O CARTE DESPRE OMUL TERMITĂ
Adesea ne întrebăm ce urmărește epigrama. Ce fel de literatură constituie ea? Este una despre anumite secvențe din viața noastră și a celor din jurul nostru. Ea, prin talentul epigramistului, aduce actualitatea în față. Cei care au analizat această specie i-au găsit și două inconveniente. Primul ar fi că „este una tezistă, deoarece umblă după idei și foarte rar după narațiune”. Al doilea ar fi aserțiunea că „nu e decât un flash al prezentului” care este obligat să țină cont de mecanismele construcției ei. Eu zic să nu fim influențați de orice s-ar zice despre epigramă și s-o citim pentru alte multe calități ale ei, dar mai ales pentru ceea ce înseamnă epigramistul: un reflector de impact social imediat., un colecționar de derive ale lumii înconjurătoare.
Citesc o elegantă carte de epigrame semnată de George Ceaușu – Delacârna: „Jumi râs, juma surâs, nexam plâns” (Editura „MJM”, Craiova, 2025). Fin cunoscător și interpret al gramaticii năzuroase a apei, apoi revenind cu „picioarele pe pământ”, a găsit o motivație plauzibilă de a-și scrie opera dar, trebuie precizat, fără să văduvească partea ideatică de o mare calitate a apei: fluiditatea. Așa au apărut, rând pe rând, opt cărți de versuri, una de reportaje, una de proză și două de umor, în ultimele predominantă fiind epigrama („S-a spus despre epigramă/ C-ar fi un strănut sadea,/ Dar ca rebusist de seamă/ Eu afirm că-i … gripa mea!”). În finalul cuvântului înainte, George Ceaușu își exprimă punctul său de vedere vizând epigramele: „Ocazionale sau nu, epigramele surprind atmosfera epocii în care sunt create, dovedind spirit, spontaneitate și o inteligență absolut necesară unui epigramist”. Arhitectura textului respectă acest crez, actualitatea făcându-și un loc important pe linia demersului propus ca și pe o acuitate a observării comportamentului uman. Alături de momentele de surprindere a tarelor societății , George Ceaușu vine și cu momente de dulci apostrofări asupra acestei specii: EPIGRAMA – „E o mică poezie – / De fapt o bijuterie -/ Însă fără ritm și poantă/ Este ca o s(c))ulă boantă.”; „Este un cartuș cu sare/ Care ustură și doare,/ Iar acela-n care-ai tras…/ Dușman sigur ți-a rămas!”.
Epigramele acestui autor sunt efecte de ecou ale culturii comportamentale românești atât în interiorul cât și în exteriorul cercului numit România, transformând unealta concretă a mai vechii sale meserii, năvodul, într-o metaforă ca formă de prins neadecvările. Accentul e pus pe nonvalori sociopsihologice ce vin dinspre obiceiuri, deprinderi, morală, artă, credințe etc.: TACTICĂ – „Ca să-l ai la îndemână/ Și să-ți fie de folos/ Pe-un credul doar în română/ Trebuie să-l minți frumos.”; PROSTULUI NU AI CE-I FACE – „Prostului orice i-ai zice/ Nu-l poți convinge că-i prost/ Mai degrabă sapi amice/ Un hectar de permafrost.” REALITATE – „Doar ciobanii de la noi/ Pun banii pe locul doi/ Și pun pe locul întâi/ Țuica de la căpătâi.”; MODA ȘI POLITICA – „Ca și-n moda fistichie/ Avem și-n politichie/ Destui inși ferchezuiți/ Cât de cât… acoperiți!”
