CU ION PILLAT ȘI IONEL BEJENARU (DE ZIUA MONDIALĂ A APEI)
La 24 septembrie 1948, se naşte la Botoşani distinsul istoric şi publicist IONEL BEJENARU. Ataşat spaţiului botoşănean, l-a gratulat cu peste 15 lucrări de o ţinută ştiinţifică impecabilă. E suficient să amintim că a dedicat botoşănenilor un dicţionar sau cele câteva studii ce-l vizează pe Eminescu. Orator remarcabil, Ionel Bejenaru se adapta exemplar întâmplărilor culturale, dar mai ales momentelor istorice prin care trecea în timp real cu botoşănenii săi. Aflat în astfel de situaţii, nu putea renunţa la partea sa de spirit dominată de umor. Aşa a apărut, în 2003, cartea de cronici rimate intitulată „100 crocodili de Botoşani”. Recunoscut pentru insistenţele cu care îşi obligă conştiinţa să comunice cu restul lumii, fapt de remarcat în celelalte cărţi ale sale şi chiar în multele-i discursuri ocazionale, în cartea amintită se observă o reţinere. Poate pentru că impune o lume specifică spaţiului botoşănean, spaţiu pe care îl percepe ca aşezat undeva, la intersecţia dintre APĂ şi PĂMÂNT. N-ar fi primul de pe la noi. Al. Cistelecan observă la Ion Pillat (atât cât îl putem considera botoşănean) că întreg universul său liric ar fi un manual de „gramatică imaginativă a apei”, structurat pe două capitole: „vocaţia comunională a apei (apa ca liant)” şi „apa ca agent de disoluţie”. Eu cred că şi universul liric eminescian poate fi pus într-o ecuaţie având ca principali coeficienţi APA şi PĂMÂNTUL. Doar că nu s-a găsit cel care să o facă apelând la metodă.
Acolo unde între APĂ şi PĂMÂNT există o proporţie dumnezeiască, acolo e Raiul. Miorcanii şi Prutul lui Pillat, ori Ipoteştii şi Lacul lui Eminescu, au stat şi stau încă sub semnul unei astfel de proporţii. Proporţii anapoda, diavoleşti, între cele două elemente, dau Iadul. Privit din această ultimă perspectivă, Botoşaniul lui Ionel Bejenaru e un „mic Iad”, o Mocirlă. Această Mocirlă este populată de un soi de fiinţe pe care autorul le numeşte CROCODILI DE BOTOŞANI. Dacă cei din zona Nilului sunt mai vioi în apă şi mai greoi pe pământ, ai lui Bejenaru sunt mai agili pe pământ („descurcăreţi”) şi foarte leneşi în apă („se complac”): „Ăsta-i CROCODILUL de pe Sitna / Râul nostru cel mai adulat, / Îşi cunoaşte foarte bine ţinta / De e zi cu soare sau e de plouat”, ori „Pornind de-aici, el, CROCODILUL / Poate frumos să năzuiască / Deşi nu-i Sitna cum e Nilul / Da-i apa noastră românească”.
Cunoscătorii ştiu că presa timpului era asaltată de rondelurile şi epigramele lui Ionel Bejenaru. Aşa a apărut, în 1996, „Dintre sute de rondeluri, dintre zeci de epigrame…”, un volum dedicat tranziţiei româneşti. Şi aici se observă cum Ionel Bejenaru devine robul unei „geografii” locale deşi, paradoxal, se afla în postmodernism, când orice idee trăsnită era validată rapid, când „clipa cea repede”devenea imediat trecut, când fiecare dintre noi alergam (şi încă mai alergăm) după cele „15 minute de celebritate”.
