Apără vederea, îmbunătăţeşte circulaţia sân­gelui, reduce colesterolul, protejează ini­ma, luptă împotriva radicalilor liberi răs­punzători în mare parte de îmbătrânirea omului. Nu este vorba de un medicament miraculos, ci de banala tescovină. Amestecul rămas în urma extragerii mus­tului din struguri nu se bucură încă de atenţia cuvenită, deşi este un concentrat exploziv de substanţe vinde­cătoare. Dintre acestea, pe primul loc se află resvera­trolul, cel mai puternic antioxidant din farmacia natu­rii, prezent într-o cantitate mai mare în tescovină decât în vinul roşu. Ca de obicei, d-l farmacist Ion Bobaru, îndrumătorul nostru în materie de leacuri pre­parate din plante, ne oferă explicaţii şi reţete de prim ajutor.

Leacul din rămăşiţele vinului

Îmbrăcată în culorile ruginii ale toamnei, gră­dina cu plante medicinale a domnului farmacist Bo­baru seamănă, chiar şi acum, la început de toam­nă, cu un tărâm fermecat. "Pentru mine, ca far­ma­cist, una dintre cele mai valoroase materii prime pe care mi le oferă toam­na este viţa-de-vie. Mustul şi vinul sunt doar produse secundare, tescovina este de fapt adevărata sursă de principii active, cea care transformă strugurii roşii şi negri în medica­mente naturale. Explica­ţia este foarte simplă: coaja, pulpa şi sâmburii strugurilor de culoare în­chisă au cel mai ridicat conţinut de resveratrol, antioxidantul care a revo­luţionat medicina seco­lului XXI, zeci de pagini fiind dedicate studiului şi cercetării acestuia. Acţiu­nea lui este amplificată de prezenţa flavonoizilor, a quercitinei şi a taninurilor, a acizilor organici, a micro şi oligo elementelor, a vita­minelor lipo şi hidroso­lubile, substanţe ce întăresc şi însănătoşesc întregul organism. În popor i se mai spu­ne «boască» sau «boş­tină», iar denumirea de «tesco­vină» provine de la tradiţionalul teasc, acea presă manuală, pe care o mai întâlnim şi azi în gospodăriile ţărăneşti. De obicei, tescovina este folosită pentru prepararea ţuicii, este dată ca hrană la animale sau, pur şi simplu, aruncată. Însă puţini ştiu că tescovina este, de fapt, esenţa binefă­cătoare din struguri, pentru că toate principiile active sunt concentrate în coajă, pulpă şi sâmburi. Doar 10% din resveratrol trece în vinul roşu, 90% rămâne în tescovină. Ceea ce oamenii aruncă este, de fapt, esen­ţa vindecătoare a strugurilor, principala lor sursă de sănătate!", explică domnul Ion Bobaru.

Fascinat de comoara pe care i-o oferă cu dărnicie natura, specialistul din cea mai veche farmacie din Brăila, înzestrat cu adevărate talente de alchimist, i-a descifrat cu răbdare secretele. Ştie pe de rost cum ac­ţio­nează tescovina asupra organismului, ce boli tra­tează şi reţetele leacurilor ce pot fi preparate în casă. Ni le dezvăluie pe rând, cu răbdare şi profesionalism, purtându-ne într-o fascinantă călătorie într-un bob de strugure.

Calităţi terapeutice

Tescovina este o adevărată "mină" de resveratrol, cel mai puternic antioxidant descoperit până în pre­zent, şi preia o mare parte din calităţile terapeutice ale acestuia. Antioxidanţii sunt substanţe care împiedică atacul moleculelor nu­mite "radicali liberi" asu­pra celulelor şi ADN-ului din organismul uman. Din acest motiv, prepa­ratele pe bază de tesco­vină au capacitatea de a preveni degradarea tutu­ror tipurilor de celule existente în corp, grăbind totodată regenerarea ţe­suturilor. Astfel, deghi­zată într-o apariţie mo­destă, tescovina ne apără de boli şi echilibrează funcţiile vitale, încetinind îmbătrânirea.

