Loc de dat cu…EPIGRAMA (XLI)

"Munca-nseamnă meserie,/ Mod cinstit de-a face banii,/ E acea bijuterie,/ Ce n-o fură-n veci ţiganii". (Stelică Romaniuc)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (XLI)
Georgică Manole: Vă percep ca pe o prezenţă bine documentată şi, adeseori, temperamentală în ceea ce priveşte epigrama românească. Cititorul ar fi interesat de parcursul lui Stelică Romaniuc de la abordările de început până la epigramă.
 
Stelică Romaniuc: Acum mă puneţi să mă „spovedesc” public, dar am s-o fac numai din dorinţa de a impulsiona şi pe alţii care cred că au ceva de spus în acestă direcţie, asumându-mi acelaşi risc ca atunci când m-am expus public şi am postat pe platforma facebook prima „creaţie”, de care acum îmi este jenă. Mi-a fost şi îmi este frică de ridicol, fapt ce m-a făcut de multe ori să dau înapoi.
 
Dar să începem cu începutul! Declanşarea dorinţei înţelegerii tuturor sensurilor unui cuvânt s-a petrecut în clasa a şasea şi, culmea, „vina” o poartă profesorul de matematică. El ne pregătea duminica sau când aveam anumite „ferestre” pentru olimpiadă la matematică - faza judeţeană şi avea obiceiul ca, în timpul cât noi ne „storceam” neuronii să rezolvăm exerciţiile date, dezlega cuvinte încrucişate. I-am cerut şi eu revista cât timp ne corecta strădania nostră şi am încercat să rezolv un careu mai uşurel. Văzându-mi înclinaţia spre cuvinte a început să-mi explice tehnica de rezolvare şi regulile de construire a unui careu cu puncte negre. Doamne, ce fericit eram! Cu banii pe care mi-i dădeau părinţii pentru „Eugenia” zilnică cumpăram aproape toate revistele „Flacăra Rebus”, renunţând, bine-nţeles la „tainul” zilnic. Şi trebuie să spun că doamna profesoară titulară se afla în concediu prenatal, iar profesorul de matematică la care mă refer preda ca suplinitor, pentru a câştiga un ban, deoarece nu „intrase din prima” la Facultatea din Iaşi (a reuşit în anul următor). Ce vremuri şi ce selecţie a valorilor era! E doar o comparaţie a două ere în care am trăit şi n-am regrete ca:
NOSTALGICUL
Cerul, soarele şi luna
L-au atras întotdeauna,
Însă mult a mai iubit
Steaua ... de la răsărit.

Acesta a fost declicul şi cred că am fost un norocos că am găsit o activiate pe care să o iubesc şi să o prestez fără să simt nici cel mai mic efort. Cred că asta se numeşte hobby! Într-o discuţie cu fiica mea, Andreea, despre modul cum s-a acomodat cu noii colegi din spitalul unde lucrează ca medic, îmi spune: „Tati, dacă nu făceam medicina, cred că munceam!”. Iar când dragostea pentru o astfel de „MUNCĂ” e mare, totul vine de la sine, dar nu pentru toţi, deoarece:
Munca-nseamnă meserie,
Mod cinstit de-a face banii,
E acea bijuterie,
Ce n-o fură-n veci ţiganii.
 
Poate o să vă întrebaţi de ce vorbesc de cuvinte încrucişate când întrebarea se referă la epigramă. Pentru mine, înţelegerea multiplelor sensuri ale unui cuvânt din careurile de definiţii cu pistă falsă a fost punctul de plecare în epigramă. În revistele cu acest profil totdeauna au fost publicate, pe lângă careuri şi epigrame, rondeluri, sonete, proză umoristică etc., pe care, ca iubitor de literatură, le-am citit cu drag.

