Loc de dat cu…EPIGRAMA (134)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (134)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Public această ediţie pe 28 februarie. Încă un pas mic şi e 1 martie, ziua de naştere a poetului şi epigramistului Al. D. Funduianu. Pe un ton categoric  mi-a spus să nu scriu nimic despre el. Deşi mi-a fost greu să mă abţin, anul acesta i-am respectat dorinţa.  Şi ca să-mi dea de lucru mi-a pus în faţă trei întrebări. 

LA MULŢI ANI, SANDU!

Al. D. Funduianu:  Într-o publicație botoșăneană de actualitate (nu ”spui” care, să nu-i fac publicitate), am propus și am  realizat rubrica,  de catrene și epigrame,   ”7... pe săptămână”. 

Cu toate că m-am bucurat de tot sprijinul conducerii publicației, nu am reușit să țin pasul / ritmul  decât vreo... 67 de săptămâni, după care am abandonat.

”Loc de dat cu... epigrama!”, o rubrică incomparabil mai complexă a ajuns, grație priceperii și efortului tău, la numărul 134, dublul lui 67.

Felicitări și... la cât mai multe reușite în continuare! 

- Cum ai reușit / cum reușești? Cum / cine / ce te mobilizează?

Georgică Manole:  Mă mobilizează  momentele de graţie pe care mi le oferă epigramele.  Când citesc o carte cu astfel de creaţii eu trec dincolo de cele trei mari condiţii necesare (şi suficiente, cum ar zice Mihai Haivas), ale unei epigrame, pentru că ele sunt obligatorii: prozodia (ritm, rimă, măsură, accent), mecanismul epigramatic şi poanta.  Epigrama este şi  altceva. Ea este şi starea de cuvânt a incongruenţelor vieţii.  Este pasărea de aur a literaturii umoristice care se lasă când vrea ea pe umărul epigramistului, impulsionându-l să înlăture pericolele de subumanizare a celor din jurul său. Eu percep epigrama ca pe un strigăt pe care cei vizaţi se prefac abil că nu-l aud.  Am citit câteva mii de epigrame, am cărţile primilor epigramişti, şi am constatat că ele  vin  şi dinspre perspective sociologice, psihologice şi filozofice, dând măsura timpului în care au fost scrise. Tonurile şi subiectele epigramelor scrise în interbelic sunt diferite de cele scrise în ceauşism care, la rândul lor, se deosebesc de cele scrise în perioada postrevoluţionară. Aş zice că epigrama desluşeşte misterul răului timpului în care a fost scrisă. Undeva  mă întrebam, privind dincolo de definiţiile pe care le dau creatorii  epigramei, la drept vorbind şi cele mai reuşite,  ce mai este epigrama?  Printr-o viziune atitudinală, ea rămâne un mic peştişor de aur care înoată în marele ocean al literaturii, un fir de aur rătăcit prin puzderia nisipoasă a marelui deşert ideatic. În altă parte  spuneam că este imposibil ca să nu observăm prezenţa în lumea românească a vectorului epigramă, ceea ce face ca  această creaţie  să devină o armă intelectuală de temut.  În ultima perioadă a început să fie şi un mod de revoltă împotriva culturii politice actuale, a caracterelor umane, a tarelor societăţii.

Mai sunt mobilizat şi de faptul că vreau să mă pun la punct cu identitatea, temperamentul şi cultura românilor. Recomand şi altora  ca surse de informare  nu doar istoricii, antropologii, sociologii, stiliştii sau psihologii  neamului nostru. Neapărat să citim şi cărţile epigramiştilor care nu trebuie privite numai din perspectiva corectitudinii prozodice şi a incisivităţii poantei, care oricum sunt obligatorii, ci şi după cum, în ansamblul lor, devin o veritabilă analiză a acestui prezent românesc numit „veşnică tranziţie”.  Mă mai mobilizează şi delăsarea epigramiştilor botoşăneni care nu sunt în stare  să se organizeze într-un cenaclu / cerc / asociaţie.

Al. D. Funduianu: Scriitori și epigramiști din țară, ba chiar și din diaspora, îți apreciază - public - reușitele, îți trimit cărți și colaborează constant,  cu valoroase creații,  la rubrica ta.

