Cândva, Mihai Haivas scria o epigramă cu titlul „Pledoarie pentru prozodie”: „Când poantele-s doar ca un terci, / Confrate drag, ascultă-mi glasul: / Aş vrea ca cel puţin să-ncerci / Cu prozodia să ţii pasul.” Redau această epigramă mai veche şi problematica pusă prin ea pentru că Mihai Haivas e tot mai prezent în dispute provocate de teoreticienii epigramei privind importanţa poantei în raport cu prozodia corectă. Constatând că tendinţa este de a se acorda o atenţie mai mare poantei şi mecanismului epigramatic, ca matematician riguros, Mihai Haivas nu a permis niciodată erori de prozodie. Nu de puţine ori, Mihai Haivas a făcut o legătură între matematică şi epigramă, ba chiar avea (poate că mai are!) în plan să scrie o antologie a epigramiştilor absolvenţi de matematică. Preciza matematicianul epigramist: „Știință exactă, ce dă multor elevi mari bătăi de cap, matematica, bine însușită, contribuie la formarea unei gândiri riguroase pentru tot restul vieții. Dintr-un anumit punct de vedere ea se apropie de gramatică, disciplină care dispune și ea de reguli și scheme destul de riguroase în analizele gramaticale. Mergând mai departe, pot spune că, într-o mare măsură și PROZODIA, condiție necesară a unei epigrame bune, având reguli exacte (legate de ritm, rimă, NUMĂR de silabe) este tot un fel de „matematică” aplicată. De aceea, afirm cu toată convingerea că matematica și epigrama NU se exclud! Prima este pentru cea de a doua un „aliat”, atât prin rigoare cât și ca SURSĂ de inspirație în special prin noțiunile, figurile și corpurile geometrice. Una dintre cărțile mele poartă chiar titlul GEOMETRIE CONJUGALĂ. Glumind cu mulți dintre prietenii mei, profesori de matematică, le-am spus că această „geometrie”, va deveni una cel puțin opțională în liceu, fapt pentru care ar trebuie să se „perfecționeze”!”
Din această perspectivă, recentul volum semnat de Mihai Haivas, “Cvinta ritmurilor clasice” (555 de epigram, Editura “Pim”, Iaşi, 2024; prefaţă: Eugen Deutsch; caricaturi: Marian Avramescu) este un fel de manual de folosire a celor cinci ritmuri:dactilic, amfibrahic, anapestic, trohaic şi iambic în construcţia epigramei. Nu întâmplător volumul se deschide cu epigrama “Atenţie la ritm”: “Rime, accente şi-o poantă / Bune de-ar fi, vezi şi drama: / Când prozodia e boantă / Cade-n mod cert epigrama!”, ea mulându-se perfect pe o credinţă a autorului că “haina epigramei trebuie să fie elegantă şi nu ruptă pe la coate”.
Matematicianul Mihai Haivas găsește trei condiții necesare și suficiente ale unei epigrame ce se vrea valoroasă: prozodia corectă a catrenului ( rimă,ritm, măsura versului, accente corecte), mecanismul epigramatic și poanta. Pornind de aici, adaugă Mihai Haivas: “Dacă prozodia poate fi ușor măsurată, celelalte două condiții, supunându-se altor receptări (spiritul, gustul, inteligența cititorului), nu se pot măsura. Privitor la titlul epigramei (care „poate lipsi într-o epigramă valoroasă”- după cum apreciază Mircea Trifu), acesta nu trebuie pus în legătură cu poanta ci cu mecanismul epigramatic, conturat în primele trei versuri ale catrenului”.