Ionel Bejenaru a trecut la cele veşnice pe 7 mai 2013. Redau aici un rondel, unul sugestiv intitulat „Rondelul epigramelor mele”: „Dintre zeci de epigrame, / M-am oprit doar la acele / Ce, de iscă răni şi drame, / Ard în stocul de belele. // Le-am fixat frumos în rame, / Mai speciale, de tipar; / Dintre zeci de epigrame, / Publicate, iar şi iar. // Şi, cu-n maxim de voinţă, / Cum nu manifest la dame, / Le ofer, întru ştiinţă, / Lumii mari şi-ai sale mame. // Dintre zeci de epigrame…”.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ATENȚIE LA RITM (dactilic)
Rime, accente și-o poantă
Bune de-ar fi,vezi și drama:
Când prozodia e boantă
Cade-n mod cert epigrama!(MIHAI HAIVAS)
„URARE” POLITICIENILOR (amfibrahic)
De-aveți iar pe liste minciuni,
Nu vreau să le dau vreo crezare,
Având pentru voi, drept „salvare”,
Doar ploaia de foc și tăciuni! (MIHAI HAIVAS)
ÎNDEMNUL UNI AROGANT(anapestic)
Ca să ai un renume, reține:
Tu efortul să nu-l întrerupi
Și pe urme să-mi calci, cât mai bine...
Dar cu grijă... să nu mi le-astupi! (MIHAI HAIVAS)
BUCURIA SOMNULUI
Adormind neliniștit,
Într-un vis nețărmurit
A ajuns pe-un țărrm de vis...
Nu pe margini de abis.(MIHAI HAIVAS)
POLITICIENI CU TARE PSIHICE
Deși loviți de trăsnet unii par
Iar alții, chiar de-acasă rău trosniți,
Ajunși în posturi mari, sper, temporar,
Duc trai lipsit de griji ca paraziți.(MIHAI HAIVAS)
REALIZARE
Demult plecata-m eu din sat
Să-mi fac un rost pe-a noastră glie
Şi am ajuns un om bogat…
În sărăcie! (VASILE LARCO)
LAŞITATE
Nu mi-e teamă de căţei,
Nici de câinii care muşcă,
Ci mi-e frică de acei
Ce lovesc şi fug în „cuşcă”! (VASILE LARCO)
SFAT MEDICAL
Veterinarul, cum să spun,
În cocină m-a scos din fire,
Când s-adresa, calm, spre grăsun:
Să faci şi cură de slăbire! (VASILE LARCO)
TACITURNUL
Sucit cum e, nu ştiu cum face,
E greu să afli ce gândeşte;
Vorbeşte şi atunci când tace
Şi tace chiar şi când vorbeşte. (VASILE LARCO)
ISPITĂ!
Viața asta nu-i ușoară;
Prinsă parcă într-un clește,
Pretinzând că e „fecioară”,
Are „ascendent” în ... „pește”! (MAX OPAIȚ)
UNUI BURLAC
Celibataru-ar vrea să creadă,
Ținându-și inima sub cheie,
Că e scutit așa să vadă
Nefericită o femeie. (MAX OPAIȚ)
VESTIGII
În bluză la vecina dacă vezi
Atârnând două țâțâni,
Să știi că-n vremurile „verzi”
Au fost acolo niște sâni… (ȘTEFAN BAȘNO)
BAHICĂ
Eu când beau un țoi de rom
Mă simt altul , mai vioi,
Numai că acest alt om
Vrea și el să bea un țoi! (ȘTEFAN BAȘNO)
CRIZĂ PE TOATE PLANURILE
De când iubesc pe vecina
Iaca-i nouă lei benzina
Și analizând necazul
Mi-am zis: nu mai sar pârleazul... (DUMITRU MONACU)
ATENȚIONARE
E-un obicei să fluieri domnișoare
Când singurele ies în stațiune;
Dar pe-o bunică-o fluieră mai tare
Doar oala cu capac... sub presiune!(MAX OPAIȚ)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
DOMNULUI FANE
Trăiește omul cu speranța,
Că hâtru e , și bună clanța!