Primele catrene le-am scris chiar din şcoala generală şi erau afişate la „Gazeta de perete”, alături de o caricatură în care ironizam comportamentul nefiresc al diferiţilor colegi („victimele” îmi erau furnizate de la cancelaria profesorilor). Câte n-am mai pătimit când luam în vârful peniţei câte un coleg mai mare?! Şi câte nu trag şi acum pentru că toate au o:
CAUZALITATE
O spun cu tristă ironie
Că nu mă-ncape o cămaşă,
C-am râs de proşti şi de prostie
Şi râsu-n hohote îngraşă.

Până la ieşirea la pensie am scris catrene doar sporadic şi doar de amorul artei, dar o revistă cu cuvinte încrucişate nu-mi lipseşte niciodată oriunde m-aş afla. Şi nici mediul cazon unde mi-am desfăşurat întreaga activitate nu era unul propice „înţepăturilor”, mai ales că unii şefi credeau că unitatea militară este mica lor feudă. Iar:
De vrei să mai rămâi în post
Şi ai un şef mai mititel,
Să nu-l compari, cumva, c-un prost,
Ci doar cu unul... cam la fel.

Şi ca fiecare lefegiu trăitor pe pământ, oricât am încercat să-mi influenţez destinul am avut o prestabilită:
SOARTĂ
Pe prost mereu l-am evitat
Şi la serviciu, şi la chef,
Dar rareori mi s-a-ntâmplat,
Acesta să nu-mi fie... şef.

Şi am avut:
MOTIVE TEMEINICE
Am refuzat de prima dată
Cu şefi la cârciumi să petrec,
Că limbă n-am catifelată
Şi nu suport să mă aplec.

Ca în orice colectiv, şi în armată sunt fel de fel de caractere cu puţine circumvoluţiuni, dar cu limbi catifelate care, pentru a se pune bine cu şefii, scriu fără voia lor o:
POVESTE DE SERVICIU
Şeful nostru când se plimbă
Prin birouri, mă retrag:
Unii însă-l trag de limbă,
Alţii... înc-o limbă-i trag.

După trecerea mea în rezerva de cadre a Armatei României şi fiind un tip activ, m-am gândit să-mi fac şi poftele „interzise” până atunci sau, mai bine zis, autocenzurate. Şi neştiind lumea aceasta a epigramei am publicat câteva catrene pe facebook, doar pentru a nu distribui căţei, pisici, flori sau nu mai ştiu ce citate celebre pe care unii cred că dacă le-au pus pe un „carton” sunt filozofi şi vorbele de duh înserate le aparţin. Mi s-a părut, la început, această platformă de socializare ca un bordel cu cearşafurile neschimbate. În unele privinţe îmi menţin părerea.
 
După primul catren despre „un şef” au apărut şi primele reacţii de la o parte dintre foştii mei şefi, unii întrebând: „Cred că nu-i despre mine, nu?”, iar alţii „Ce faci, te răzbuni?”. Acest fapt mi-a întărit încrederea că doare:
SĂGEATA EPIGRAMEI
Când săgeţile nu-s boante
Îţi produc efectul „stas”:
Cei neutri râd de poante,
Cei vizaţi ... îţi râd în nas.

Mi-a luat ceva timp să-i conving că personajul este unul imaginar, dar faptele sunt reale. Epigrama despre care fac vorbire suna cam aşa:
ŞEFULUI MEU
Şeful meu a fost teribil
Şi chiar dacă fost-a mic,
A făcut tot ce-i posibil
Să nu facă mai nimic.

Ulterior am observat un lucru ciudat la acea vreme, respectiv prin 2017: unii dintre corifeii genului chiar citesc ce-mi „debiteză” mie tărtăcuţa şi-mi fac observaţii cu tact, fără a mă jigni, privind greşelile pe care le fac atât în prozodie, cât şi în construcţia poantei. Asta mi-a dat curaj, gândind că, dacă asemenea oamenii îşi pierd din timpul lor preţios şi-mi dau sfaturi înseamnă că întrevăd la mine o brumă de talent. Am postat în continuare catrene, construite după sfaturile lor, dar am şi pus mâna pe carte să citesc tot ce-mi recomandau dumnealor despre tehnica de construire a unei epigrame.
 
