Loc de dat cu…EPIGRAMA (137)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (137)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Născut pe 2 noiembrie 1872 în Bucureşti (după Wikipedia), în timp ce după alţii s-a născut pe 20 octombrie 1872 la Risipiţi, azi Milcovul (Jud. Vrancea), Cincinat Pavelescu este fiul inginerului Ion Pavelescu şi al Paulinei, născută Bucşan. Intră în literatură cu versuri, ca mai târziu, în 1927, să i se acorde Premiul Naţional de Poezie. Frecventează asiduu cenaclul „Literatorul” al lui Macedonski. Scrie teatru, traduce din literatura franceză, intră în redacţia unor reviste ca prim-redactor. În 1908 devine primul preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români.  Deşi a scris epigrame încă din tinereţe, scoate primul volum abia în 1925, când împlinea 53 de ani. Volumul se intitula simplu, „Epigrame”.  Va fi reeditat în 1966 în format „carte de buzunar”, ediţie îngrijită de Tudor Măinescu: „Epigrame” ( „Editura Tineretului”, Bucureşti, 1966).   O revistă care promovează cultura naţională („Matricea Românească” din 17 noiembrie 2019), aduce un elogiu lui Cincinat Pavelescu, printre altele considerându-l „un trubadur risipitor”, „scriitor de geniu”, „inadaptat şi ascuţit la limbă şi la minte”.

Cincinat  Pavelescu a fost absolvent de drept. Fiind un „inadaptat şi ascuţit la limbă şi la minte”, adică având  sânge de epigramist, nu i s-au aprobat repetatele cereri de a fi judecător în Bucureşti.  Lungul  periplu prin ţară ca judecător sau procuror a fost inventariat de Tudor Măinescu în volumul amintit: „La vârsta de 27 de ani, în  1899,  a fost numit judecător al ocolului Marginea, judeţul Râmnicu Sărat. În cariera lui de magistrat, Cincinat Pavelescu a fost transferat în mai multe locuri, ca să zic aşa, mărginaşe, urmând parcă un destin impus de primul său post din comuna Marginea. A fost magistrat la Brăila (1901), la Corabia, în fostul judeţ Romanaţi, pe urmă tocmai la tribunalul Neamţ, unde a stat doi ani, după care a fost numit judecător la Râmnicu Sărat. De aici a fost mutat la judecătoria Snagov, şi de acolo la Slănic-Prahova. În 1908 la Sinaia, apoi la Fundeni, Frunzăreşti-Ilfov. În 1911 la tribunalul din Constanţa, apoi din nou la Sinaia, până când, în octombrie 1917, a fost considerat demisionat din magistratură. După Primul Război Mondial a fost din nou numit la Cluj, la Oradea Mare şi la Braşov, ultimul său popas”. Tudor Măinescu   e convins că în Bucureşti n-a putut ajunge nefiind ocrotit de niciun om politic. Dar ce om politic ocroteşte epigramistul?  Tudor Măinescu  mai identifică  o cauză: „Cincinat nu era magistrat slab. Avea însă ceva în plus: ERA POET.  Vedea lucrurile oarecum altfel decât le vedeau ceilalţi, şi pe deasupra legilor de aspră exploatare de atunci, strecura un umanism, o înţelegere largă şi iubitoare. Ca procuror, nu o dată a pus concluzii de achitare. Această inimă de poet, cum am spus, nu i se putea ierta..”

Invitat de Liviu Rebreanu să ţină în faţa membrilor Societăţii Scriitorilor Români un discurs cu tema „Ce este o epigramă şi cum se face?”, a rămas celebră următoarea frază intrată în componenţa intervenţiei respective: „Epigrama e ca un copil. Se face mult mai lesne decât se poate explica în detaliu cum s-a făcut”.   Un stil bazat pe o ironie din care nu lipseşte sarcasmul, juristul din el simte nevoia ca volumul să debuteze cu câteva versuri prin care pledează pentru propriul interes şi al epigramei: Pro domo: „N-am pretenţia deşartă / Că în goana-acestor rime, / Am închis idei sublime / De revoltă şi de artă! // Dar ca armă-m contra vieţei / Şi ca brici contra prostiei, / ’Nălţai râsul tinereţei  / Şi tristeţea ironiei...”.

