O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Grigore Cotul, un tânăr epigramist de anduranţă, şi-a alcătuit cărţile bazându-se pe câte un concept. Primul volum, „Optimistul resemnat” (2017), ne trimite spre conceptul psihologic de resemnare, creaţiile fiind armonizate după principiile teoriei incongruenţei. Cea de-a doua carte, „Ironii homeopatice” (2019), se supune conceptului medical de homeopatie, mulându-se pe principiul potenţării.
Cel de-al treilea volum, cel în discuţie, „Registru de intenţii” (Editura „Pim”, Iaşi, 2021), pune limbajul şi tehnicile epigramatice pe o linie dată de filosofia minţii ca pornire interioară conştientă. Dacă un poet îşi scrie versurile cu tendinţă (au zis-o mulţi critici), orice epigramist scrie cu intenţie. Aspectul este devoalat de Grigore Cotul prin titlul ales volumului său. Acesta conduce spre conceptul de intenţionalitate care, după cum se ştie, este unul dintre discursurile metodei fenomenologice. Cu alte cuvinte, dacă poetul îşi scrie versurile din respect pentru starea de graţie ce i-a fost dată, epigramistul o face deliberat, pornind de la o intenţie.
Treisprezece intenţii dau consistenţa epigramistică a acestui volum: aniversări, educaţia şi educatorii, viaţa conjugală, politica, filozofia, pandemia, scriitorul şi opera sa etc. Originală este secvenţa intitulată „Tematice”, unde intenţionalitatea este un semn al mentalului.
Tema „Eminescu” beneficiază de trei epigrame: Evaluare orală: „De Eminescu l-a-ntrebat / Profesoru l- pe notă, / Şi i-a răspuns dezinhibat; / - Îl ştiu de pe bancnotă!”; Un meteorolog, despre Eminescu: „Omul a recunoscut / Că din Glossă –a reţinut / Numai ceea ce-i convine: „Vreme trece, vreme vine.”; La 171 de ani de la naşterea lui Eminescu: „Exact cu ne descrise Eminescu, / Acum vr’o douăzeci de zeci de ani, / Noi ne mândrim şi azi că ne-am ales cu / Acelaşi tip de proşti şi şarlatani”. O altă temă, între cele 26, abordată cu intenţia subliminală de a ne aminti de Păstorel, se intitulează „Poante cu pelin de mai răscolind prin putregai”: Dorinţă: „Îmi place felul meu de trai / Cu toţii-acasă, dar vă spun că / Eu tot mai sper, de 1 Mai, / …să fiu la muncă.”; Trăire de mai: „Livada toată e un rai / Şi-n cuget încolţeşte-un gând: / Apar cireşele de mai… / Găsi-voi fraieri, să le vând?
Epigramele lui Grigore Cotul sunt nişte săgeţi care justifică gândurile acestui epigramist. Ele pornesc dintr-o arbaletă impregnată de tonuri intelectuale evidente. Se supun perfect explicaţiilor psihologilor care pun intenţionalitatea şi starea mentală sub semnul matematic al condiţiei necesare şi suficiente. Condiţia necesară: „nu poate fi stare mentală dacă nu prezintă intenţionalitate”. Condiţia suficientă: „nu se poate ca ceva să prezinte intenţionalitate şi să nu fie o stare mentală”. Mi-ar fi plăcut ca jocul matematico-filozofic de mai sus să-mi aparţină, dar nu s-a întâmplat aşa. El aparţine unui psiholog cu referire la teoria lui Franz Brentano, celebrul profesor al nu mai puţin celebrilor Husserl şi Freud. Relaţia stare mentală-intenţionalitate e vizibilă în fiecare secvenţă a cărţii lui Grigore Cotul, eu văzând-o într-un mod mai pregnant în „De pandemie…”: Epitaf de tip nou: „Merge-n locul cu verdeaţă / Scuturat de greutăţi, / Că l-au însoţit prin viaţă / Nişte comorbidităţi.”; Nedumerire în