Tot ce am scris am făcut-o doar din plăcere, fără a avea anumite ţinte materiale pentru că din scris nu s-a îmbogăţit nimeni, doar că între genurile literare există nişte:
DIFERENŢE
El a scris mai multe drame
Şi nu s-a umplut de bani,
Eu, cu două epigrame,
Plin sunt astăzi de duşmani.

Ulterior, am fost cooptat în Clubul Umoriştilor Prahoveni „Ion Ionescu Ouintus” din Ploieşti şi lucrurile au intrat pe un făgaş care conduce spre performanţă. Asta înseamnă verificarea potenţialului prin participarea la diferitele concursuri de gen organizate în ţară sub egida Uniunii Epigramiştilor din România, publicarea în diferite publicaţii locale sau naţionale a unor creaţii, apariţia în antologii de epigramă etc. Mult mi-aş dori să enumăr pe marii epigramişti care au contribuit la şlefuirea mea ca epigramist în formare, dar mi-e frică să nu omit pe cineva şi aş face o mare nedreptate. Ei se cunosc şi cu modestia lor caracteristică, cred că sunt mulţumiţi doar cu faptul că au putut să-mi fie de ajutor. De reclama mea n-au nevoie, sunt mult prea sus şi totuşi au privit în jos spre mine. Vă mulţumesc, dragi confraţi! Trebuie, totuşi, să amintesc şi sprijinul acordat de revista „Epigrama” a UER, care m-a impulsionat prin acordarea unui premiu pentru debut şi găzduirea în paginile sale a unor epigrame.
 
Am sărit peste multe etape (concursuri, premii etc) pentru a nu lungi răspunsul la întrebarea dumneavoastră şi aş dori să concluzionez cu un îndemn amical, că sfaturi nu sunt eu cel în măsură să dau, pentru cei care doresc să îmbrăţişeze această specie literară, parafrazând un proverb: cine nu are bătrâni să şi-i cumpere şi să-i asculte pentru că ei ştiu ce spun şi o fac dezinteresat, mai ales că au:
PRIVILEGIUL VÂRSTEI ÎNAINTATE
Chiar de-s trecut ca „ambalaj”,
Al meu miros e pus deoparte
Şi îmi creează-un avantaj,
Să-l simt pe prost mai de departe!
 
P.S. Dumneavoastră m-aţi perceput ca o fire „temperamentală în ceea ce priveşte epigrama românească”. Cel puţin aşa reiese din preambulul întrebării şi asta se datorează, cred, catrenului postat la rubrica de comentarii la unul din numerele publicaţiei (citez din memorie):
La „Loc de dat cu ... EPIGRAMA”
Vă spun pe scurt doar un cuvânt:
Aţi dat (şi-aici începe drama)
Cu prozodia de pământ.

Am să-mi motivez catrenul: nu sunt adeptul formelor fără fond, dar când am citit o serie de catrene cu un mesaj îndoielnic şi o prozodie care lasă de dorit, am încercat să sensibilizez responsabilul de rubrică pentru a corecta sau elimina, pe viitor, asemenea creaţii (eram să spun creaturi). Şi eu sunt începător în ale scrisului de gen, dar publicaţia este citită şi de alţi începători şi vor învăţa greşit, din start, canoanele scrierii unei epigrame. Am încercat să fiu pro-activ; nu ştiu cât mi-a reuşit sau câţi duşmani mi-am câştigat. Maeştrii de care am făcut vorbire m-au învăţat că epigrama, ne place sau nu, are formă fixă. Dacă nu se respectă matematic prozodia n-are rost să o mai scriem pentru că îşi pierde din valoarea literară. Dacă a supărat pe cineva acea epigramă, rog să fiu scuzat! (VA URMA)