Fiecare nouă serie de epigrame este precedată de un comentariu, un interviu sau o prezentare (cronică, recenzie)  de carte, ceea ce presupune pe lângă pricepere și un apreciabil efort de documentare, de analiză / sinteză, redactare etc. 

- Se vor risipi / vor rămâne în online, care va fi, până la urmă, soarta acestora?

 Georgică Manole:  Analizele se bazează pe nişte credinţe ale mele privind epigramistul.  L-am considerat mereu ca fiind  o „dronă” a timpului său  care survolează lumea cu scopul de a-i identifica  inadvertenţele sociale, morale sau de domeniul esteticului. Apoi este relevantă pentru mine relaţia dintre cele două elemente ale  dipolului ironie – umor. Scopenhauer este unul din cei care explică deosebirile dintre ironie şi umor, realizând un fel de joc  între două cuvinte: “seriozitate” şi “poantă”. Ironia ar fi poanta ascunsă în spatele seriozităţii, cam aşa cum se întâmplă la Stelică Romaniuc, Mihai Haivas, Grigore Cotul, Mihai Cornaci, Al. D. Funduianu, Ionel Bejenaru, Gheorghe Bâlici, Gheorghe Bălăceanu, Valentin David  sau Max Opaiţ.  Umorul ar fi seriozitatea  pitită în spatele poantei, cum întâlnim la Vasile Larco, Petru-Ioan Gârda, Mihai Batog-Bujeniţă, Vasile Manole, Nae Brădăţeanu, Gheorghe Gurău, Gheorghe Hreapcă, Mihai Sălcuţan, Sorin Finchelstein, Ion Diviza sau George Eftimie. Vreţi  să vă puneţi la punct cu identitatea, temperamentul şi cultura românilor? Atunci nu luaţi ca surse de informare doar istoricii, antropologii, sociologii, stiliştii sau psihologii  neamului nostru.. Rubrica pe care o ţin  are, după cum ai observant, o astfel de secvenţă a radiografierii prezentului susţinută permanent de Nicolae Mătcaş, Leru Cicoare, Nicolae Crihăneanu sau Dumitru Bujdoiu. Nu am nicio explicaţie (sau poate am una, dar o ţin pentru mine!) de ce botoşănenii locali nu prea trimit epigrame la rubrica mea. Primesc însă foarte multe  de la botoşănenii  stabiliţi în ţară şi de la nebotoşăneni, cărora le mulţumesc  pentru aceasta şi, iată, am ajuns la ediţia 134. Mulţi îmi trimit cărţile lor despre care scriu cu o plăcere deosebită. Analizele mele, după cum ai observant şi tu cândva,  au ca bază disciplinele auxiliare, accentul punându-l pe demersul sociologic. Rămân la ideea că epigramele  trebuie scrise şi pentru oameni nu numai pentru a arăta cât de meşteşugit folosim rimele, pentru a participa la concursuri sau pentru a ne exacerba EUL care, la un epigramist, oricând o poate lua razna (ştiu câţiva astfel de epigramişti!). Primesc de la ei, dar şi de la neepigramişti,  multe semnale încurajatoare.  Redau  aici pe ultimele două: 1. Bunul meu prieten botoşănean – deci concetăţeanul meu geografic şi literar – distinsul profesor-epigramist Georgică Manole publică pi Ştirili di la Botşăni o exegeză rafinată şi exhaustivă a volumului meu „Epigrame Incendiare”. Prin această „deszidire” (termen pe care îl împrumut de la domnia sa) măgulitoare, meşterul Manole dovedeşte că nu-mi poartă pică pentru înţepăturile epigramistice pe care i le administrez cu o perseverenţă ţânţărească.” (Sorin Finchelstein, 8 februarie 2021); 2. “Am văzut abia acum recenzia cărții mele de la Humanitas, pe care ați avut bunăvoința s-o scrieți pentru știri.botosani.ro și țin să vă mulțumesc. Cred că ați găsit un unghi de prezentare judicios. Mă bucur că n-ați ațipit citind volumul. Cu cele mai bune gânduri, Cristian Preda. (21 februarie 2021).  Scriu despre epigrame şi epigramişti pentru că aceste patru versuri sunt o vioiciune a spiritului, o victorie a minţii, aşa cum este şi poezia. Unii pun multă delicateţe şi-şi conduc creaţiile spre tonuri madrigaliene, alţii sunt constatatori. Foarte mulţi sunt oameni de atitudine, unii scriu din perspectivă psihologică, alţii din perspectivă sociologică, câţiva sunt freudieni, unii  pentru a-şi pune în evidenţă sinele etc. Toate  punctele mele de vedere (comentarii, recenzii, cronici etc.) îşi vor găsi locul, anul acesta, într-un volum intitulat „Cu, de, la, în, pe, prin, sub, către, contra…cărţilor epigramiştilor”.