pandemie: „Întrebarea mea-i firească / (şi o pun din politeţe): / E suficient o mască, / Pentru cei cu multe feţe?”; O veste bună: „Din mai, urmează, negreşit, / O relaxare socială, / Că se acceptă, în sfârşit, / Să poţi muri de altă boală.”; Relaxare-n izolare: „Când nevasta are toane, / Ies, adesea, pe balcon / Cu privirea în plonjon / La vecine pe balcoane.”; Virusarea virusului: „Deşi rezistă şi-i rapace, / De-ar fi să intre-ntr-un partid, / Covidul însuşi cred c-ar face / O formă gravă de Covid.”;
Filozoful Mihai Şora e şi mai categoric, considerând intenţionalitatea ca un concept de bază al fenomenologiei. Intenţia se cuibăreşte în mintea cuiva, în cazul nostru a epigramistului, creând acel „dialog interior”, după denumirea aceluiaşi Şora, ca apoi să izbucnească în exterior sub formă concretă, la Grigore Cotul concretizarea regăsindu-se într-o epigramă. „Dialogul interior” este foarte important pentru un epigramist. Acolo unde acesta nu-i acordă acel timp germinativ oportun, grăbindu-se să dea buzna pe facebook sau alte surse, epigramele vor avea unele imperfecţiuni asemenea unui copil născut prematur. Grigore Cotul a înţeles acest aspect, el chiar denumind „dialogul interior” prin conceptul de „expectativă”: „De-l văd pe câte-un prost că-i trist / Şi-mi pare, oarecum, stingher, / Oricât aş fi de pesimist, / Am îndrăzneala să mai sper.”
Volumului supus analizei i se adaugă caricaturile lui Costel Pătrăşcan şi încă un capitol cu poezii şi parodii ale autorului. Ambele vor suporta o tratare specială într-o viitoare intervenţie a mea.
Cu o arhitectură organizată pe câte un concept, cărţile lui Grigore Cotul sunt mai mult decât o simplă colecţie de epigrame. Ele devin studii de caz ivite dintr-o pornire interioară conştientă. (GEORGICĂ MANOLE).
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
CAMELEONUL
Pe-ntortocheatele cărări,
De vrea îşi schimbă-n mod rapid
Culoarea după-mprejurări…
La fel ca membrii de partid. (VASILE LARCO)
UNEI ARTISTE DEOSEBITE
Chipu-i fain şi coafura,
Vocea-i chiar melodioasă,
Iar pe scenă-i merge gura….
Ca acasă. (VASILE LARCO)
IPOCRITUL ÎN VIZITĂ
Şi-a pus în cui bastonul, basca,
Lăsă galoşii la intrare,
Iar gazda-i zise: scoateţi masca!
Surprins, el nu ştia pe care. (VASILE LARCO)
DORINȚĂ FINALĂ
Vrând în presă să se scrie
Că a fost și el o torță,
A cerut, cu multă forță,
Chiar incinerat să fie. (MIHAI HAIVAS)
SCHIMB DE GENERAȚII
Epigramiști din noul val -
Clujean, gorjean sau buzoian -
„Debarcă” azi , la festival
Din renumitul „cal troian”.(MIHAI HAIVAS)
CONDIȚIE NECESARĂ ÎN DRAGOSTE
Judecând cu competență -
În relații cu femei -
Sexul este o esență
Pentru-amor „gustos”, de vrei! (MIHAI HAIVAS)
UNUI POLITICIAN
Ne minte-atâta de urât
Când spune “dăm săracului”,
Că tre’ să aibă nasul cât
Pinocchio, cârnu’ dracului! (PETRU-IOAN GÂRDA)
DEMAGOGIE
E libertatea vorbărie
De sute, poate mii de ani:
Degeaba e democraţie
Când cei aleşi devin tirani. (PETRU-IOAN GÂRDA)
BUNE INTENŢII
Idei cam fixe sus îi mână
Pe candidaţi, dar nobile:
Să aibă bani la îndemână
Şi iahturi şi imobile…. (PETRU-IOAN GÂRDA)
3 MARTIE – ZIUA INTERNAŢIONALĂ
A SCRIITORULUI: Criticul
Câte unul dintr-o mie
A primit pe lume rost:
Cât trăieşte, el să scrie
Că oricine scrie prost. (GRIGORE COTUL)
6 MARTIE – ZIUA STOMATOLOGILOR:
Nota de plată
Când medicul stomatolog