 
 
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)
 
MEŞTERUL MANOLE
Zidirea Anei în perete,
A mai lăsat un obicei:
Machiajul aplicat de fete,
Sau "tencuiala" de femei.
(STELICĂ ROMANIUC)
 
LA ANGAJARE
M-au întrebat la angajare,
De am sau nu experienţă
Şi le-am răspuns cu elocvenţă,
Că am trei ani de căutare.
(STELICĂ ROMANIUC)
 
UNUI FOST AMIC
De când a făcut scandal
Şi i-am zis că-i „animal”,
Nici nu vrea să mă mai vadă,
Cică ... l-am călcat pe coadă.
(STELICĂ ROMANIUC)
 
6/49
Eu spun de căsătorie:
Asta-i pură loterie!
Că nu mi-au ieşit, nicicând,
Şase numere la rând.
(STELICĂ ROMANIUC)
 
PRO-EPIGRAMA
Când vorbe-s multe, cu toptanul,
Spre timp util se fac demersuri:
Mesajul din întreg romanul
Se poate scrie-n patru versuri!
(VASILE LARCO)
 
PRUDENŢĂ ŞI ASIGURARE
Un lucru pare curios,
Dar ipocritul ce-i în vervă,
Oricâte măşti ar da el jos
Tot are una de rezervă.
(VASILE LARCO)
 
OFTALMOLOGICĂ
În Parlament sunt oameni mari –
Şi nu e în vizor etatea –
Ce-şi pun sub frunte ochelari
Dar greu disting realitatea.
(VASILE LARCO)
 
MÂNDRIE
Frumoasă fără de pereche
Când soaţa e, te crezi erou
Şi nu-i chiar floare la ureche...
Să-ţi pună coarne cu un bou.
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
 
NEÎMPLINIRE
Deși trecut-am ani de-a rândul
Uniți pe drumul vieții lung,
O-mbrățișez numai cu gândul ...
Că mâinile nu-mi prea ajung!
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
 
PĂRERE PERSONALĂ
Are cap și-apreciază,
Dar de-ntrebi ce-i place tare
La femeie, oscilează…
Între… mâini şi-ntre... picioare.
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
 
POLITICIANUL
Dorind o vilă-n locul ideal
Şi nu pe unde stă o calicime,
I-au construit-o, colo-n vârf de deal,
Măcar aşa să fie la-nălţime.
(MIHAI HAIVAS)
 
OPŢIUNE PREZIDENŢIALĂ
La Cotroceni, cert, scris de “sas”,
Se află următoru-afiş:
“Eliminăm orice popas
Şi mersul vechi târâş-grăpiş!”
(MIHAI HAIVAS)
 
POET “LANSATOR”
În toate cele patru zări,
Cu surle, tobe şi fanfare
Mereu el face noi lansări,
Dar fără vreo…aterizare!
(MIHAI HAIVAS)
 
CONCLUZIE
Te preţuieşte generos
La bucurii şi la osândă
Acel prieten credincios
Ce este gata să te vândă.
(ION DIVIZA)
 
UNUI  FERMIER
Ţăranul acesta – cum se ştie –
E harnic, dar conservator,
Ia sapa-n mâini cu-aşa mândrie
De parca-ar fi calculator!
(ION DIVIZA)
 
SFAT
La medic să te duci cu gânduri bune,
Să nu-l corupi, căci dânsul este sfânt;
Un onorariu mare-l indispune,
Iar unul mic…te bagă în mormânt!
(ION DIVIZA)
 
CUTUMĂ MEDICALĂ
Dacă-n viaţă n-o faci lată,
Sănătos eşti – scrie-n carte –
Când de fiecare dată…
Ai dureri în altă parte.
(ELENA MÂNDRU)
 