Remediile pe bază de tescovină au efecte bene­fice atât asupra inimii, cât şi a vaselor de sânge. Cu puternice proprietăţi va­sodila­tatoare, reglează nivelul colesterolului şi previn accidentele vas­culare. Oamenii de ştiinţă declară resveratrolul, pre­zent din abundenţă în coaja şi pulpa strugurilor roşii, drept cel mai efi­cient protector cardio­vas­cular care poate fi găsit în natură, fiind de 50 de ori mai puternic decât vita­mina E. Mai mult, substanţele din tescovină întăresc celulele sistemului osos, alungă durerile reumatice şi luptă cu osteoporoza.

Tescovina, considerată o rămăşiţă a strugurilor din care a fost extras sucul, este, de fapt, un medicament de calibru greu. "Beneficiile acestui leac, pe care toam­na ni-l oferă parcă în semn de rămas bun, nu vor întârzia să apară, dacă sunt respectate regulile de uscare şi prelucrare", subliniază domnul farmacist Bo­baru.

Obţinerea tescovinei

Întrebare de la cititori: "Ce soiuri de vie sunt re­co­mandate pentru obţinerea de preparate din tesco­vină?"
Răspuns: "Cei mai indicaţi sunt strugurii roşii sau negri, recoltaţi din hibrizii producători, având în vedere că aceştia sunt mai rezistenţi la boli şi la dău­nători şi nu sunt necesare, în timpul vegetaţiei, trata­mente fitosanitare pentru combaterea acestora, ca la soiurile nobile, deoarece aceste fungicide şi pesticide au remanenţă (rămân) în coaja strugurilor".

Uscarea şi conservarea

La o săptămână după ce boabele de struguri au fost desprinse de pe ciorchine şi zdrobite, mustul poate fi separat de tescovină. Din 10 kg de struguri se obţin apro­ximativ 6-7 kg de must şi 3-4 kg de tescovină. Păstrând proporţiile, putem deduce că orice cantitate de struguri am prelucra, obţinem aproximativ o treime tescovină şi, în rest, must. În timp ce sucul strugurilor urmează drumul vinului, pentru tescovină începe pro­cesul de uscare.

Nota farmacistului: Amestecul de coajă, pulpă pre­sată şi sâmburi se întinde în strat subţire, în încă­peri bine aerisite, terase, prispe, şoproane, poduri, verande, mai puţin bucătăriile sau balcoanele de bloc. Deshidratarea (uscarea) poate dura 2-3 săptămâni, perioadă în care este necesar să întoarcem zilnic stra­tul vegetal, grăbind astfel uscarea, pentru a evita apa­riţia mucegaiului şi formarea aşa numitelor mus­culiţe "beţive" ale vinului, specifice fructelor aflate în fer­men­taţie. Ele sunt inofensive din punct de vedere bacteriologic, nefiind purtătoare de microbi. Factorii favorizanţi pentru apariţia acestor musculiţe sunt tescovina - ca factor nutritiv - şi umezeala din ea. Se constată dispariţia spontană a lor, după uscarea com­pletă a tescovinei.

Procesul se încheie atunci când strugurii storşi îm­prumută aspectul fructelor confiate şi devin sfărâ­mi­cioşi. Prin uscare, cantitatea de produs se reduce la ju­mătate. Fiecare produs rezultat se păstrează în săculeţe din pânză sau tifon. "Uscarea face tescovina mult mai eficientă pentru că, în urma expunerii la aer, se evaporă şi ultima cantitate de alcool care poate exista în rămăşiţele de struguri", precizează domnul farma­cist Bobaru.

Preparate din tescovină

A. Pentru uz intern

Pulberea

Se obţine simplu, prin măcinarea cât mai fină a tescovinei uscate şi cernute. Se consumă câte o lingu­riţă, de trei ori pe zi, cu jumătate de oră înainte de masă, prin simplă înghiţire, pulberea nefiind rea la gust. Pentru cei mai mofturoşi, se poate amesteca cu un suc natural sau miere.
Nota farmacistului: această formă farmaceutică este cea mai recomandată a fi folosită ca remediu, fiind modul cel mai natural de administrare.

