O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist

Harry G. Frankfurt, autorul volumului “De tot rahatul –adevărul despre bullshit” ( Editura “Baroque Books & Arts, Bucureşti, 2018), este un filosof american care s-a axat, în general, pe etică şi pe filosofia minţii şi acţiunii. Textul propus de filosoful american începe destul de abrupt: „Una dintre cele mai frapante trăsături ale civilizaţiei noastre este că există prea mult bullshit. Toată lumea este conştientă de asta. Şi fiecare individ îşi aduce o contribuţie. Dar dăm semne de împăcare cu această situaţie”.

Abordez conţinutul acestei cărţi la rubrica de faţă fiindcă alături de temele care  vizează kakistocraţia, politica şi prostia, epigramiştii sunt preocupaţi şi de cei ce ne aduc în starea de „bullshit” ( „bull” = taur, buhai, poliţai, bulă … +  “shit”  = căcat, rahat). Harry G. Frankfurt recunoaşte că  “nu dispune de o imagine limpede a bullshit-ului” şi că “acest subiect a fost doar în foarte mică  măsură ţinta unor preocupări”.  Eu aş spune că H. G. F. nu-i cunoaşte pe epigramiştii români care  au atacat/atacă deja domeniul evidenţiat, cu precădere, în tranziţia postrevoluţionară.  Filosoful american crede că cel mai aproape de sensul pe care i-l dă el cuvântului „bullshit” (”rahat”) ar fi „humbug”, dat de filosoful britanico-american Max Black în lucrarea sa „Dominaţia imposturii” (1985) cu sensul de „fleacuri”.  Spune H. G. F. : „Desigur, ele nu se înlocuiesc liber şi perfect unul pe celălalt; este limpede că se folosesc în mod diferit. În schimb, diferenţele dintre aceste cuvinte, în general vorbind, par să fie legate mai degrabă de considerente de bune maniere şi de anumiţi alţi parametri retorici, şi nu de modurile de semnificaţie strict literale care mă preocupă pe mine în primul rând. Este şi mai politicos, şi mai puţin agresiv să spui „Fleacuri!” decât „Bullshit!”. Însă Max Black, preocupat de filosofia limbajului, a matematicii şi a artei, propune şi alte sinonime pentru „humbug”: baliverne, fraze sforăitoare, nonsens, trăncăneală, impostură, vorbe goale şi şarlatanie. Obligat să se oprească la unul singur, alege  „humbug” = „impostură”, pe care o caracterizează astfel „denaturare amăgitoare, la un pas de minciună, a gândurilor, a senzaţiilor sau a atitudinilor proprii ale unei persoane, mai ales printr-un cuvânt sau faptă arogantă”. Definiţia suportă o analiză din partea lui Harry G. Frankfurt din care se deduce că nu reprezintă ceea ce crede el că ar fi „bullshit”-ul introdus  ca un concept ce ar reprezenta, în fapt, o situaţie. Se face o trecere şi prin Ludwig Wittgenstein, cunoscutul filosof austriac preocupat şi el  de filosofia limbajului, care asociază „bullshit”-ul  cu produsele de orice natură lucrate neglijent, combătând „formele insidios  distrugătoare” din cauza „nonsensului”.

Căutând în text  caracteristicile pe care Harry G. Frankfurt le  atribuie bullshit-ului, se poate sistematiza: 

a) presupune o anumită tensiune interioară din cauza precauţiei şi grijii  faţă de detaliile ce pretind disciplină şi obiectivitate;

b) esenţa constă în lipsa de legătură cu preocuparea faţă de adevăr – această indiferenţă faţă de cum se prezintă lucrurile în realitate;

c) nu există o constrângere în aflarea adevărului;

d) „abureala” este un echivalent cât se poate de  potrivit pentru bullshit în sensul că  nu ne poate asigura subzistenţa aşa cum nici abureala nu poate asigura comunicarea;

e) există o deosebire între difuzorul de bullshit (bullshitterul) şi persoana care minte (mincinosul). Spune H. G. F.: „Oricui i-ar fi imposibil să mintă dacă nu ar crede că ştie adevărul. Să faci un bullshit nu pretinde o asemenea convingere. O persoană care minte ripostează astfel la adevăr şi, din acest punct de vedere, îl respectă. Când vorbeşte un om onest, afirmă doar ceea ce crede că este adevărat; iar pentru un mincinos este în aceeaşi măsură indispensabil să considere că afirmaţiile sale sunt false. Pentru difuzorul de bullshit, în schimb, nimic nu este sigur: nu este nici de partea adevărului, nici a minciunii”.