Al. D. Funduianu: Am consemnat plusurile, dar  care sunt - dacă sunt - mâhnirile tale, legate de această rubrică dedicată epigramei și epigramiștilor?

Georgică Manole:  Mai întâi o bucurie. Nu ştiu cum a aranjat Dumnezeu lucrurile, dar Botoşaniul a dat şi pe unul dintre cei mai mari epigramişti ai neamului  românesc, Păstorel Teodoreanu. El  vine de undeva din umorul exprimat şi prin epigrame de botoşănenii Mihai Eminescu, Artur Enăşescu, Dimitrie Iov sau chiar Ion Pribeagu care, la rândul lor, se trag din umorul şi comicul poporului din care s-au ivit.  Nici  existenţa lui Păstorel Teodoreanu nu a fost în zadar, ea a motivat o pleiadă de botoşăneni activi şi astăzi  în domeniul epigramei şi care duc această perlă a umorului românesc pe culmile perfecţiunii: Vasile Larco, Mihai Haivas,  Stelică Romaniuc, Al. D. Funduianu, Gheorghe Hreapcă, Dorel Mihai Gaftoneanu, Dumitru Monacu, Sorin Finchelstein, Dionisie Vitcu,Mihai Cornaci, Nae Brădăţeanu, Ioan Mamaische  şi alţii.  Apoi câteva întristări. Una ar fi aceea care, după cum am mai spus, vine dinspre delăsarea epigramiştilor botoşăneni de a nu fi în stare să se organizeze într-un cenaclu / cerc după exemplul  altor mari oraşe pline de cultură. Alta ar fi   cea privind lăsarea în anonimat  a revistei  “Lama de… râs”, o revistă de umor a botoşănenilor. Ca alternativă am inventat “Loc de dat cu…epigrama” cu sprijinul  Stiri.Botosani.ro  şI al distinşilor oameni de cultură  Florentina Toniţă  şI Tudor Cărare. Rubrica aceasta este actul meu de iubire faţă de epigramă şi de creatorii ei.  Fiind, alături de poezie, o inedită experienţă de creaţie, personal am definit epigrama  apelând la două ingrediente principale: poezia şi sociologia. Mai am o mâhnire care te vizează. De aceea cred că rubrica ta din “Actualitatea Botoşăneană”, intitulată “7…pe săptămână” ar trebui reluată de la numărul  la care a rămas, 67. (discuţie provocată de Al. D. Funduianu).

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

APROPO DE ROMANIZAREA DACILOR

Gîndeau profund sorbindu-şi vinul dacii:

Naivi mai sunt de chiar se cred stăpîni;

Ne-au dus la ei şi n-au habar săracii,

La cîţi romani făcut-am noi români! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

EPIGRAMIŞTII ŞI UNIUNEA SCRIITORILOR

Au mintea brici, spirituali, decenţi

Şi despre mulţi din ei se poate spune

Că-s MARI şi ca valoare, EXCELENŢI...