CURTEZANUL PRUDENT
Tip  extrem de ordonat,
Face sex din când în când,
Însă-l face protejat…
De acei ce stau la rând.
(ELENA MÂNDRU)
 
SOŢI LIBERTINI
Dragostea le dă fiori;
Într-o lună, mi se pare,
Se-ntâlnesc de două ori…
La avans şi lichidare.
(ELENA MÂNDRU)
 
ŢARĂ CA LA NIMENI
Ţara-n care tot se poate
Ne impune-o analiză:
De-am ajuns s-avem de toate,
Trebuia s-avem şi-o criză.
(GHEORGHE BÂLICI)
 
ONOAREA POLITICIENILOR
În ţara noastră-nfloritoare,
Cu minţi dintr-o esenţă pură,
Sunt unii ce mai au onoare,
Căci şi-au vândut-o cu măsură…
(GHEORGHE BÂLICI
 
SURPRIZELE OCCIDENTULUI
Din ţările iluziilor bete,
Cu fandoseli, momeală şi eresuri,
Bărbaţii se întorc pe motorete,
Doar fetele revin în…Mercedes-uri…
(GHEORGHE BÂLICI)
 
COASTA DE DRAC
Cu iubirea nu-i de şagă
Şi constat, ca biet profan,
Că şi-n fata cea mai dragă
Stă ascuns un mic tiran.
(MIHAI SĂLCUŢAN)
 
TACTICĂ
Cu femeia, am mai spus,
Poartă-te cumva pe dos:
S-o mângâi de jos în sus,
S-o dezbraci de sus în jos!
(MIHAI SĂLCUŢAN)
 
PATUL
E locul care ţi-l doreşti
Cu aşternut şi perne moi,
Să te-odihneşti, când singur eşti
Şi-apoi să oboseşti... în doi.
(MIHAI SĂLCUŢAN)
 
CURCANUL
În curte când îl văd, îmi place,
Dar spun azi cu discreţie
Că nu aş vrea să am de-a face
Cu cel din intersecţie!
(CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
 
ANALIŞTII  POLITICI
Prin studii ce-s revelatoare
Ne-arată analiştii sigur,
Cu argumente foarte clare,
C-avem un viitor nesigur.
(CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
 
CURBA  TERMICĂ  A  
EFORTULUI  DEMNITARILOR
Azi mult mai mult ca  înainte,
Toţi sunt în plină afirmare   
Şi-au post călduţ, cafea fierbinte     
Şi alţi colegi ce-s la răcoare...
(CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)
 
ÎN FAMILIE
Un glumeț a întrebat
Pe frumoasa lui soție:
- Ți-ar plăcea să fii... bărbat?
- Da, iubitule, dar... ție?!
(AL. D. FUNDUIANU)
 
CONFESIUNI, ÎNTRE DOI CHEFLII
Nu te înțeleg și... basta,
Cum te-mbeți tu de  furie (?!)
...Dacă m-ar lăsa nevasta,
Eu aș bea de  bucurie!
(AL. D. FUNDUIANU)
 
SONDAJ  STRADAL
- Vă amintiţi, dar explicit,
Recent, ce cărţi aţi mai citit?
- În minte mi-au mai rămas:
Valet…Damă…Popă…As!
(NAE BRĂDĂŢEANU)
 
MANELIADA
Când dai cu barda într-un prun
Îţi sar în ochi nişte surcele;
De faci aşa cu-n cântec bun,
Ţipă-n urechi nişte manele.
(NAE BRĂDĂŢEANU)
 
CAMPANIE ELECTORALĂ
Stau partidele la pândă,
Votanţii  să li se vândă;
Puterea de-or acapara,
Trec ele să vândă ţara.
(GEORGICĂ MANOLE)
 
AMICULUI  X
Sunt hotărât şi voi grăi:
„Mănânc doar pentru a trăi”.
Cu-ale tale, X, idei „adânci”,
Trăieşti, pe alţii, să-i… mănânci!
(GEORGICĂ MANOLE)
 