Epigramiştii ştiu că ţara este plină de bullshitteri, un fel de aburitori ai poporului fiindcă, spune H. G. F.,  „bullshit-ul este de neocolit în situaţiile când o persoană e nevoită să vorbească despre un subiect de care nu are habar”.

Lăsând la o parte teoriile filosofilor limbajului, raportat la România, unde bullshit-ul este destul de evident, o traducere exactă a conceptului e greu de făcut. Totuşi, i se poate spune, în funcţie de situaţii, „gargară”, „tâmpenie”, „caterincă”, „vrăjeală”, gogoaşă” şi, mai exact „rahat”. Dar sub nici o formă minciună.  Harry G. Frankfurt vede bullshit-ul ca ceva diferenţiat de minciună prin faptul că nu este  construit cu grija cu care este făcută aceasta.  Bullshit-ul ar fi ceva voit exagerat pentru a crea reacţii emoţionale, în loc de reacţii raţionale. Revenind la cele trei mari teme ale epigramei, kakistocraţia, politica şi prostia, bullshit-ul  „e în toate, e-n cele ce sunt, şi-n cele ce mâine vor râde la soare”. Poate chiar şi în cronicile pe care le scriu eu la această rubrică. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

PROGENITURA

Să n-o certaţi văzând cum se îndeasă

În faţă, fără nici un rost:

Ea are-o educaţie aleasă…

                                Prost! (FLORINA DINESCU)

SOŢUL LA BĂI

Pentru scumpa lui soţie,

A trimis din staţiune

O vedere unde scrie:

„CELE de aici sunt BUNE!” (ELENA MÂNDRU)

ÎNTOARCEREA FIILOR RISIPITORI  

Părinţii au primit pământ,

Cu drag lucrează şi cu-avânt,

Iar fiii se întorc acasă

Să fie cât mai mulţi la masă. (VASILE LARCO)

ÎNAINTE ŞI DUPĂ CREAŢIE  

Geneza-i arhicunoscută,

Ştiinţa a găsit răspuns:

Din haos lumea e făcută

Şi tot la haos a ajuns. (VASILE LARCO)

FIDELITATE

Soţia nu m-a părăsit,

Deşi câştig, ce-i drept, puţin,

Că ani de zile-a cheltuit

Doar banii de la un vecin. (GRIGORE COTUL)

SCRIITORI ÎN MEDIUL VIRTUAL

Cu-n aer intelectual

Şi visător precum poetul,

S-a dovedit funcţional

                  … analfabetul. (GRIGORE COTUL)

CLUBUL FETELOR DURDULII

Privind cu drag aceste fete

Cu look-ul lor de ecran lat

Îmi spun că Rubens a pictat

Doar doamne ce ţineau diete. (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)

FĂRĂ DISCRIMINĂRI

Am depăşit şi şoaptele!

Pe tabla mea de şah, model,

Sunt negre toate piesele,

Iar pătrăţelele, la fel! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)

CONSTATARE

Mecena-ar fi un sponsor ideal

La noi, c-o influenţă mult extinsă…

Ar fi chiar omul providential

La care toţi am sta… “cu mâna-ntinsă!” (ION MORARU)

IMPREVIZIBILITATE

Punga e ca şi-o femeie

(Asemănare normală!)

Pentru că nici n-ai idee

Când ajunge… goală! (DUMITRU MONACU)

EFECTELE CRIZEI

Săracul n-are de o pâine,

Bogatului, ce-i pus pe jar,

Abia-abia de-i mai rămâne

De câte-un chil de caviar… (GHEORGHE BÂLICI)

OPTIMISM

De vine foamea peste noi,

Nu-i cea mai mare din nevoi,

Că-ntreg poporul, copt la minte,

S-a antrenat şi înainte… (GHEORGHE BÂLICI)

CATHARSIS

Îl săpară mulţi în viaţă

Să-i ia postul, că-i râvnit,

Azi la locul cu verdeaţă

Doarme însă… liniştit! (GEORGE EFTIMIE)