Ce boli vindecă:
* Pulberea din coji şi pulpă de strugure menţine tinereţea inimii şi a vaselor de sânge, previne hiper­tensiunea şi tensiunea arterială oscilantă, în plus pre­întâmpină apariţia osteoporozei, ameliorează sem­ni­ficativ simptomele gutei şi artritei. De asemenea, re­glează tranzitul intestinal, fiind utilă în constipaţii cronice, dacă este consumată cu regularitate.
* Tescovina uscată şi măcinată este recomandată şi bolnavilor de diabet, deoarece zahărul conţinut de struguri a trecut în must. Resveratrolul şi celelalte prin­cipii active îmbunătăţesc considerabil asimilarea insu­linei şi reprezintă un bun adjuvant în tratament. Acesta este de fapt marele avantaj al tescovinei: te poţi bucura de calităţile vindecătoare ale strugurilor roşii, fără să consumi zahăr sau vin!

Infuzia

Se prepară din 40 g pulbere la un litru de apă. După ce a fiert jumătate de oră, poţiunea se lasă la decantat încă 15 minute, apoi se strecoară. Se bea călduţă, câte o cană, înainte de fiecare masă.

Ce boli vindecă:
* Ceaiul le este indicat în special persoanelor în vârstă, cu pierderi de memorie, celor afectaţi de de­menţă şi senilitate. Menţine şi redă claritatea mentală, fiind deosebit de eficient în tratarea depresiei şi nevro­zelor. Consumul regulat de ceai din tescovină amelio­rează simptomele unor boli grave cum ar fi Parkinson şi Alzheimer.

Decoctul

La o cană cu apă (250 ml) se pun două linguri (aproximativ 30 g) de tescovină uscată. Amestecul se fierbe la foc mic, timp de 15 minute, completându-se treptat apa care se evaporă. După răcire, se păstrează în frigider cel mult două săptămâni. Este un preparat mai concentrat decât infuzia, motiv pentru care doza recomandată este de 30-40 picături pe zi.

Ce boli vindecă:
 * Tratamentul cu decoct îndepărtează alergiile, indiferent de natura lor, deoarece tescovina întăreşte organismul şi reduce sensibilitatea la stimulii externi. O cură de 3 săptămâni reprezintă o excelentă metodă de purificare blândă a organismului. Concentratul de struguri roşii elimină toxinele acumulate prin stres, poluare, alimente nesănătoase şi viaţă sedentară. Con­comitent, procedeul de detoxifiere aduce şi o rege­ne­rare globală a ţesuturilor, pregătind sistemul imunitar să facă faţă sezonului rece.
* Cura cu decoct este recomandată în perioadele de convalescenţă, mai ales după bolile infecţioase. Po­ţiunea din tescovină este un aliat de nădejde şi în lupta cu obezitatea, deoarece principiile active din coaja stru­gurilor intensifică arderea surplusului de grăsimi.

Tinctura din tescovină

Conţine de 8 ori mai mult resveratrol decât vinul. Poţiunea reprezintă un adevărat elixir care încetineşte îmbătrânirea şi ţine la distanţă bolile ce apar odată cu înaintarea în vârstă.

Comentariul farmacistului
Întrebare de la cititori: "De ce resveratrolul nu se găseşte în vinul şi ţuica obţinute din tescovină?".
Răspuns: "Principiul activ, resveratrolul, este greu solubil în soluţii apoase sau slab alcoolice, cum e cazul vinului sau a ţuicii. De aceea, recomand ca la prepararea tincturii să se folosească alcool de cel puţin 70 grade, altfel extracţia resveratrolului este nesemnificativă".

Pentru obţinerea tincturii de tescovină se foloseşte procedeul clasic, adică: 20 g tescovină uscată şi măcinată mărunt la râşniţa de cafea se ţine la macerat în 100 ml alcool de minimum 70 grade timp de 10 zile, agitându-se de câteva ori pe zi. Apoi se filtrează prin tifon şi se lasă la decantat 6 zile la frigider, după care se separă partea limpede de reziduuri şi se divizează în sticluţe de 20 sau 30 ml cu dop picurător. Se foloseşte în doze de 30 picături de 2 ori pe zi.

