărut un nou concept –
Ce pare chiar epigramatic –
Anume: prostu-i un deştept…
Asimptomatic! (EUGEN DEUTSCH)
DESPRE OLTENI
Cu oltenii nu-i uşor
Şi, de-i superi, te sugrumă;
Totuşi, cred că au umor,
Însă…nu prea ştiu de glumă. (VASILE PREDESCU)
FIASCO ELECTORAL
S-au trezit că sunt zvârliţi,
Cum e viermele din măr,
Şi-astfel au ajuns faliţi
C-au uitat de adevăr. (CONSTANTIN PROFIR)
ZIUA SEMNELOR DE PUNCTUAȚIE
Ce virgulă, ce semn de întrebare,
Ce ghilimele, paranteze, bare?
Nu ai decât să le uzezi matale
Noi scriem cool chiar și fără vocale! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA CĂRȚILOR CU BENZI DESENATE
Nu cărțile cu chipuri colorate,
Adicălea cu dame și valeți?
Căci benzile acestea desenate
Nu prea mai au cătare la băieți... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA LIMBILOR
Limbile-s, după menire,
Mijloc de comunicare.
De la ieuzuiți citire
Scule de manipulare... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA ZDROBIRII CUTIILOR GOALE DE BERE
Cutii de bere nu zdrobesc
Deoarece nu prea „servesc”,
Mai repede zdrobesc o prună
Și o transform în țuică bună... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA CAFELEI
Doar odată într-un an?
După voi, asta e viață?
Păi eu beau câte-un stacan
Cum mă scol de dimineață! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA CIDRULUI DE MIERE FIERBINTE
Ăsta e un suc de mere
Ușurel alcoolizat??
Îl prefer pe ăl de pere
Și chiar dublu distilat! (ŞTEFAN BAŞNO)
UNUI „UMORIST”
(care a încasat-o de la un subiect)
Era vioi şi plin de haz,
De râs mereu se zguduia,
Făcea, isteţ, haz de necaz
Dar… de necazul altuia. (DAN NOREA)
VINUL
Numai el e în măsură,
Oamenilor ce-s băuţi,
Să le lege limba-n gură
Şi să-i facă surdo-muţi. (VASILE MANOLE)
DUPĂ CULESUL VIILOR
Toamna mie-mi dă curajul
Când e tulburelu-n toi,
Miercuri de greşesc etajul,
Să ajung la soaţă joi. (VASILE MANOLE)
CURSE MOTO
Motociclistul cel iabraş
Provizii are-asigurate:
Nevasta merge în ataş,
Vecina-l ţine strâns din spate. (SORIN FINCHELSTEIN)
MEDIC DEBUTANT
Să tratezi azi o fiinţă
Este una din dorinţe,
Însă geaba-i conştiinţă
Dacă n-ai şi… „cunoştinţe”! (FLORINA DINESCU)
LA ANGAJARE
Vrând să câştige mai mulţi zloţi
Se prezenta ca absolvent
Şi le spunea senin la toţi:
- Vorbesc engleza… afluent! (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DE CE NU SE STABILEȘTE DIN TIMP
MODUL DE CALCUL AL FACTURILOR LA ENERGIE?
Le pasă lor că pruncii fac piroane?
Nevoi pe cap că-ți cad ca ghilotine?
Plătește, leat, facturile babane,
Că statul se gândește pentru tine! (LERU CICOARE)
ORICE TERGIVERSARE DE CALCUL ADUCE BANI ÎN
HAZNAUA STATULUI PARALEL CU DURERILE CETĂȚENILOR
Să ai – ca să-nțelegi – ce cerebel
Că valul de scumpiri la vină vine?
Ce nu ne spune statul paralel
E că tergiversarea îi convine. (LERU CICOARE)
STATUL ÎȘI VEDE DE INTERESELE SALE, NU DE-ALE TALE
Grozav de mare-i prețul la facturi?
Te doare la ficați numai pe tine,
Căci statului din aste-nșelături
Profitul cel mai mare îi revine. (LERU CICOARE)
DIN SOLILOCVIUL UNUI ȘEF DE CABINET
Ar fi și timp de pile și pupile
Și cât de bine-am duce-o ani, decenii,
Dacă-n alura zbaterii febrile
Nu ne-ar mai fi pe cap și cetățenii!... (LERU CICOARE)
PLATA AȘA-ZISEI REGULARIZĂRI LA ENERGIE PENTRU ANII TRECUȚI – L
A PREȚUL DE ASTĂZI??!
Regularizări – frecatul
Pentru ani cu mulți în urmă…
Dar ce drac la fund îi scurmă
Când pun prețul de-azi, umflatul? (LERU CICOARE)
PE CE TEMÉI ÎMI TRIMITEAI LUNAR LA PLATĂ
ENERGIA ESTIMATIV CONSUMATĂ?
Nu veneai să vezi contorul
Ani la rând – după contract –
Și-acum tot eu, plătitorul,
Să plătesc jenantu-ți act?!! (LERU CICOARE)
DATORIILE LA REGULARIZARE MAI VECHI DE TREI ANI NU SE PRESCRIU?