Temele alese nu sunt partajate, ele împletindu-se într-o eterogenitate cu valoare de eseu. Explorarea înconjurului este una echilibrată și argumentată prin poanta aleasă izvorâtă din comportamentele tipologiilor alese din politică, învățământ („Diriginta dintr-a noua/ E-n haine de mâna doua,/ Doar elevele se-afirmă/ Numai cu țoale de firmă.”), căsnicie („Acasă nu au merinde,/ Dar le place să colinde,/ Dumnealui din cramă-n cramă,/ Iar ea ca orice „poamă”!), Uniunea Europeană, Parlament, din rândul personajelor în căutarea umorului sau chiar din rândul colegilor de suferință (SOACRELE DE EPIGRAMIȘTI – „Soacrele de când se știu/ Sunt „ciuca bătăilor”/ Atunci când ginerii scriu…/ Dar nicicând în fața lor!”; PREMII LA UNELE FESTIVALURI – „Premiat e, cum se știe/ Și acela ce nu scrie,/ Epigrame, madrigale,/ Ci… procesele verbale.”; UNUI EPIGRAMIST LA CRAMĂ – „Cu-alură de discobol,/ Uită și de epigramă,/ Punând iute monopol…/ Doar pe vin și pe pastramă!”).
Nu am citit celelalte cărți ale lui George Ceaușu, dar aceasta îmi relevă existența unui gând viu și rapid și cred că poanta apare în urma unui declic pe care numai la marii rebusiști le-am putut descoperi. Și asta pentru că își călăuzește eul spre întrebări puse unor personaje contemporane aflate într-o confuzie continuă pe care eu le asociez „omului termită” în caracterizarea făcută de Octavian Soviany: 1) „nu este un individ, ci un supra-individ”; 2) „locuiește într-o lume decosmicizată, talmeș-balmeș de dejecții ființiale și de pulbere cosmică”; 3) se înmulțește prin televizor”(acum prin telefon mobil n. n.); 4) „în locul inimii are un fel de pară de cauciuc, de aici și teribile lui disponibilitate pentru violență și pornografie”. George Ceaușu este un autor care merită citit.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
D`ALE GUVERNĂRII
N-ar mai fi nimic de spus
Când vezi pe la ministere
Că partidele și-au pus
Nu cai, ci… măgari putere! (GEORGE CEAUȘU)
POETICA
Demiurgul cu mult har
A făcut și două care,
Nu din ulm sau din stejar,
Ci din esențe… stelare! (GEORGE CEAUȘU)
LIDERII DE PARTID
Să arate că nu-s puși
În fruntea poporului
De florile mărului
Ne fură… prin interpuși! (GEORGE CEAUȘU)
VIAȚĂ DE PENSIONAR
Chiar cu buzunarul gol,
Vara, pe arșița mare
Intru negreșit la Mall
Că acolo au răcoare. (GEORGE CEAUȘU)
POLITICĂ DE PARTID
Cu energia pe chituci,
În criză, pare indecent
Să vezi atâția „ politruci”
Ce „ fură permanent... curent”! ( MAX OPAIȚ)
VINOVATĂ FĂRĂ VOIE
(Un fel de fabulă!)
Descoperi în gospodărie,
Ciudat, cu totu-ntâmplător,
O capră, într-o oierie,
Ce este ... „țap ispășitor”! (MAX OPAIȚ)
A DOUA ȘANSĂ
Cu mari speranțe-n viitor,
Am procedat ca toți creștinii,
Fiind de soață-ascultător;
Acum,... ne-ascultă toți vecinii! (MAX OPAIȚ)
ANORMALITATE
Multă ciudă am în brațe
Și revoltă în chiloți
Că pe lângă soți cu soațe
Fac perechi și...soți cu soți. (AXENTE IUGA)
DIRECTORII MEI
Întâiul este scrum,
Al doilea în sicriu,
Iar ăsta de acum,
E, din păcate, viu. (AXENTE IUGA)
CONSTRUCTORI
Pășind pe prag de primăvară
Pe șantier suntem chemați
Să facem fulg din grea povară,
Că suntem oameni...dezghețați. (AXENTE IUGA)
9 MARTIE
Azi, să nu mă îmbețivesc
Ar trebui să beau cu țoiu'
Însă nu pot, că-mi amintesc
De „geniala” Oana Țoiu.. (ȘTEFAN BAȘNO)
RECUNOȘTINȚĂ
De fapt, în fiecare zi
Ar trebui să-i dau o floare
Celei ce mi-a făcut copii
Ș m-a făcut pe mine mare! (ȘTEFAN BAȘNO)
TRADIȚIE
De mult e o conveniență
Ca la-nceput de mărțișor
Să facem actul de prezenșă
La doamne, c-un buchet de flori! (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
ATENȚIONARE, de om pățit
Lovit cândva de soartă-n piept,
Ne-a spus, pe varii partituri,
Că - mai ales - pe omul drept
Îl pasc și multe... cotituri. (AL. D. FUNDUIANU)
Păi, dragă Sandu, asta e
Intenția deșteptului
Să nu își piardă urmele
În meandrele concretului! (ȘTEFAN BAȘNO)
MĂRINIMIE
Iar ne putem convinge, singuri,
Cât de veridică e vorba...