 Ediţiei din 1925, Cincinat Pavelescu îi ataşează o prefaţă de 10-15 rânduri în care  referirile la epigramă abundă în expresii plastice. Tonul ironic din epigrame este înlocuit de timbrul mansuet specific poeziilor sale: „Să nu se mire deloc prietenii mei că m-am hotărât să public aceste epigrame. Flori libere, răsărite în vântul capricios al vieţii mele odată statornicite şi astăzi risipite pe drumuri, nu credeam c-o să fiu silit să le strâng în buchete şi să le întind trecătorilor. Ele creşteau sălbatice în grădina unui castel, astăzi părăsit şi ruinat de năvala războiului. Castelanul ospitalier de odinioară e nevoit să rătăcească stingher prin colţurile parcului părăginit şi să culeagă florile împrăştiate pretutindeni, să-şi zgârie mâinile smulgându-le din bălăriile înalte şi grase, pentru ca din preţul acestor mănunchiuri însângerate să-şi ridice iar turnul năruit, în care păstra cu sfinţenie portretele părinţilor, cărţile rare, relicvele copilăriei, nimicurile scumpe – toată comoara de poezie şi de amintire a unei vieţi închinate frumosului.”

Apoi urmează epigramele, gloanţe polemice trimise personalităţilor vremii: Iorga, Minulescu, Haralamb Lecca, A. de Hertz, Ion Adam, Octav Lecca, Şt. O. Iosif, Nigrim,  Delavrancea, Victor Eftimiu,  Caragiale, Gherea, Take Ionescu şi alţii: Succesele profesorului N. Iorga în străinătate: „Sorbona-ar vrea ca să-l reţie, / Miniştri-n cale-i se prostern… / Dar Iorga vrea supremaţie, / Nu la Paris, ci în guvern!; Marelui Caragiale, pe când era berar: „Iancu Luca Caragiale / Îţi dă berea cu măsură, / Face şi literatură… / Însă nu face parale!; Lui Delavrancea: „Când s-a jucat „Hagi-Tudose”, / Şi publicul s-a molipsit, / Căci la aplauze cu Barbu / A fost zgârcit!”; Lui Gherea: De Gherea – spirit analitic / Spunea Haşdeu cam pătimaş: / „Birtaşii spun că este critic, / Iar criticii, că e birtaş!”.

Duhul blândeţii este eliminat şi când este vorba de colegii scriitori şi de confraţii jurişti. Volumul abundă în  epigrame dedicate acestora: Unui scriitor avid de nemurire: „Uitând că gloria e fum, / Imprimi volum după volum! / Dar timpul crud, pe nesimţite, / Cum le primeşte le şi-nghite!”;  Unui confrate indiscret: „Amândoi avem o boală / Şi-am căzut victima ei: / Eu, chelia naturală, / Tu, chelia de idei!”;  Unui judecător irascibil: „Al meu spirit mă va scoate / Din magistratură. Poate! / Dar mirarea-i: cum pe tine / Tocmai lipsa-i te menţine!”.

Până la urmă de ce e un mare  epigramist Cincinat Pavelescu?  Fiindcă obligă cititorul să descopere seriosul ascuns în spatele umorului şi pentru că face din epigramă  o atitudine artistică. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

MĂRINIMIE

Lasă-mi, Doamne, şi duşmani,

Nu-I lua pe toţi cu apa,

Dă-mi putere peste ani

Să le pot săpa eu groapa! (VASILE LARCO)

 

PARVENIRE

Oricând eu astăzi, dar şi mâine,

Un sfat aş da românului sărac:

Să nu aştepte-un colt de pâine

Dela acei ce-au dat de cozonac! (VASILE LARCO)

 

PARAFRAZĂ

“Din bucăţica mea de pâine

Eu am hrănit un om şi-un câine”,

M-ajută câinele cum poate,

Iar omul “muşcă” pe la spate! (VASILE LARCO)

 

ÎNDEMN EROTIC

Aproapele iubește-ți mult,

Ne-ndeamnă un slogan ocult,

Dar spun zicale românești

Și-apropiata s-o iubești. (MIHAI HAIVAS)

 

UN VIS ÎNDEPĂRTAT

Am vrea grădina țării plină,

Dar soarta , încă, ne desparte:

Ești și aproape și departe

Tu, Basarabie vecină! (MIHAI HAIVAS)

 

OPINIE CATEGORICĂ

Nu vreau să le cânt în strună

Celor ce-s cu mintea „plată”:

Spun că ruda cea mai bună

Este, clar, cea-ndepărtată! (MIHAI HAIVAS)

 