Când îmi ceri cvadruplu mia,
Să-ți spun drept, mă doare-n șpis,
Căci, de iure, datoria
După trei ani s-a prescris. LERU CICOARE)
BINE CĂ NU E VIZITĂ DE RĂSPUNS
Deplângem duca fostului premier.
Noroc, dar, de solie, dresuri, freză,
Că, de trăia, ce ospitalier
Ne trimitea-n … Grădina Japoneză! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CRUCE PE REMANIERE
Premier dulceag ca mierea.
Pe miniștr’-i-ncântă știrea:
„Nu mai fac remanierea,
Că se-apropie rotirea”. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN SFÂRȘIT, O REVELAȚIE ȘI PENTRU MINISTRUL MUNCII
Salariul minim a stârnit tempesta.
A fost surprins și el – și-i omenesc! - ,
Dar nu atât de cât de mic e-acesta,
Ci că seniorii noștri … mai trăiesc. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SĂ EVITĂM CONFUNDAREA DE TERMENI
Dacă, după indexare,
Leafa s-ar fi majorat,
Iată-aceea majorare
Ar fi fost cu-adevărat. (NICOLAE MĂTCAȘ)
TU L-ÎNTREBI DE MERE, EL ȚIE – DE PERE
Tu-i ceri la trei, nu două, miișoare
Să urce-un prag: de NEIMPOZITARE,
Iar el îți toacă, minte repulsivă,
C-ar fi IMPOZITARE progresivă (!). (NICOLAE MĂTCAȘ)
SCHIMBARE DE GEN
Juma băiat, jumate fată,
Jumate prost, jumate bleg,
Dar toate semnele arată
Că în curând va fi întreg. (NICOLAE MĂTCAȘ)
INSTANȚA A DECIS:
SFINXUL și BABELE APARȚIN JUDEȚULUI DÂMBOVIȚA
N-o să mai râdă-n barbă linxul
Că-și tot dispútă prispulița:
De astăzi Babele și Sfinxul
S-au stabilit în Dâmbovița! (NICOLAE MĂTCAȘ)
BANI PENTRU SENIORI NU SUNT,
BANI PENTRU PRIMARI EXISTĂ
Majorarea: cei cu votu-n mână -
Pentru anul viitor se-amână.
Pentru cei care la vot ne mână
Chiar acum le stă la îndemână. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LA ACHIZIȚIONAREA A 600 DE BMW-URI
PENTRU POLIȚIE BANI SE GĂSESC
La pensii Daciile Logan!
Le-nlocuim cu BMW,
Chit că și dealer-ul vulpan
E-amic cu Președintele. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
BAIUL DIN POLIȚIA ROMÂNĂ
Baiul nu-i prestația
Ași că-s în dotație,
Ci că licitația
E … cu dedicație. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TREI AUTORI – FOȘTI! – RAȘI DIN CARTE,
DOMN - EL - PE PATERNITATE
Doi dintr-înșii duși pe Styx,
Altul – c-un picior în groapă
Mai i-ar fi donat din pix
Lui moșia, de-i … îngroapă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MINISTRU-EDUCATOR-PLAGIATOR
Românie, dulce țară,
Cât să fii de educată
Ca ministrul să apară
Cu lucrarea plagiată?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PLAGIATORUL ULTRADEMAGOG
O tot ține langa și erectă
Că nu-i el subiectul situației,
Ci că ținta lancei, indirectă,
Este legea lui a educației. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DECIZIA FERMĂ A UNEI MARI CAMPIOANE
Dup’-un șir de-nfrângeri – pas!
Nu mai joacă: n-are nas.
Anul nou când da-va-n floare,
Reia jocul: nasu-l are! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ACELAȘI FOTBAL MINOR,
cu Burleanu (sc)amator și antrenor junior
Nu aș vrea ca să cobesc,
Dar, ca și-alții, intuiesc
Că, iar vom juca o țurcă,
Făr’-un Hagi, sau Pițurcă. (DUMITRU BUJDOIU)
AVEM FLOARE NAȚIONALĂ, ADIO SĂRĂCIE
Lungi dezbateri, vot: BUJORUL,
Să-l serbăm în anii grei;
Însă, o să-i ducem dorul
Lui Udrea, cu frunza ei. (DUMITRU BUJDOIU)
CUM SCAPI DE CRIZA APEI
Chemi pe Veta, spargi chiuveta
La duș te freci cu laveta,
Bei apă din ploi mereu,
Nu tragi apa la veceu. (DUMITRU BUJDOIU)
ADULTERUL LA MELCI
L-a prins cu amanta-n casă,
A spart tot, dulapuri, masă,
A luat cardul, limuzina,
L-a lăsat cu pațachina. (DUMITRU BUJDOIU)
MENIU FIX(AT)
O ciorbică de furnică,
Tocăniță de țânțari,
Pate de râme și-arnică
Și doi purici la grătar. (DUMITRU BUJDOIU)
SARCOPENIA POLITICIENILOR
La picioare şi la mâini
Ei pe muşchi mai sunt stăpâni.
Mintea n-a utilizat,
Creierul e-atrofiat. (ADRIAN TIMOFTE)