Că "Statul ne împarte linguri,
D(o)ar după ce se gată ciorba." (AL. D. FUNDUIANU)
Apare chiar și-un polonic
În oală când mai e... nimic,
Dar invitatia-i frumoasă:
"Stimați români, poftiți la masă! (ȘTEFAN BAȘNO)
NU VĂ FIE FRICĂ DE RĂZBOI
Nu ne paște-aici măcelu',
Că ne apără, concret,
Scutul de la Deveselu;
Bașca soacra lui Janet. (PETRU IOAN GÂRDA)
În rachete "Patriot"
N-am încredere nici pâs
Pe când soacra lui JANOT
Face toți dușmanii fâs! (ȘTEFAN BAȘNO)
STRATEGIE ÎN SPRIJINUL
OCROTITORILOR NOȘTRI, ÎN LUPTA CU IRANIENII
Iată care-i importanța
Unor baze de tot felu':
Îi atragem la Constanța,
Să-i lovim cu Deveselu. (PETRU IOAN GÂRDA)
Noi dușmanul l-am răpus
De se dau cu cracii-n sus
Fie dobrogencele,
Dacă nu, oltencele! (ȘTEFAN BAȘNO)
LOCUL POTRIVIT
Mai multe joburi a-ncercat:
Patron, șofer sau agronom,
Și-apoi s-a angajat la stat…
Sperând s-ajungă astfel om! (NELU MATER)
Fiind băiat orientat
A constatat că-i bună treaba
Dacă te angajezi la stat !
Bine-nțeles la stat degeaba... (ȘTEFAN BAȘNO)
SINDROM POLITIC
Toți au soluții salvatoare,
Din cei prezenți sau dintre foști,
Dar când ajung la guvernare
Observi prin funcții… numai proști! (NELU MATER)
OAMENI CU… PREDISPOZIȚIE
De-s porniți la o plimbare
Vezi la unii dintre ei
Că se duc pe o cărare
Și apoi se-ntorc pe trei. (VASILE PANFILE)
Vasile, ești cam retrograd,
Vreo trei cărări mai bune-s, cred,
Decât să te agăți de gard
Sau să ajungi un patruped! (ȘTEFAN BAȘNO)
FOTBAL: CINE-A REGULAT SEZONUL?
SuperLiga și-a-ncheiat
Doar sezonul de rahat;
Microbiștii au off-tat:
FRF l-a regulat. (Dumitru BUJDOIU)
DE CE SUNT DUȘI COPIII ÎN DUBAI?
Ca să știe, când trec anii,
Unde să-și ascundă banii,
Câștigați în mod perfid
Ca bossi, înscriși în partid. (Dumitru BUJDOIU)
7,5 MILIARDE DE EURO PE PASTILE
(Libertatea 2.3.2026)
Plătesc românii-ntr-un an;
Știe asta Bolojan?
Nu-i spuneți, dăm de belele,
Pune taxe și pe ele. (Dumitru BUJDOIU)
O BLONDĂ DESPRE LOGODNIC
Vrea să pară om sfătos,
Dar e bădăran, porcos;
Zice că îmi dă o rentă,
Să mă facă… (O )PULENTĂ. (Dumitru BUJDOIU)
SOȚIA COMENTÂND DESPRE “ANIMAL PLANET”
- Tigrii fac sex deseori,
Pe zi de-o sută de ori;
El: - Femela-l vrea oriunde
Și termină-n cinci secunde. (Dumitru BUJDOIU)
SOLDATUL AMERICAN ÎNVAȚĂ DE LA CEL UCRAINEAN
Nu poți eluda prin fugă
Dronele zburând să-omoare.