20 MARTIE – ZIUA INTERNAŢIONALĂ

A FERICIRII (Fericirea vine din lucruri mărunte)

Eu nu reţin să fi trait

O stare magică, divină,

Să egaleze ce-am simţit

Atunci când am găsit făină. (GRIGORE COTUL)

 

27 MARTIE – ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI

(Început de stagiune)

După lunga ei migrenă,

Roluri noi au exersat,

Repetând aceeaşi scenă

Până ce-au căzut din pat. (GRIGORE COTUL)

 

UNEI CARIERISTE ÎN POLITICĂ

Să urce-n viaţă simplu treapta,

Se-mbracă-ntruna şic, la modă

Şi-o ţine pururi într-o odă:

O dă în stânga şi în dreapta… (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

OCUPAŢIE NEPOTRIVITĂ

Vin „condeie” – nu puţine –

Să ne vândă carte, nouă:

Cred c-ar fi cu mult mai bine

De s-ar apuca de ouă. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

REPLICĂ DOMNULUI P.- I. G.

Şi odată apucate

Cele ouă de mirean,

Cu grăbire separate,

Fără milă, de ciocan. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

EDUCAŢIE SEXUALĂ

Ion cu Leana se vorbi

Să se vadă seara-m vie;

Ce să-i facă fetei ştie,

C-a văzut pe-un DVD. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

ELECTORATUL NOSTRU

Trăiesc în lumea toată proşti de soi,

Atâta doar că-n viaţa lor întreagă

N-ajung conducători ca pe la noi,

Că nu-s pe-acolo proşti ca să-I aleagă! (GHEORGHE BÂLICI)

 

UNUI PARLAMENTAR NEASCULTĂTOR

Părinţii lui, cei care-au fost,

Îl învăţau – Să nu fii prost!

Eu, auzindu-l des, constat

Că dânsul nu i-a ascultat… (GHEORGHE BÂLICI)

 

AGRONOMUL   

Ţăranul ăsta – cum se ştie –

E harnic, dar conservator,

Ia sapa-n mâini cu-aşa mândrie

De parc-ar fi calculator! (ION DIVIZA)

 

ARHEOLOGUL   

E unul care sapă ne’ncetat

Ca să obţină doar un doctorat,

Iar cutezând să-și sape vreun confrate

Devine negreşit o somitate. (ION DIVIZA)

 

ASTRONAUTUL  

E-un rătăcit prin galaxie,

Pe unde n-au pătruns nici magii;

Cel de se-ntoarce la soţie,

Doar când îşi termină... posmagii.(ION DIVIZA)

 

EFECTELE  SUGHIŢULUI  

Amicul meu ce sughița

A fost chemat la DNA,

Acum când dă să îl apuce...

Se sperie și-și face cruce! (GEORGE EFTIMIE)

 

DE PAȘTE    

Așteptăm cu nerăbdare

Paștele ce va să vină,

Cu berbeci la guvernare

Și jandarmi ce-aduc  lumină! (GEORGE EFTIMIE)

 

DIFERENŢE    

Vaccinuri sunt și la tarabă

Sau poți să cumperi de pe net,

Dar primele ucid în grabă

Iar celelalte mai încet. (GEORGE EFTIMIE)

 

LA VÂNĂTOARE DE PĂSĂRI

Tot pândind noi la becaţe

Am băut câte-un rachiu,

Sticle, trei, de rubiniu

Şi apoi am dat la raţe.(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

 

LA BALUL VÂNĂTORILOR

Cârnăciori şi răcituri,

Spată friptă de vânat,

Au fost şi afumături,

De-aia m-am şi afumat. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

 EVA LA 60 DE ANI

De şarpe-am fost ademenită

Şi recunosc, m-a răsfăţat,

Dar azi nu intru în păcat

Doar pentr-o râmă pricăjită!(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

PERIODICITATE

Să o spunem pe cea dreaptă:

Chiar de e flămând, sărac,

Neamul nostru se deşteaptă

Doar o dată …la un veac! (VALENTIN DAVID)

 

FĂRĂ FORMĂ

La demnitarii proşti, obezi,

Precum berbecii la proţap,

Nici bust nu poţi să le sculptezi,

Căci e ştiut că nu au cap! (VALENTIN DAVID)

 

TURISM RURAL

Trec pe deal ciopoarele,

Behăie cârlanii;

Lui îi plac mioarele,

Dumneaei ciobanii! (GIREL BARBU)

 

LA BĂTRÂNEŢE

Are opt feciori cuminţi,

Şi toţi opt, oameni cu şcoală.