Siropul de tescovină, împotriva avitaminozei

Lipsa vitaminelor şi incapacitatea organismului de a le asimila pot fi îndepărtate prin prepararea unui sirop. Se prepară simplu, amestecând 100 g tescovină uscată şi mărunţită foarte fin cu 100 g miere de albine şi 200 ml suc natural de portocale. După omogenizare, siropul se păstrează în frigider. Este recomandată o linguriţă pe zi, cel puţin 20 zile pe lună.
În tratatele de farmacie vechi de sute de ani, pe care le studiază neîntrerupt, Ion Bobaru a descoperit for­mula unui sirop, de mare ajutor pentru cei lipsiţi de energie şi fără poftă de mâncare. "Siropul orexigen, pe care îl prepar în laborator, conţine un extract fluid, compus din: tinctură din coajă de struguri roşii, tinctură de cicoare, de măceşe, de pelin şi gingseng. Am observat că dă rezultate foarte bune, mai ales în cazul persoanelor care au un stil de viaţă sedentar, lucrează mult la birou, nu fac mişcare şi mănâncă dezordonat".

B. Pentru uz extern

Cataplasme cu tescovină şi argilă

Tescovina uscată, mărunţită foarte fin, se amestecă cu argilă şi ceai de muşeţel, până la obţinerea unei paste care se întinde pe o fâşie de tifon şi se aplică pe zona afectată, fără a bandaja strâns. Pentru un efect maxim, cataplasma se ţine cel puţin 30 de minute, timp în care este strict interzis efortul fizic.
Ce vindecă: calmează durerile provocate de artrită, varice, contuzii.

Cataplasme cu tescovină şi muşeţel

Peste tescovina uscată, mărunţită groscior, se toarnă ceai de muşeţel, amestecându-se până când mixtura ajunge de consistenţa unei paste subţiri. Pas­ta se întinde pe o fâşie de tifon şi se aplică pe zona afectată, fără a bandaja strâns. Pentru un efect ma­xim, cataplasma se ţine 30 de minute, timp în care este strict interzis efortul fizic.
Ce vindecă: calmează durerile provocate de artrită, varice, contuzii.

Cataplasme cu extract fluid de tescovină

Pentru a pregăti extractul fluid, trebuie să fier­bem, pe baie de abur, 100 ml de tinctură, până când lichidul se evaporă la o treime din cantitatea iniţială (aproximativ 30 ml). Concentratul astfel obţinut se amestecă cu argilă şi se obţine o pastă subţire. Lo­ţiunea se utilizează respectând indicaţiile valabile în cazul cataplasmei cu tescovină şi muşeţel des­crise mai sus.
Ce vindecă: cataplasmele sunt de mare folos pentru tratarea articulaţiilor inflamate, contribuie la retragerea surplusului de lichid acumulat în jurul rotulei, cunoscuta "apă la genunchi", şi calmează durerile provocate de întinderile musculare.

Unguent pentru afecţiuni dermatologice

Se poate prepara, fără mult efort, în casă, dacă respectăm întocmai reţeta pe care domnul farmacist Bo­baru o explică pas cu pas. Iată: alifia se obţine încorporând extractul fluid moale de tescovină într-o bază grasă, formată din ur­mătoarele ingrediente topi­te: unt, grăsime de pasăre, ulei vegetal solid (marga­rină) şi lanolină, care se găseşte în farmacii. Extrac­tul fluid moale rezultă în urma fierberii tincturii de tescovină pe baie de aburi, până când lichidul se reduce la o cincime din cantitatea iniţială, devenind siropos.

Nota farmacistului: "Da­că nu respectăm aceas­tă condiţie, tinctura nu se mai încorporează în baza grasă, iar unguentul se «brânzeşte»".