A-nvățat să le distrugă
Cu drone interceptoare. (LERU CICOARE)
DISLOCARE LA KOGĂLNICEANU.
NU-S MOTIVE DE ÎNGRIJORARE
Tactica de luptă ne-a-nvățat
Că există și atacuri defensive.
De la sine înțeles că-i de-așteptat
Nici echipamentele să fie ofensive. (LERU CICOARE)
DE CE, DAR, NU SE TERMINĂ ODATĂ?
Ar fi dezamorsat din prima mina
Și tot din prima-au câștigat războiul!
De ce nu l-ar opri, la fel, din prima,
Jucând, pe scrumul luptei, tontoroiul? (LERU CICOARE)
NESIGURANȚĂ
Cazul cu repatrierea
Dintr-o zonă de război
Ne-a convins care-i durerea
Statului nostru de noi. (LERU CICOARE)
LEGENDARUL ACAR N-A MURIT!
În explicațiile trucate
De vină nu-i vreun căpcăun,
Ci consulul din Emirate
Este acarul – sic! – Păun. (LERU CICOARE)
REPATRIEREA MINORILOR NU TOLEREAZĂ MINCIUNI
La câte explicații s-au tot dat,
Reiese că avem de suportat
Nu o eroare de comunicare,
Se vede pe urechi – de răzbunare. (NICOLAE MĂTCAȘ)
UITĂM CĂ ASUMAREA SE PLĂTEȘTE
Să-i spui tu mult și bine că-s inapți,
Ca gaia mațu-o ține că-și asumă.
La asumare ne pretindem apți,
Dar ea și o răspundere prezumă.
De va greși, va ști plăti? Ce sumă? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN GOANĂ DUPĂ REDUCEREA DEFICITULUI –
GENERATOR DE ȘOMERI?
Statul, tot mușcând din baca
Bietei clase muncitoare,
Nu vede că-și taie craca
Proprie de sub picioare? (NICOLAE MĂTCAȘ)
SCUMPI LA TĂRÂȚE ȘI IEFTINI LA FĂINĂ
N-avem bani pentru-alocații,
Burse, -anticonsumpție,
Dar avem, printre-alte grații,
Spor anticorupție. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNCĂ O DOVADĂ CĂ UDMR NU-I PARTID
Au tăiat de la partide,
Ioc – de la UDMR,
Semn că printre pălămide
Nici n-a fost și nici nu e. (NICOLAE MĂTCAȘ)
GRIJA DE CONDUCĂTORII POPORULUI
Pe Avocatul, dragă Doamne, al Poporului,
Nu-l doare că poporu-i în dizgrație.
Îl preocupă, -n rolul protectorului,
Tăierile din admini(fru)strație.
Iar gestul lui încă vă mai uimește?
Au nu administrația-l plătește?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LA ANANGHIE ÎNFLOREȘTE ȘI SPECULA
Șmecherii de la alimentare
Urcă-n cosmos prețul la benzină,
Explicându-ți cu-aroganță, tare,
Că nu ei – războiul e de vină! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNDE-I BRÂNZĂ, NU-I BĂRBÂNȚĂ...
Mândri c-avem în dotare
Tehnică de mâna-ntâi.
Una nu suntém în stare:
Deservirea-i de rigoare
S-o scoátem la căpătâi. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎN LOC SĂ FIE ANGAJAȚI CÂT MAI MULȚI ȘOMERI,
SUNT ROSTOGOLITE DINTR-O COMPANIE ÎN ALTA
ACELEAȘI PERSOANE
Subvenționat de stat,
Că-i ciurban sau cațaveică,
Sărăntoc, handicapat,
Nu-i, legal, multiplicat,
Iar ca să nu-l prinzi în joc,
E mutat din loc în loc
Prin găselnița „suveică”. (NICOLAE CRIHĂNEANU)