Dar de râvnim la centenar,
Dom' Fane , schimbă cel pahar! (PETREA GHERMAN)
Petrică, eu aș bea cu țoiul,
Dar mă apucă niște jene
Că-mi amintește de moroiul
Ce e ministru de externe! (ȘTEFAN BAȘNO)
MIRAJ
Cică-n vest se plimbă-n stradă
Câinii cu covrigii-n coadă,
Iar românu-abia-şi câştigă
Dreptul la o ... mămăligă. (STELICĂ ROMANIUC)
Iubitorii de Bruxelles
Zic că ăsta-i trai model
Și mănânc-acasă-n frig
Gaura de la covrig! (ȘTEFAN BAȘNO)
DESPRE COMPORTAMENT
O teorie umple tomul:
Că din maimuță s-a tras omul;
Dar ,după cum se poartă unii, pot
S-afirm că încă nu s-au tras de tot. (TONY ANDREESCU)
Eu protestez cu vehemență,
De ce jignești maimuțele?
Că ele, la inteligență,
Sunt mult mai sus drăguțele .. (ȘTEFAN BAȘNO)
POLITICALLY CORRECT!
Azi, totul e comunicare,
Pe plan intern sau mondial
Și, însetați de informare…
Greu mai distingem ce-i real! (NELU MATER)
Informații dacă iei
Doar de la Antena 3
În loc de comunicare
Vei primi manipulare! (ȘTEFAN BAȘNO)
SCUTUL DE LA CLUJ
Iranul Clujul îl ferește
Și nu vom fi eroi ai dramei,
Căci știe că aici trăiește
Ayatollahul... epigramei! (PETRU IOAN GÂRDA)
Iaca, bre, eu nu știam
Că te crezi Omar Khaiam
Dar am priceput șicana:
Amândoi beți ci stacana! (ȘTEFAN BAȘNO)
ETCETERA
Am adormit pe brațul ierbii.
În jurul meu un râu vâslea
Spre primăvara unde cerbii
Se nasc, mai mor, etcetera... (MARIOARA NEDEA)
"Se nasc, mai mor, etcetera"
Ai tu vreo știre subversivă
Că după à cu secera
Ar mai urnă o perspectivă? (ȘTEFAN BAȘNO)
ÎNTRAJUTORARE
Când vecina-i singurică,
Sunt atât de punctual,
Merg la ea, la o adică,
Cu-„ajutorul social”. (VASILE MANOLE)
Ajutoare sociale???
Ea -mătușa, tu ești unchiul,
Amândoi fără parale!
S-a găsit tusea cu junghiul.. .(ȘTEFAN BAȘNO)
BRAND DE ŢARĂ
Salut ideea, nu-i bizară,
Și-o răspândesc în zări albastre,
Căci OAIA, noul brand de țară,
E semnul jupuirii noastre! (NICĂ JANET)
Pe-acest mioritic plai
Regula e să tot dai!
Dai la alții tot ce ai
Și te plângi apoi :"Vai, vai..." (ȘTEFAN BAȘNO)
Unii râd și la necaz,
Alții, când vreun prunc se naște -
Numai eu, că nu am haz,
Râd așa... din an în Paște. (AL D. FUNDUIANU)
Peste patru săptămâni
Iaca, Paștele sosește,
Pregătiți-vă, români,
Fiindcă Sandu ne zâmbește! (ȘTEFAN BAȘNO)
CONCURS PENTRU CEL MAI SLAB PREȘEDINTE
Până acuma s-au înscris
Nicușor și cu Iohannis;
Pariori joacă la fix
Pe - amândoi: nula-nula, (chi)X (Dumitru BUJDOIU)
“NIMIC NU NE AFECTEAZĂ” (Nicușor Dan)
Deci, nici criză, nici război,
Scumpiri, biruri, turul doi,
Pensii mici, sau nesimțite;
Ce bine o ducem noi!…
Cum, și olimpicu’ minte? (Dumitru BUJDOIU)
NUMELE ȘI RIMA LUI
Suport gluma-amicilor:
Bujdoiu nu bea cu țoiu’,
Ci cu rima lui, butoiu’;
Dar mă simt îngrozitor,
Că rimez cu Oana Țoiu. (Dumitru BUJDOIU)
OCTOGENARI
Cu opt decenii-n spinare,
Se plâng de genunchi, de șale;
Creierul e încă tare,
Însă, altceva e moale. (Dumitru BUJDOIU)
PROCES într-o gospodărie din Bihor
(Libertatea, 2.3.2026)
Zice soața, reclamanta:
- Bate porcul cu lopata;
Soțul jură: - Niciodată!