Fiecare capitol ce are ca titlu piciorul metric în care sunt scrise epigramele, beneficiază de un suport teoretic, fapt care face ca acest volum să fie şi un manual de bune practici pentru cei ce vor să scrie epigramă. Referindu-se la cele trei ritmuri trisilabice (dactilic, amfibrahic sau anapestic), Mihai Haivas atenţionează în „Valenţele epigramei trisilabice”: „De aşi e luată în seamă / Structura sa, cert, algoritmică / Şi faptul că o epigramă / E-un fel de gimnastică ritmică.” Făcând parte din jurii şi ştiindu-se cât de exigent este în analiza creaţiilor, a devenit spaima concurenţilor, astfel că paginile dedicate ritmului iambic se deschid cu o epigramă avertisment („În atenţia confraţilor”): „La un concurs, e foarte greu – se ştie - / Să prindeţi poante noi în epigramă / Şi dacă-n plus, greşiţi la prozodie, / Vă faceţi în final… de PANARAMĂ!”
Dând dovadă de o scrupulozitate deosebită în ceea ce priveşte prozodia, mecanismul epigramatic şi poanta, Mihai Haivas aruncă o săgeată poeţilor de azi (vezi „Poeţi vs poezie”): „Nu e greu, de-i citeşti, să discerni / Scriitori încălcând prozodia: / Ne sufocă poeţii moderni, / Şi întârzie grav… poezia!”
Trecând dincolo de „lecţiile de ritm” pe care ni le oferă Mihai Haivas, cele 555 de epigrame pun în evidenţă un epigramist care se preocupă să scoată în relief valenţele româneşti ale vocabularului, omonimia şi polisemantismul ocupând un loc important. Cu toate acestea să nu uităm că este cel mai freudian dintre epigramişti dând, din această perspectivă, o altă lecţie de raportare a epigramei la teme ce vizează femeia.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
UNUI "DESCURCĂREȚ"
Să nu fiu prea intransigent,
I-am spus așa, mai diplomatic...
Că e un tip inteligent -
Asimptomatic. (Al. D. FUNDUIANU)
DEOCAMDATĂ, NU!
- colaborării la revista "Cu cioara vopsită" -
Tot repet, a "n"-a oară,
(Până voi cădea-n ispită):
Nu trimit glume la Cioară...
Că-i vopsită. (Al. D. FUNDUIANU)
Scriitorului GEORGICĂ MANOLE,
la noua apariţie editorială:
"CU, DE, LA, ÎN, PE, PRIN, SUB, CĂTRE, CONTRA...
CĂRȚILOR EPIGRAMISTILOR"
De mustrări pasibil
Îți declar (în taină):
Cartea-i tare faină,
Titlul... imposibil! (Al. D. FUNDUIANU)
CE ESTE VINUL?
Definiţia s-a dat
Chiar din vremuri strămoşeşti:
Vinu-i soare concentrat,
Dacă-l bei te încălzeşti. (VASILE LARCO)
POLITICIANUL ŞI SUPLIMENTUL ALIMENTAR
Pastile, că e priceput,
El a luat, dar cu măsură,
Imunitatea i-a crescut…
Şi de atunci întruna fură. (VASILE LARCO)
LEGĂMÂNT UTOPIC
În viaţa multimilenară,
Cum omul pe pământ e sfânt,
Când ultimul va fi să moară,
Îl voi jeli eu la mormânt! (VASILE LARCO)
O EVĂ MODERNĂ
Se plânge uneori că e bolnavă
Și tind s-o cred acuma, c-am aflat
Că la amici, zburdalnică, suavă,
Mai pică noaptea uneori la... pat! (MAX OPAIŢ)
SOLUȚIE AMIABILĂ
Cum n-avem amândoi concediu,
Gândesc de-o vreme, ca remediu,