Mi-a spus cât cere pe dantură,
Am început un dialog
Dar nu mai ştiu ce-am scos din gură. (GRIGORE COTUL)
8 MARTIE – Efecte secundare
Sunt bărbaţii nişte firi
Ce provoacă doar regrete:
Unii uită de scumpiri,
Alţii uită de …”scumpete”. (GRIGORE COTUL)
SUB SUBCARPATICĂ
La Buzău sau la Mizil,
Ştie şi un mic copil,
Dacă vreţi să avansaţi,
Trebuie să şi… Urlaţi. (SORIN FINCHELSTEIN)
DINŢII MEI SUNT ROŞ-ALB-VERZI
Frunzărind eu o revistă,
Aflu că dentista mea,
Kelemen Ibolya,
E de fapt ire-dentistă. (SORIN FINCHELSTEIN)
POSIBIL (răspuns domnului SF)
Teoria dă să pară
A fi incontestabilă,
Când şi-a mea secretară
E ... IRE - FUTABILĂ! (GEORGICĂ MANOLE)
LA RIŞCĂ
Cu bani puţini trăieşti de azi pe mâine,
Salariu-ajunge pentru-o săptămână,
Şi dacă-n ţară greu câştigi o pâine
Să dăm cu banul…cin’-să mai rămână! (GEORGE EFTIMIE)
GHINION
Noi cu elveţienii similari
Am fi avut acelaşi viitor,
Puteam fi chiar cu mult mai populari
De-aveam şi noi…un “ceas deşteptător”! (GEORGE EFTIMIE)
AUTOSTRADA TRANSILVANIA
Contractul încheiat cu noi
De nişte şefi cu multe fumuri,
S-a rărtăcit chiar într-o joi…
De-atunci corupţia-i pe drumuri. (VASILE MANOLE)
PROST SĂ FII, NOROC SĂ AI
Norocul i-a surâs mereu,
Ajuns-a iar în fruntea obştii,
De s-a crucit şi Dumnezeu
Ce norocoşi sunt astăzi proştii. (VASILE MANOLE)
POLITICĂ LA NIVEL ÎNALT
Se fac sforăitoare declaraţii,
Dar banii alocaţi dispar pe data;
Apar mereu o groază de fundaţii,
Dar ziduri nu se nalţă niciodată! (VALENTIN DAVID)
HOCUS-POCUS
Politic există o cale
Ce poate schimba un bărbat:
Nu face nici două parale,
Dar e scandalos de bogat! (VALENTIN DAVID)
MĂRŢIŞORUL LUI…
Îs fericit lângă-o copilă,
De felul meu sunt înțelept;
I-aș da drept mărțișor o vilă…
Dar cum pot să i-l prind în piept! (GHEORGHE GURĂU)
…ŞI RĂSPUNSUL EI
Nu-s mofturoasă și accept
De la iubitul meu, în fine
Drept mărțișor de prins în piept
Un iaht… s-ar ancora mai bine! (GHEORGHE GURĂU)
OFERTĂ DE MĂRŢIŞOR
A primit drept mărțișor
De la tipul ce-o iubește
De crescut, un prunc minor
Și-un sărut… pe franțuzește! (GHEORGHE GURĂU)
NEVASTA PESCARULUI
Nicicând nu-l lasă pe bărbat
La pescuit, în zi geroasă,
Ținând să-i demonstreze-n pat
Că are copca lui acasă! (ION DIVIZA)
BĂRBATUL FIDEL
E fanul zeiţei Venera,
El vede-n în amor armonia,
Nu-şi schimbă nicicând partenera,
Ci doar îşi înşeală soţia. (ION DIVIZA)
IMPOTENTUL
E bărbatul care,
Chiar dacă-i zbanghiu,
O virtute are:
Nu e fustangiu. (ION DIVIZA)
FIECARE CU ALE LUI
Masă mare, lume bună
Şi taraf de chef domnesc
Se prind unii-n joc de mână
Alţii tot ce prind, halesc! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
NEDUMERIRE LA FESTIVAL
Mese-ntinse, fast, culoare,
Ţuică, zaibăr, dulci copile,
Dar în public e rumoare
De ce ţine doar trei zile? (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
LA SPOVEDANIE
De-i preacurvia-i greu păcat
Fiind osânda foarte grea…
Spune-mi părinte, l-a rugat,
Cum procedăm ca să nu prea… (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
EPIGRAMISTUL SECURIST
Cât ai fi tu de prudent
Şi trăirea de discrete,
Se vede că eşti agent…
Că şi poanta e secretă. (GIREL BARBU)
AMĂNUNTE DESPRE ICS
A-nvăţat la “Sfântul Sava”,
A venit pe lume toamna,
Taie frunză prin “Dumbrava”,
Doarme pe…Elena Doamna! (GIREL BARBU)
CERTURI ÎNTRE SCRIITORI
Îl ceartă Ics pe Igrec în revistă
Şi Igrec îi răspunde uneori.