De-aceea nici nu-ncap în Uniune! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

PROSTUL PRIVEŞTE ÎN OGLINDĂ

Lovit la cap, se lămureşte

Că nu-i cucui, cum vrea să pară

Şi zice tare, bărbăteşte:

Precis că mintea-mi dă pe-afară! (VASILE LARCO)

 

PERSEVERENŢĂ

Că viaţa-I grea, de lipsuri plină,

Sunt permanent pe strada mare,

Nici de Crăciun eu n-am hodină…

Zicea un hoţ de buzunare. (VASILE LARCO)

 

TABIET  DE  1  MARTIE

Cum sunt un soț iubit și dulce,

La somn, pe soață, mi-o petrec

Și-o mângâi tandru să se culce,

Să pot să-nghit un demisec! (GRIGORE COTUL)

 

 

DE  1  MARTIE (cu premeditare)

Să-și facă traiul mai ușor,

Consideră de bun augur

Să-mi pună-n piept un mărțișor

Și-n jurul gâtului un șnur. (GRIGORE COTUL)

 

ELIBERATORUL RUS  

Spunând că ne-a eliberat,

De-al său tupeu și azi mă mir,

Căci el, murind, mi-a ocupat

Şi locul de la cimitir. (ION DIVIZA)

 

PROFESOARA NONCONFORMISTĂ  

Cu ardoarea tinereţii,

Fără mofturi şi obsesii,

Ea predă la şcoala vieţii

Cea mai veche din profesii. (ION DIVIZA)

 

VINUL DE FETEASCĂ   

Nu-i Fetească, e-o fecioară

Cu parfum din cupa florii;

Hai s-o bem, că apă chioară

Beau la masă numai chiorii!(ION DIVIZA)

 

UNUI  EPIGRAMIST INFATUAT

Strălucirea-ţi este naşă

Iar sori apun când tu apari

Genial ai fost din faşă

Căci doar cu tine te compari. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

POTENŢĂ LA 70 DE ANI

Mi-am luat pastile de potenţă

Şi-acum chiar mă chinuie

De mă-ntreb cu inocenţă:

La ce oare-mi trebuie? (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

REPROŞ

Ţuică, vinuri şi piftie,

Sărmăluţe-n foi de viţă

Ce păcat, la sindrofie,

Că n-aveaţi şi bujeniţă. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

EPIGRAMISTULUI MIHAI SĂLCUŢAN DIN BUZĂU,

AUTORUL CĂRŢII “VESELA TRISTEŢE”

Tristeţea-i veselă oricând

În România, drag pământ,

Iar în Moldova comunistă

Chiar veselia este tristă… (GHEORGHE BÂLICI)

 

LUI ION DIVIZA, CARE ŞI-A UITAT PĂLĂRIA

ÎN TRENUL DE RÂMNICU VÂLCEA

S-a pierdut într-o clipită,

Însă dubii nu încap:

Pălăria-i fericită

C-a scăpat de-aşa un cap… (GHEORGHE BÂLICI)

 

HARURILE IUBITEI

Eu n-am cuvinte potrivite

Şi nici talentul literar,

Să cânt mirobolantul har

Cu care tu întinzi clătite. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

TASE LUCRĂ LA VOCABULAR

M-a boscorodit nevasta…,

Cică n-am…fi-de-li-ta-te;

N-auzii eu vorba asta

La niciuna dintre toate! (SORIN FINCHELSTEIN)

 

MIORITICĂ CU PARTAJ

Ciobănaş cu un tăpşan de oi –

Fercheş foc cu ţundră şi cu şorţ –

Legea te cam lasă fără oi,

Dacă ciobăniţa dă divorţ. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

ÎN RÂNDUL LUMII

Era amicul meu un om cu carte,

Şi-acum se crede foarte vertical,

C-a reuşit de-un timp şi el să poarte

Ca guvernanţii…ochelari de cal! (GEORGE EFTIMIE)

 

MĂSURI DE URGENŢĂ

Cum ţara merge prost ca mai-nainte

Un cap de neamţ au pus ca preşedinte,

Că şi românii-au fost pe metereze

Dar tot n-au reuşit…s-o demoleze! (GEORGE EFTIMIE)

 

ANESTEZISTUL   

E-un subiect în „fa” diez,

Știu că vă interesează,

Eu doar v-anesteziez…

Alții-n schimb vă „operează”!(GHEORGHE GURĂU)

 

BACTEOROLOGUL   

Medic bun, făcând de toate,

Cum ar fi, la o adică

Te tratează, din păcate

Azi e prins cu… una „mică”! (GHEORGHE GURĂU)