CRIZĂ LA GUVERN

Nu ştiu care e pricina,

Însă, am văzut ,,mai-marii",

C-au aprins acum lumina

.....................de avarii!  ( MAX OPAIŢ )

UNOR PASIONAŢI DE ,,COLECŢII"

Lucrurile s-au schimbat:

Mai discrete, cum-necum,

,,PASIUNILE", acum,

Cel mai des, se ţin în... pat! ( MAX OPAIŢ )

UNUI AUTOR LA O LANSARE DE CARTE

Unii critici iau măsuri,

Recenzând pe un confrate,

Care-ntre ,,caricaturi",

Are pagini... ilustrate!  ( MAX OPAIŢ )

UNUI STUDENT LA FILOLOGIE

I s-a tras de la Vianu,

Pentru că, având restanţă,

Ca să nu repete anu',

Se transferă la ... distanţă!  ( MAX OPAIŢ )

DATORIA CONJUGALĂ

Mult mă rog la Afrodita

Să-mi ajungă doar ispita,

Datoria să-mi pot face

Fără afrodiziace. (SORIN FINCHELSTEIN)

ZIUA TASTEI CAPS LOCK

Mă-ntrebam și eu ca proasta:

Oare ce înseamnă asta?

Acum știu, e tasta care

De-o apeși ți-o face mare! (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA MOLULUI DIN CHIMIE

Molul ăla din chimie,

Să nu te gândești la mall

Unde scumpa ta soție

Lasă buzunarul gol! (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA SANDWICH-ULUI CU CARNE TIP BOLOGNA

Ăsta e sandwich cu fițe

Și deloc european!

Nu lăcuste, gărgărițe,

Un gândac mai barosan... (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA URLĂRII LA LUNĂ

De ce să urlăm la lună

Când avem la îndemână

Pe „deștepții” ăștia care

Ne-au lăsat fără mâncare! (ŞTEFAN BAŞNO)

 ZIUA BERII AMERICANE

Și berea - tot americană?

Eu dacă vreau s-ajung năuc

Prefer un vin din damigeană

Sau, dacă vreți, o bere Ciuc (ŞTEFAN BAŞNO)

DUPĂ SEZONUL ESTIVAL

Pleacă păsările-n stoluri

Căutând căldură-n zare;

Tot la fel, sfârşindu-şi “roluri”,

Ale noastre… de la mare. (CONSTANTIN PROFIR)

MASOCHISM DE BĂUTOR

Nu-I dulce traiu-n astă vară,

Dar pentru mine nu-i un chin

Căci, după berea cea amară,

Mă delectez cu un pelin! (EUGEN DEUTSCH)

VIITORUL PRE-SIMŢIT

Viitorul, în present,

Se AUDE dinspre mine

Şi se VEDE excellent…

Însă nu-mi MIROASE-a bine. (DAN NOREA)

UNUI FOST

Cu limuzina când se plimbă,

Sfidând şi criza, vă asigur

Că viitorul lui e sigur…

Numai trecutul şi-l mai schimbă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

PERSPECTIVĂ

Aşa cum multe temple au devenit

Sacre abia după ce s-au năruit,

Astfel am devenit ţară divină

Pentru că suntem deja în ruină. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

ŢĂRANII NOŞTRI

Ei nu-s adepţii răsculării,

Chiar dacă-n mod supărător,

Ţăranii nostril – talpa ţării –

Sunt sub piciorul tuturor! (MIHAI ENACHI)

FRATRICID

În teorie toți stăm bine: același neam, același sânge,

Ne-alină somnu-aceeași lună, ne râde-n față același soare.

În fapt, mai bine ne-am pricepe-un șiș plantá, de gât a strânge,

Să ne convingem fiecare: mai mare-i cel care-i mai tare. (LERU CICOARE)

CAMUFLARE

Denazificare,

Dezenclavizare,

Desatanizare...