Aşa aflăm şi noi că mai există
Pe lume doi “maeştri” scriitori… (GHEORGHE BÂLICI)
LA MOARTEA UNUI CRITIC LITERAR
Nu sunt prezenţi că-s ocupaţi,
Acei de dânsul lăudaţi;
Doar criticaţii au venit…
Să vadă dacă a murit. (GHEORGHE BÂLICI)
ACCIDENT
La inima-i îndurerată
Zadarnic alinări împart,
Nu-şi plânge mâna fracturată
Ci sticla care i s-a spart. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
GUPĂ CHEF
Când vinul mă-ncinge
Şi revin la vatră,
Câinele mă linge,
Nevasta mă latră. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
UNUI TRASEIST POLITIC
Nu numai în Parlament,
Dacă-ntinzi prea mult pelteaua,
Se întâmplă iminent,
Să-ţi mai cânte…cucuveaua! (MAX OPAIŢ)
UNUI SCRIITOR DORNIC DE AFIRMARE
S-a dorit citit afară,
Crezând c-avea ceva de spus,
Şi s-a-ntâmplat prima oară
Chiar când nevasta l-a „tradus”! (MAX OPAIŢ)
„ROMÂNIA EDUCATĂ”
De când cu sistemul „Hibrid”,
În şcoli, de-atâtea săptămâni,
Sunt doar măsuri anticovid,
În rest…se spală toţi pe mâini! (MAX OPAIŢ)
UNEI BEIZADELE
Făcea numai aroganţe;
Pot să fac acum prinsoare
C-a venit numai s-agaţe
De la club…o „pocnitoare”! (MAX OPAIŢ)
TAINĂ MARE
De COVID, la start, se știe,
N-a vorbit nici marea Chină
Și ați vrea despre-o tulpină
Să vorbească-o Românie? (NICOLAE MĂTCAŞ)
ADMINISTRAŢIE LOCALĂ INGENIOASĂ
Un primar, echipa sa fraternă
Pe daibój haleau într-o tavernă.
La cvartal, în cartea datoriei,
Achitau din contul primăriei.(NICOLAE MĂTCAŞ)
SUGESTIE DE 8 MARTIE
Diríga clasei - boi ca de cadână -,
Să-și rupă ea - de mărțișoare - șira?
„Mai bine púneți mână de la mână
Și-mi procurați un pandantiv: GLAMIRA”. (NICOLAE MĂTCAŞ)
CIRCUL CU PĂPUŞI DIN PARLAMENT
Gogorițe infantile
Gesturile cu păpuși.
Guvernanții, ca futíle,
Le-au respins fără mănuși. (NICOLAE MĂTCAŞ)
OPOZIŢIA ŞI PUTEREA LA DISCUTAREA BUGETULUI
Îi crăpa rivalei fierea:
Criză, ceartă,-afront, păpușă,
Blam, suplícă... Dar puterea
N-a rămas nici ea pe tușă. (NICOLAE MĂTCAŞ)
INSTALATORUL ÎNCHIDE ROBINETUL
Cum se scurge apă multă
Când în furci se ia bugetul,
Noul speaker mult n-ascultă
Și închide robinetul. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE DRAGUL BUNELOR RELAŢII SAU DE FRICĂ?