 

CARDIOLOGUL  

A-învățat cum se tratează

Inimi, cum se-aplică-o grefă;

Iar acum experimentează

Pe o asistentă șefă! (GHEORGHE GURĂU)

 

APEL UMANITAR

Doamnelor de vârsta-a treia,

Dacă nu aveţi ce face,

Noi vă dăm acum ideea:

Mai lăsaţi bărbaţii-n pace. (VASILE MANOLE)

 

MATRIARHATUL

„Tânăr şi neliniştit”

A căzut la datorie,

Ca orice bărbat iubit,

Simplu, prin căsătorie. (VASILE MANOLE)

 

SECRETUL SUCCESULUI

Noua epocă de aur

Ne propune-un senator

Plin de forţă, un centaur…

Mixt de om cu râmător! (VALENTIN DAVID)

 

DURA LEX

Magistraţii, plini de şagă,

Au în pat idei ghiduşe:

El, discret, la ochi o leagă,

Ea, de braţe, cu cătuşe! (VALENTIN DAVID)

 

VOR ÎNGHEŢA SALARIILE

După lunile în care

Am tremurat fiecare,

Astăzi vin cu un scenariu:

Vor să-ngheţe şi salariu’. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DEZILUZIE

Ne intră frigul iar în oase

Şi lucrurile curg şuvoi

C-avem puţine grade-n case

Şi mult mai multe printre noi. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

REPROFILARE

Fost-a Nina turnătoare,

Acum s-a reprofilat;

De trei luni e ţesătoare…

Ţese intrigi la Palat. (GIREL BARBU)

 

GENEZĂ

La început pe pământ

A fost singur un cuvânt

Şi-a durat, atât, tăcerea,

Până s-a ivit muierea. (GIREL BARBU)

 

UNUI PROF DE MATE

Încercând mai multe scheme,

Cred că-i bine să consulţi,

Exerciţii şi probleme

Din reviste de…adulţi! (MAX OPAIŢ)

 

CLASEI POLITICE

La şedinţe-n Parlament,

Nu cele pe-agricultură,

Se remarcă permanent

Golurile din… cultură! (MAX OPAIŢ)

 

UNEI DANSATOARE

Dansând în club, sub reflectoare,

Dorea să ne arate nouă

Că are totul la picioare…

Păcat însă, c-avea doar…două! (MAX OPAIŢ)

 

REPETABILA POVARĂ

Au trecut anii în care

Speranţe nu erau deloc;

Acum, fie-mi cu iertare,

Reinventăm…”LA BELLE EPOQUE”*!? (MAX OPAIŢ)

(*A se citi “LABELE POC”!)

 

DE DRAGOBETE
Ne-am distrat de Dragobete,
Vreo cinzeci flăcăi și fete,
La un bar; antren, pupici,
Și...amenzi, de la calici. (DUMITRU BUJDOIU)

IMNUL ALEȘILOR
Vine, vine primăvara,
Sărăcește toată țara;
Mai sunt niște bogății,
Hai să le șutim mafii! (DUMITRU BUJDOIU)

TEL AVIV : VACCINĂRI ȘI-N BARURI (Ziarele)
Deși ar părea bizar
Să te vaccinezi în bar,
E mișto, nu simți durere,
Bei un whisky, razi o bere...(DUMITRU BUJDOIU)

BLONDA VREA COMPLIMENTE
Într-o seară, la terasă,
I-am servit o mică farsă:
- Ești execrabil de frumoasă!,
(Mi-a zâmbit afectuoasă). (DUMITRU BUJDOIU)

INDIAN TRĂIND C-O VACĂ (Ziarele)
A luat-o de nevastă,
Pedepsit de-ai săi edili;
Mulți români dau de năpastă,
Și fără-a fi zoofili. (DUMITRU BUJDOIU)

 

ZADARNICĂ INVIDIE  

Avem gaze-n Marea Neagră,

Ne râvnesc capra vecinii,

Unii sufăr de podagră...

Doar că le dețin străinii.(NICOLAE MĂTCAŞ)

 

LA DISCUTAREA BUGETULUI   

Cresc din pix ca utopíi

Alocații de copii.