Eu bat numai scroafa beată. (Dumitru BUJDOIU)
GEABA VOINȚA CÂND NEMA PUTIRINȚA
Mizând din start pe-o biruință-fulger,
A și-anunțat din prima zi câștigul.
Ori n-a știut pe ce s-apese plúnger,
Ori a uitat cum s-a finit blitzkrieg -ul. (LERU CICOARE)
SUPĂRAT CA VĂCARUL PE SAT
I-a ignorat ca beatul stopul
Atunci când a pornit războiul.
I-acuză-acum că, -n toi potopul,
Nu sar să-nchidă țuțuroiul. (LERU CICOARE)
CAZUL TARE DIN STRÂMTOARE
LE-A PUS LA GREA ÎNCERCARE
Le ceru susținere când vană
Țărilor din lume mielușele,
Trump , de fapt, le-ntinse o capcană,
Ca să vadă cât sunt de fidele. (LERU CICOARE)
CA ȘI VULPEA CU STRUGURII INACCESIBILI
O structură defensivă,
Ce prezervă pacea – NATO,
S-o inciți la ofensivă
Și să spui că ai testat-o?! (LERU CICOARE)
POLTRONERIE
I-am spus decent, stând toți la metereze,
Că în agresiuni nu ne băgăm,
Dar nimeni n-a-ndrăznit să-i riposteze:
Noi doar ne apărăm, nu atacăm. (LERU CICOARE)
NEDUMERIREA LUI MOȘ ION ROATĂ
Dacă avem cu SUA un Tratat,
În care-un adevăr bătut e-n cuie
Că aliatul are-un drept justificat,
Votarea-n Parlament nu-i superflue? (NICOLAE MĂTCAȘ)
MINIȘTRII INSTITUȚIILOR DE RESORT NE CALMEAZĂ
Avertismentul din Iran da, e veridic,
Dar este, chiar la ONU-n discursar,
De ordin doar politic și juridic,
Și nicidecum de ordin militar. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CE LI-S AVIOANELE-CISTERNĂ, CE LI-S AVIOANELE-BOMBARDIERE
Că navele-cisternă nu-s de luptă,
Ci surse sunt de realimentare,
O știm și noi, șoldani cu platca ruptă,
Dar extremiștii din Iran or ști-o, oare? (NICOLAE MĂTCAȘ)
TĂRĂBOI ÎN LEGĂTURĂ CU DISLOCAREA DE LA KOGĂLNICEANU
Dacă-ntre două țări (sau trei)
Există o convenție,
La activarea-n timp a ei
Nu-i loc și de discreție? (NICOLAE MĂTCAȘ)
DIN LAC ÎN PUȚ
De stagnare perorând,
Am dat de stagflație:
Suntem patru ani la rând
Primii la inflație! (NICOLAE MĂTCAȘ)
NE-A TRECUT GLONTELE PE LÂNGĂ URECHE
De când fu gândit, de-atunce
„Pactul de stabilitate”
Cât pe ce să ne arunce
Într-o instabilitate. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MINISTRESĂ CU SPETE TARI LA AUTORITĂȚILE SUPERIOARE
Ce-o tot puneți pe frigare
Că-ați prins-o cu minciunica,
Când i-au dat asigurare
Că nu va păți nimica? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
REPLICĂ-N DEZBATERI DIN PARTEA UNEI MINISTRESE
DATĂ UNUI SENATOR CE-ȘI - DIN ȚÂȚÂNI - CAM IESE
Lătrătura, mădăția
Sunt dovadă de bonton?!
Că țipați la microfon,
Nu vă crește bărbăția! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
POLIȚISTĂ PUSĂ LA DISPOZIȚIE
Subofițer-femeie din poliție
Fu prinsă că făcea videochat
Nu la serviciu, după, pe-nserat,
Și pus-a fost, pe loc, la ... dispoziție. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SERVICIU EXEMPLAR
Polițiste șic la chip și stat,
Uniforma lor – cu eghilet,
Ziua-și fac perfect slujba la stat,
Noaptea, tot perfect, la frații Tate*. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
*Tate – pronunțat Teit.