Ángela e obsedată
Nu atât de Nord Stream 2,
Ci s-arate că-i curtată
Și de ruși, nu doar de noi. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MINISTRU FĂRĂ STUDII LICEALE
Doar că nu-i persoană duster*
În prezența lui toți tac?
Are díplomă de master,
N-are díplomă de BAC. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
*Duster (engl.) - aici: vorbăreață, guralivă; certăreață.
FUG DE RĂSPUNDERE, NU ŞI DE SACUL CU BANI
Nu-și deleagă doar primarii
Altor obligațiile.
Și miniștrii-și iau, mai-marii,
Numai licitațiile. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CU POLIŢISTUL LA UŞĂ
Chit că-i place al tău górdin,
Pe-ale tale-o duce speze,
Dacă nu primește ordin,
Mori, și n-o să te salveze. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SCHIMBARE DE ROLURI
Unde popa nu mai toacă,
Mamele-au ajuns să pască
Bobocéii pe toloacă,
Iar minórele - să nască. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
EVOLUŢIE
Vânzători de sclavi - odată,
Geambași mai încoa' în cete,
Astăzi, însă, -s toți, pe dată,
Hoți neprinși de crude fete.(NICOLAE CRIHĂNEANU)
CETĂŢEANUL ŞI STATUL
Flinte grele, nopți cu pază,
Să nu-și piardă bidivíii,
Iar azi statul tolerează
Să dispară-n hău ... copiii? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CÂNTUL DISPERĂRII
Numai cine n-are Țară
Ar muri s-o aibă: -a sa.
Noi, care-o avem, solară,
Am vrea să scăpăm de ea. (LERU CICOARE)
GURA NU MAI POATE BATE
PURUL ADEVĂR
Cum s-o crezi, Poliția Română,
Că nu-i indice de performanță
Numărul de-amenzi de la și până,
Când se ia cu EUROPOL la clanță? (LERU CICOARE)
PREMIERUL A PUS OCHII PE LIDERII
INAMOVIBILI DIN SINDICATE
Liderii de sindicate,
Cei cu lefuri pân-la coate,
Celor din guvern, prea poate,
De-ar putea, și-un ochi le-ar scoate. (LERU CICOARE)
AŞCHIA NU SARE DEPARTE DE TRUNCHI
Fură Vodă, plagiază
Prófii, júzii, deputații
Și te miri când copiază
Succesorii lor, ingrații?! (LERU CICOARE)
45 DE STUDENŢI DE LA DREPT PRINŞI
COPIIND AU FOST EXMATRICULAŢI
Când știu câți și-au copiat
Tezele de doctorat,
La ce-ar fi idealiști
Niște viitori juriști?! (LERU CICOARE)
NEDREPTATE
Prinși cu dítai plagiatul,
Nu le-au luat doctoratul,
Iar aici nu vor să-i cruțe
Pentru niște copiuțe? (LERU CICOARE)
ACTUALITATEA ROMÂNEASCĂ
Pe NET, TV și-n ziare,
Zilnic, mafii, infractori,
Arestări conducători...
Ne-ar salva niște ferpare. (DUMITRU BUJDOIU)
ȘI LA ANUL FĂRĂ ARBITRAJ VAR
Federație și Ligă,
Sunteți cir(c) de mămăligă,
Vă certați pe bani de VAR,
Parcă-i dați din buzunar. (DUMITRU BUJDOIU)
BUGET DE TREI PARALE
Construim școli virtuale,
Pensii, alocații, ioc;
N-avem bani pentru spitale,
Și, oricum, astea iau foc. (DUMITRU BUJDOIU)
LA MAGAZIN
Nu stă omul la taifas,
Ce e-n gușă și-n căpușă;
A văzut “Trage!” pe ușă,
A scos arma și a tras. (DUMITRU BUJDOIU)