N-ascund ele, oare,

Atotinvadarea,

Atotbombardarea,

Atotmasacrarea,

Atotocuparea,

Atotintegrarea

Și rusificarea? (LERU CICOARE)

MINISTRUL APĂRĂRII SE AUTODEMASCĂ

Când te sună, șef de țară,

Că un ins, intempestiv,

Poartă-o bombă-n sân murdară,

Nu chiar el e insul siv? (LERU CICOARE)

LA BRUXELLES N-AU RENEGOCIAT

PROCENTUL DIN PNRR LA PENSII

Și-au pus seniorii-ncrederi mari

În cei trimiși la-nalta Poartă,

Dar solii lor (Vi-s nervii tari?)

S-au dus cu tema ne-nvățată. (LERU CICOARE)

SINCERITATE DEZARMANTĂ

N-am citit raportul – efectiv – ,

Nici decizia de aderare,

Dar vă spun că-i foarte pozitiv,

Cum aflai din surse de valoare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

REPLICĂ ÎN INTERIORUL COALIȚIEI DE GUVERNARE

Cearcă lanțul de iubire

Pretinsa descoperire:

„Prin venele PNL

Curge sânge PSD”? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

DECARBONAREA-I PE VECIE

Două doar centrale pe cărbune,

Cât n-au fost distruse sau vândute,

A le trece în rezervă mai sunt bune.

Restul – nu pot fi pierdute și   ...avute. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

CÂND BOLNAVUL E O SIMPLĂ CIFRĂ

Un ministru se fălește tare,

Când constată, prin extrapolare:

„Numai cinci mor zilnic în spitale

De infecții nosocomiale”. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

FIAT PAX!

Se văzură, se-ndrăgiră ca doi porumbei: lulea –

Un bujor de România, de Olanda – o lalea.

Se iubesc și-s fericite amândouă florile,

Unanim recunoscute și în Schengen, și-n UE. (NICOLAE MĂTCAȘ)

LA DEMISIONAREA PREMIERULUI BRITANIC LIZ TRUSS

Postul nefiind de nasul ei,

S-a retras și tiva-n ciritei.

A-nțeles vreun ins și-n România

Că i-ar fi prea mare pălăria? (NICOLAE MĂTCAȘ)

DAMEN VALS ÎNTRE UN ACTUAL MINISTRU

ȘI O FOSTĂ FIRMĂ ANGAJATOARE

Nu ai nevoie de examen,

Ca să-nțelegi, printre țicleni,

De ce câștigă firma „Damen”

Și nu „Mecanica” Moreni. (NICOLAE MĂTCAȘ)

S-A SCHIMBAT TACTICA PROMISIUNILOR

Salariu minim, woucer, pensii

Le vom mări numaidecât,

Iar după – puncte de suspensii:

Nu spune nimenea – cu cât. (NICOLAE MĂTCAȘ)

RUGĂ HIBERNALĂ

Dă, Doamne, iarnă fierbinte,

Să nu suferim de ger,

Să ieșim din ea cușer;

Nu cu tălpile-nainte. (DUMITRU BUJDOIU)

FOTBAL A LA BURLEANU *

Șefi, jucători, adormiți,

În țară prea măguliți,

În afară, umiliți;

Nu-i zgâlțâiți, că-i treziți. (DUMITRU BUJDOIU)

* Și CFR Cluj a deraiat la turci: 0-3 cu Sivaspor

IML NU MAI FACE TESTE DE VIRGINITATE (Presa)

- Păi, ce ne facem, vecine,

Avem fete,-or fi virgine?

- Bă, tot răul e spre bine,

Zici ca ele, minți ca tine. (DUMITRU BUJDOIU)

SFAT

- Ce zici de asta, măi frate:

Nevasta-a-nvățat karate?

- Învață rapid, băi Tase,

Să mături și să speli vase! (DUMITRU BUJDOIU)

POPA ȘI RUDELE MORTULUI, ATEU

- Om cinstit, bărbat de soi,

Dar biserici ocolea…

- Păi, credeți că-acum venea,

Dacă nu-l aduceam noi? (DUMITRU BUJDOIU)

CORUPŢIA

Când corupţia e-n floare.

Este greu dreptate-a face;

Din  bătrâni i-o vorbă mare:

„Vorbesc  banii, Legea tace!”. (ADRIAN TIMOFTE)

UNUI  „ȘTIE TOT”

Nu vreau să par inoportun,

Un sfat de bine vreau să-ţi spun:

Nu te mai da aşa de mare,

Fiindcă arăţi… că n-ai valoare. (ADRIAN TIMOFTE)