Ingredientele se ameste­că pe foc mic, până când preparatul se omogenizează şi ajunge la punctul de fierbere, se continuă ames­tecarea, iar înainte de soli­dificare unguentul se toarnă în recipiente (cutii) mici. După răcire, se păstrează în frigider.
Ce vindecă: Alifia este un ajutor nepreţuit pen­tru vindecarea rănilor şi arsurilor care s-au cronicizat. Pentru farmacistul Ion Bobaru, extractul fluid moale, a cărui formulă tocmai ne-a dezvăluit-o, reprezintă componenta de bază pentru prepararea, în laborator, a unguentului pentru ulcer varicos, boală a vaselor, greu de suportat şi de vindecat. Tot în condiţii de laborator, domnul Bobaru prepară şi unguentul antihemoroidal, care îmbină virtuţile terapeutice ale strugurilor roşii cu acţiunea unor plante medicinale valoroase: castanul şi alunul vrăjit al amerindienilor (hamamelis).

Băi terapeutice

Îmbăierea este binefăcătoare pentru bolnavii de reumatism, osteoporoză şi spondiloză. În apa din cadă se toarnă o infuzie concentrată, obţinută din fierberea a 250 g de tescovină uscată în 3 litri de apă, timp de 5 minute. O baie durează aproximativ 15 minute şi sunt indicate tratamente de două săptămâni, cu o pauză de o zi între băi. Băile sunt recomandate şi pentru a reda supleţea şi luminozitatea pielii întregului corp, deoa­rece principiile active din tescovină îndepărtează ce­lulita şi vergeturile, catifelează şi redau elasticitatea epidermei.

Preparate cosmetice

Tescovina poate fi şi o nepreţuită sursă de frumu­seţe, un adevărat elixir pentru tenul uscat şi ridat, care şi-a pierdut luminozitatea. Industria cosmetică a profitat din plin de calităţile terapeutice ale strugurilor roşii, care, alături de afine, constituie prin­ci­pala sursă de extragere a moleculei anti-îm­bătrânire. Simplu de pre­parat, ieftine şi poate mai eficiente decât alte proce­duri cosmetice, măştile pe bază de tes­covină sunt la îndemâna oricui.

Masca din tes­co­vină şi castravete îndepărtează petele de pe faţă şi aduce stră­lucire tenului. Se pre­pară amestecând 30 g de tesco­vină proaspătă şi foarte fin măcinată cu suc de castra­vete, până se obţine o pastă moale care se aplică pe faţă şi gât, evitând zona ochi­lor. După 20 de minute se înde­părtează cu apă călduţă.

Masca din tes­co­vină şi argilă pentru faţă are proprietăţi de­toxifiante, cal­mante şi nutritive. Se pre­pa­ră simplu. Tescovina foar­te fin măcinată, împre­ună cu o cantitate egală de argilă, se amestecă cu apă călduţă până la obţinerea unei paste, care se poate întinde uşor pe faţă. Se poate adăuga şi pu­ţină mie­re. Se aplică seara, pe tenul curat, se ţine 30 mi­nute, după care se spală.

Hotărât să valorifice în totalitate bogăţia de sub­stan­ţe vindecătoare ascunse în coaja şi pulpa strugu­ri­lor roşii, Ion Bobaru prepară în laborator creme cos­me­tice de excepţie: crema antioxidantă şi crema antirid.

Nota farmacistului: "Cremele conţin, pe lângă vitaminele A, E, coenzima Q10, extract fluid din coajă şi seminţe de struguri roşii, ceea ce garantează efectul de întinerire şi revigorare ale pielii. Folosite cu regularitate, cremele redau supleţea şi luminozitatea tenului, protejându-l totodată de toxinele tot mai prezente în mediul înconjurător. Aceste creme se aplică seara, iar dimineaţa sunt indicate cremele cos­metice, aşa-numitele «creme de zi», nutritive şi hi­dratante, care pot fi pentru ten uscat, gras, normal sau mixt, preparate în laboratorul farmaciei".
 

Farmacist Ion Bobaru
Formula AS