Însă grijă de părinţi,

Are-o soră medicală. (GIREL BARBU)

 

CUM A FĂCUT UN MILIARDAR

PRIMUL MILION

Munca i-a fost răsplătită

După ce-a deschis cu bine,

Cu o cheie potrivită,

Primul lanţ de magazine. (VASILE MANOLE)

 

CROITORUL DE DAMĂ

Iată că un zurbagiu

Mare croitor de fuste,

Fie cloş sau fie-nguste,

A ajuns un fustangiu. (VASILE MANOLE)

 

DERMATOLOGUL  

Medic bun, ce s-a ajuns

Prin eforturi, nu vă spui;

Doar atât, nefiind uns

Azi e vai de pielea lui! (GHEORGHE GURĂU)

 

EPIDEMIOLOGUL  

Vin „mascații” prin spitale

Să te vindece de toate;

Dau la viruși, dau ocoale…

Dacă tu nu dai din coate!... (GHEORGHE GURĂU)

 

FTIZIOLOGUL  

După nume pare grec,

Marchidan – trăgând la foale;

El tratează de „înec”

Fumători, plămâni furnale! (GHEORGHE GURĂU)

 

IARĂȘI CARANTINĂ
 Iarăși luni de stat în casă;
Totuși mie nu prea-mi pasă,
Că nu s-a golit bărdaca,
Și ieri am schimbat dădaca. (DUMITRU BUJDOIU)

SE ÎNTORC ROMÂNAȘII
Revin românii de-afară,
Să lucreze-n muma țară;
Însă revin și borfașii,
Cerșetori, curve, ocnașii. (DUMITRU BUJDOIU)

ISABEL ALLENDE : “CE VREM NOI, FEMEILE?”
Titlu pentru impotenți ?
N-am citit cartea, băieți,
Dar răspundem: suntem fleți?,
Știm toți ce și cât mai vreți. (DUMITRU BUJDOIU)


O SUGESTIE PENTRU NATO
Vă dăm o idee bună:
Duce-ți albine pe lună;
Nopțile-ar fi o plăcere,
S-avem toți lună de miere. (DUMITRU BUJDOIU)

TELEFONUL ȘI NEVESTELE
Îl admir pe Graham Bell,
Fii’ncă asta-a vrut și el
Cu ideea-i genială:
Mai scăpăm de cicăleală. (DUMITRU BUJDOIU)

 

UNUI DEPUTAT AUR I-A FOST

INTERZISĂ INTRAREA ÎN  REPUBLICA MOLDOVA  

Expulzat ca un spion

Din imperiul lui Dodon,

Pasăre să fii nandú,

Că și Sandu-ți spune: „Nu!” (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

ANTICIPARE SUSPECTĂ   

Firmele de-mpachetare,

Cât or fi de ocultiste,

Cum știau de infestare

Înainte să existe? (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

FEŢELE VIRUSULUI  

Conform spusei limbăreţe

Omu-ar fi cu două fețe.

SARS-CoV-2 poa'  să exulte:

El le are mult mai multe! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

VIRUSUL ARE CE ARE NUMAI CU VÂRSTA A TREIA?   

Cică, -n cizmă* nu-i rapace

Pentru c-au murit bătrânii.

La noi nu se dau și pace:

Nu mor caii când vor câinii! (NICOLAE MĂTCAŞ)

*Cizma sau Lo Stivale (it.) - nume popular pentru Peninsula Italică sau Italia.

 

REACŢII ADVERSE LA VACCINURI  

Lumea caută, zevzeca,

Dungi de slană într-un kaizer:

Ieri mai multe la Zeneca,

Azi - la BioNTech Pfizer. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

CĂ EŞTI SPÂN SAU EŞTI HAPSÂN  

Ce nu știe omul spân:

Virusul e glonț pe țeavă.

Nu cauți cu el gâlceavă,

Că ești tânăr sau bătrân. (LERU CICOARE)

 

LA NOI TE-A FERIT-A SFÂNTUL   

VIP-uri s-au băgat să-ncapă

Fără rând la vaccinare.

Șefii au intrat la apă.

Nu la noi. Peste hotare. (LERU CICOARE)

 

STATISTICA, NU OMUL CONCRET   

Omul, geniu sau talent,

În statistici e procent.

Moare la o mie unul?

Cei salvați sunt cu duiumul. (LERU CICOARE)

 

MARE RISC PENTRU MEDICI   

Exersezi contra COVID

Scheme noi de tratament?