Să plec la vară fără tine,
La Felix... ca-ntrebat de mine! (MAX OPAIŢ)
NONCONFORMISM
Cu afacerile toate,
Treaba merge ca pe roate,
Și în cont, averea-i crește
Noaptea mai ales că-i... pește! (MAX OPAIŢ)
BILANȚ
Primarul nost în patru ani
A pus în muncă patimă
ȘI a atras atâția bani;
Dar după ȘI... o cratimă! (AXENTE IUGA)
LA O ȘCOALĂ
Sunt elevi modești în clasă,
C-o excepție la "mate",
E un tip ce nu se lasă,
Ba pe dascăl...chiar îl bate. (AXENTE IUGA)
SUBȚIRELE EPIGRAME
Epigramele subțiri
Pe la Facebook se adună,
Se ascund în necitiri -
Ziua bună! (AXENTE IUGA)
POSTUNIVERSITARĂ
Urmez un curs de vopsitori,
În sat la noi, în școală nouă,
Cum vin Pascale Sărbători,
Aleg Departamentul: "OUĂ"!(AXENTE IUGA)
CĂTRE ROMÂNI
Pe cer pictează CREATORUL,
Cu litere din nori de-argint:
- "EU ALTFEL V-AM CROIT POPORUL,
MĂ BATĂ DUMNEZEU DE MINT!" (AXENTE IUGA)
NUMAI ASTA-MI MAI LIPSEA
Sunt în arest, pe lângă geam
Mă vede ceru,- s umezit,
Pe roșu dacă nu treceam
Fiola nu s-ar fi-nverzit! (AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
HOTĂRÂRE
Las acuma băutura,
E normal să fim mai buni,
Dar văzând și conjunctura,
Deocamdată numai luni. (TONY ANDREESCU)
Lunea faci o pauză?
Eu te cred și pot să jur
Că știu din ce cauză:
După weekend ești mahmur. (ŞTEFAN BAŞNO)
BEȚIA ȘI URMĂRILE EI
Cheful fuse pe sprânceană,
Lunea sigur nici un strop!
Capu-i cât o damigeană (TONY ANDREESCU)
La damigeană o să pună
Un dop s-o facă mai etanșă
La alt sfârșit de săptămână
Să aiba omu` de-o revanșă … (ŞTEFAN BAŞNO)
Eu știam că tot românul
Zdravăn bea, cât pentru doi;
Dacă vrei să-și facă plinul,
Tu să ai chiar un butoi. (TONY ANDREESCU)
A trecut vremeea aceea
Când beam vin numai de doagă
Căci acuma „epopeea”
E cu Cola, rar o bragă. (ŞTEFAN BAŞNO)
Hâtru, mǎ priveşte moşul
Cu trei dinţi rǎmaşi în gurǎ,
Încercând sǎ-mi dea curajul
Sǎ beau ceaiuri pe cǎldurǎ ! (FLORIN VASILESCU)
Cam când era vremea de scaldă
Am încercat cu-o bere caldă
Dar constatai că setea trece
Mai bine cu o bere rece! (ŞTEFAN BAŞNO)
ȚARUL MODERN SE CREDE IISUS LUPTÂND
ÎN UCRAINA CU HIMERA OCCIDENTULUI SATANIC
Pseudocristul rusului
Ar păzi valori creștine:
Prédică elevii lui
Doar cu gloanțe, bombe, mine. (LERU CICOARE)
PREȚ DUBLU LA ACELAȘI PRODUS
LA SALARII DE 3-4 ORI MAI MICI
Un iepuraș de ciocolată,
Ajuns din Londra-n București,
Și prețul și-a schimbat pe dată,
Că nu-n Kingdom, ci-n ÚE ești. (LERU CICOARE)
UNDE-I COPILUL DIN POVESTE?
Ca în povestea arhicunoscută,
Să-i spună cine regelui că-i gol?
De n-o să-i deie funcția cerută,
Va socoti că țara-i mototol. (LERU CICOARE)
FIRMELE UNOR SECURIȘTI AU DUS-O BINE ȘI-N PANDEMIE
Ne linișteá, ca flori în glastră,
Protecția organelor,
Ca să aflăm că nu pe-a noastră
Ne-o garantau, ci doar pe-a lor. (LERU CICOARE)
DE CE N-A CRESCUT ȘI PUTEREA DE CUMPĂRARE?
Șefii-au prins a se-ngâmfa
C-a scăzut inflația.