PESIMIŞTII DESPRE 
SUMMITUL DE LA SIBIU
Ce-a ieșit din cea talangă?
Sfârâiacul lui moș Creangă!
Nu s-a dat lână la chiuă,
S-a bătut doar apa-n piuă.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
 
OPINIA UNUI  LIDER DE
ORGANIZAŢIE JUDEŢEANĂ
Mai ar merita bene merendum*
Cei ce merg deciși la referendum
La cât sunt de supraetajate
Întrebările. Și-    ...ambilicate**.
________________________________________
*Bene merendum (lat.) - aici: favoruri.
**Pronunțare greșită. Forma corectă: alambicate.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
 
MANELISTULUI NICOLAE GUŢĂ,
„MAGNIFICUL”
Poate că, chiar contra firii, 
Ștampilam noi trandafirii,
Doar că murii, roșiori,
Ne provoacă reci fiori.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
 
SPERANŢE
Tinereţea e în floare
Şi la nouăzeci de ani…
Dacă… te ţii pe picioare
Şi ai cardul plin cu bani
(ADRIAN TIMOFTE)
 
DORINŢĂ
O dorinţă are fata:
Tinerică toată viaţa!
Timpu-şi încasează plata,
Iar chitanţa-i este faţa.
(ADRIAN TIMOFTE)
 
 UNUI ACTOR 
(care a avut un rol nefericit)
La teatru, când am fost în sală
Şi l-am văzut jucându-şi rolul,
După cum îl ştiu  din şcoală,
Cred că şi-a pierdut...controlul!.. 
(MAX OPAIŢ)
 
RELAXARE LA…NUDIŞTI 
O văd uneori la plajă,
Întinsă toată pe nisip,
Dar eu  stăpânit de vrajă,
Abia observ că n-are ...slip!? 
(MAX OPAIŢ)

UNUI ADVERSAR ANOST
Cu epigramele-ţi meschine
A căror ace nu mă dor,
Ai vrut să mă loveşti pe mine
Şi-ai omorât pe…cititor.
(CINCINAT  PAVELESCU)
                 
 

 

Spune-ne opinia ta

Articole similare

Loc de dat cu… EPIGRAMA (XLVII)

Duminică, 30 Iunie 2019
3793

A-l "înțelege" pe Aureliu Busuioc

Miercuri, 26 Iunie 2019
3555

Loc de dat cu… EPIGRAMA (XLVI)

Duminică, 23 Iunie 2019
3793

Loc de dat cu… EPIGRAMA (XLV)

Duminică, 16 Iunie 2019
2461

Carmen Domingo - GALA-DALI

Joi, 13 Iunie 2019
912

Loc de dat cu… EPIGRAMA (XLIV)

Duminică, 9 Iunie 2019
1475

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Declarații dure ale patronului FC Botoșani: Andronache e „o trompetă”, Becali e „un fraier”

Vineri, 23 August 2019
378

Valeriu Iftime, finanţatorul de la Botoşani, a crezut că folosirea lui Soiledis în centrul apărării, în disputa cu Vitoria Guimaraes e o diversiune. Patronul grupării moldave l-...

Dosar penal pentru un bărbat de 73 de ani din județ. Conducea un ATV, fără permis

Vineri, 23 August 2019
173

Joi, poliţiştii din cadrul Formaţiunii Rutiere Săveni, patrulau în satul Aurel Vlaicu, com. Avrămeni, ocazie cu care au oprit pentru control un ATV condus de un bărbat de 73 de ani, din lo...

A încercat să păcălească polițiștii, cu un permis fals de Republica Moldova

Vineri, 23 August 2019
149

Joi, 22 august a.c., poliţiştii din cadrul Poliţiei municipiul Dorohoi au oprit pentru control un autoturism condus de un tânăr de 20 de ani, din localitatea Dimăcheni.Acesta a prezenta...