Hâtră,-o doică prinde cursa:

„Dar de ce nu dau și sursa?” (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

JANDARMII NU ŞTIU ŞAPTE   

N-am uitat cum ne-au gazat,

Ne-au închis în beci sau hrubă.

Tot ei astăzi i-au băgat

Și pe polițiști în dubă. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

INCIDENTUL DE LA „MARIUS NASTA”     

Cum apare-un licăr pal,

Le găsim loc în spital.

La ce, dar, mai e utilă

Unitatea cea mobílă? (NICOLAE MĂTCAŞ) 

 

URA DE SINE A ALBILOR DIN SUA    

Ca să-și conserve-autonomia de gândire,

Persecutată de nazism și comunism,

Elitele-n SUA-și cătau ieșire,

Dar albii de aici  -  în ce seism? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

RESTRICŢIILE ÎI NEMULŢUMEŞTE PE NEMŢI   

Lăudând concetățenii

Complianți, doamna de fier

A-nțeles: prin șiretenii

Nu poți face-o bortă-n cer. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

OARE CE NU POT ÎMPĂRŢI?   

Ce-o fi-având pe botișor

Că-l ia-n furci ex-primărița?

O fi bun el, Nicușor,

Dar e bună și vulpița... (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

MOMIRE A CLIENŢILOR LA ENERGIE

ELECTRICĂ NECONCURENŢIALĂ    

Orice liberalizare

Vine, știm, c-un preț mai mare.

ANRE, dară, natural,

Ne-a-ntins laț'-universal. (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

CEL MAI MARE DREPT CÂŞTIGAT    

Ce nu are lumea mare,

Acest drept SUA îl are:

 Ne-ngrădita exprimare.

Câți ar vrea a-l suprimare! (LERU CICOARE)

 

CEA MAI MARE AMENINŢARE

PENTRU NOUA ADMINISTRAŢIE   

De istóv e principal

Terorismul mondial.

Pentru noul Oloférn

Cel mai grav e cel intern. (LERU CICOARE)

 

UN NOU MOD DE A FUGI DE RĂSPUNDERE   

Nu-și deleagă doar primarii

Altor obligațiile.

Și miniștrii-și iau, mai-marii,

Numai licitațiile. (LERU CICOARE)

 

CĂ, DE CÂND CU PANDEMIA,

NU MAI ŞTIM NIMIC DE GRIPĂ    

S-a retras prin ce mister

Vechea gripă de la noi?

A fugit c-un dromader

De frica lui SARS-CoV-2. (LERU CICOARE)  

 

Spune-ne opinia ta

Articole similare

Loc de dat cu…EPIGRAMA (141)

Duminică, 18 Aprilie 2021
684

Loc de dat cu…EPIGRAMA (140)

Duminică, 11 Aprilie 2021
1086

Loc de dat cu…EPIGRAMA (138)

Duminică, 28 Martie 2021
1277

Loc de dat cu…EPIGRAMA (137)

Duminică, 21 Martie 2021
946

Loc de dat cu…EPIGRAMA (136)

Duminică, 14 Martie 2021
667

Loc de dat cu…EPIGRAMA (133)

Duminică, 21 Februarie 2021
890

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

FC Botoșani- Craiova 1-1! Egal muncit după un meci greu

astăzi, 21:00
120

FC Botoșani și Universitatea Craiova s-au întâlnit miercuri seară în etapa a doua a Play-Off-ului primei divizii.FC Botoșani deschidea scorul în minutul 12, prin Reald...

Elevii din învăţământul primar vor putea beneficia de transport gratuit la şcoală

astăzi, 20:34
94

Deputaţii au adoptat miercuri o propunere legislativă care completează Legea Educaţiei naţionale nr. 1/2011, potrivit căreia elevii din învăţământul primar vor putea beneficia de ...

Masca ar putea să nu mai fie obligatorie pe plajă, de la 1 iunie

astăzi, 20:09
76

Masca nu va mai fi obligatorie pe plajă de la 1 iunie, anunță surse guvernamentale. Asta înseamnă însă că cei care vor merge la mare de 1 mai și de Paște vor fi obligați să poart...