Vezi să nu fii pus la zid

Ori în jílav plasament. (LERU CICOARE)

 

CUM SE INVIDIAZĂ MEDICII ÎNTRE EI  

Cum văd un coleg-minune

Deviind de la standard,

De nu-l pun la zid anume,

Tot îl pun:  măcar la gard.  (LERU CICOARE)

 

AŞA-I  ROMÂNUL   

Lot de vaccin - în alte pieți

Oprit, e bun în Țara-mamă:

Românul are șapte vieți

În pieptu-i falnic de aramă! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CINE CAUTĂ GĂSEŞTE   

Trei decenii lumea-i cată

Și nu dă de teroriști,

Când premierul, ferm, pe dată:
„Iată-i!  'S-antivacciniști!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

GÂNDIRE OBTUZĂ   

Cum?! Nu ești placă turnantă?!

N-ai păreri ca dânsul?! Riști

Să faci parte integrantă

Dintr-un grup de teroriști.  (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

UNII – ÎN VIRAJ, ALŢII – ÎN PICAJ   

Cum vor toți, din alianță,

Funcții de conducere,

Le concep prin ordonanță.

Restul - prin reducere. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

FIERBE DEVA   

Apă caldă n-au, căldură,

Scot, devénii, foc pe gură:

„Nu puteți salva Mintía*,

Darămite România!”   (NICFOLAE CRIHĂNEANU) 

*Mintia - termocentrală neasigurată cu cărbune.

 

OMAGIU

Remarcabil publicist,

Elitist, (puţini ca el),

Cel mai bun epigramist,

Semna simplu: PĂSTOREL! (MAX OPAIŢ)

 

AVERTISMENT

Politica-i cameleon

Ce-şi schimbă permanent culoarea,

Şi mulţi ce-o fac…la unison,

Când intră-n „horă”…pierd onoarea! (MAX OPAIŢ)

 

STRATEGIE

Noi constatăm an după an,

Că toţi aleşii, vrei nu vrei,

Nu se mai luptă pe ciolan,

Ci…se mănâncă între ei! (MAX OPAIŢ)

 

POLITICIENILOR

Acum sunt lucrurile clare,

E drept, n-avem agricultură,

Avem o durere mai mare:

Calamitatea din…cultură! (MAX OPAIŢ)

 

LA GHIȘEU  

Nu vei fi tratat cu stimă

Când vii ca un hăbăuc,

Vei comite-o mare crimă

De nu dai un mic ciubuc. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

SUSPICIUNE  

Mă înconjoară cu gesturi plăcute,

Traiul mi-l face vibrant.

Oare aceste dovezi de virtute

N-ascund cumva un amant? (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

LA LUAREA UNEI  HOTĂRÂRI  

Închid ochii, inspir adânc,

Evit să mă doară ţeasta,

Gândesc profund, idei „mănânc”

Şi fac ce mi-a zis nevasta. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

Spune-ne opinia ta

Articole similare

Loc de dat cu…EPIGRAMA (138)

Duminică, 28 Martie 2021
1258

Loc de dat cu…EPIGRAMA (136)

Duminică, 14 Martie 2021
662

Loc de dat cu…EPIGRAMA (134)

Duminică, 28 Februarie 2021
633

Loc de dat cu…EPIGRAMA (133)

Duminică, 21 Februarie 2021
888

Loc de dat cu…EPIGRAMA (132)

Duminică, 14 Februarie 2021
767

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Incendiu la Ungureni stins de pompierii din Săveni

astăzi, 14:08
130

Efectul termic sau o scânteie pot provoca incendii în doar o clipă. Dacă podul este plin de materiale combustibile care întrețin arderea și favorizează propagarea flăcărilor, ...

Când te poți testa pentru a afla dacă ai anticorpi, după ce te-ai vaccinat anti-COVID 19

astăzi, 12:29
623

Testele care determină prezența anticorpilor anti-spike după vaccinarea anti-COVID-19 au intrat pe lista de servicii a marilor clinici şi reţele private de sănătate, costurile acestora variind ...

Guvernul pregăteşte un 'coronapass' mascat - Acces la diverse servicii doar cu vaccin, test sau dovada imunității naturale

astăzi, 09:03
438

Guvernul pregătește un ''coronapass'' mascat. Autorităţile iau în calcul să adopte modelul danez prin care românii ar putea să revină la normal. Mai exact, să merge...