Vor lua când în cătare
Puterea de cumpărare? (LERU CICOARE)
LA POSTUL DE PRIMAR, MAI MULȚI CANDIDAȚI
DIN PARTEA ACELUIAȘI PARTID?
Bizare cazuri: sunt partide-n care
Pe-același loc o droaie candidează,
Ci când i-ntrebi pe lideri de eroare,
Îți spun cu degajare că-i testează. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CANDIDAȚI LA PRIMĂRIE
FĂRĂ PLAN ÎN PĂLĂRIE
Pălării cu involucru
Ies la soare ca-n povești.
Le lipsește-un singur lucru:
Planul pentru București. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CAMPANIA A PORNIT CU STÂNGUL
Candidații-și umflă pieptul:
Au în spate un partid.
Vorbe, șfichiuri... Dar proiectul?
Încă nu li s-a-ntocmit! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CANDIDAȚII SUBSTITUIE DEZBATERILE PE PROIECTE
CU ATACUL LA PERSOANĂ
Decât pe fundalul peșterii
Să vă bateți mortalmente,
Nu mai bine contra creșterii
Prețului la alimente? (NICOLAE MĂTCAȘ)
TAXA PE BOALĂ
Indemnizarea s-o impozitați
Ca niște sclavi ai própriilor vlávii?
Mai bine-i depistați pe vinovați,
Decât să-i pedepsiți pe toți bolnavii! (NICOLAE MĂTCAȘ)
PRODUSUL COSTĂ...
„DOAR 50 lei și 50 de BĂNUȚI!”!
Păi, dacă „DOAR”, de ce nu și „LEUȚI”?
Ce voce dulce, Doamne! Ce plăcută!
Dar pentru noi jumate e din sută!... (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DUPĂ POST, DE ÎNVIERE
Azi arhaisme-s kilogramul,
Șorícul, mielul, cozonacul,
Iar la putere este gramul:
Felía, lóboda, spanácul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PÂNĂ CÂND?
Încredere, protecție totală??
Crezare să mai dăm Poliției
Când criminalii fug din mâna ei
Și zburdă liberi, ne-nfricați prin țară? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NECROPOLELE DE LA „BELLU”
ALE FARAONILOR AUTOHTONI ÎN VIAȚĂ
Vreți vreun mormânt să-l prindeți – faraonic –
La piramida lui Kephrén, Keóps,
Când mausoleul nostru, ca în cronic,
În cer proptit, vegheat e jos de-un mops?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MILIONARII NOȘTRI DIN TOP 10
Plecau pe Lună – Cum să fie lipsă?! - ,
Vreun casting să fi fost, niscai chermeze,
Dar nu-n SUÁ, o, Doamne, la eclipsă,
Ca nu cumva total să-i eclipseze! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
OF, CE OFF ÎN GIULEȘTI: RAPID-CFR CLUJ- 1-4…
CFR, accelerat,
Dar RAPIDU’, deraiat;
Șucu-n șoc, șocat insultă:
Proști, pe linie-abătută . (DUMITRU BUJDOIU)
CAMPANIA PRIMARULUI GOSPODAR
- Eu voi importa urzici,
Să nu mai munciți pe-aici;
- Dar, de unde bani luați?
- Dă guvernu’-mprumutați. (DUMITRU BUJDOIU)
CASTIGAT RIDENDO MORES
- Cum traduci, bă, Ionele?
- Reclamă la păcănele,
Joacă noaptea, până-n zori,
Pierzi, câștigi, râzi până mori. (DUMITRU BUJDOIU)
TRADIȚIE ÎN FAMILIE
Într-o zi o-ntreabă fata:
- Tu, l-ai înșelat pe tata?
- Ai să vezi, nerușinato,
Când te-oi mărita, stricato! (DUMITRU BUJDOIU)
DUPĂ ORA SEXUALĂ
Îl întreb pe un copil:
- Ce știi despre pedofil?
Mi-a zis, cu mâna sub burtă:
- Cât dai, bă, pe una scurtă? (DUMITRU BUJDOIU)