Georgică  Manole: Vasile Larco, se ştie tot despre tine. Eu aş spune că se ştiu mai multe decât ştii tu. Nu se ştie, însă, de unde vine numele acesta, cu sonorităţi marţiene, de Larco.

 

Vasile Larco: Într-adevăr, sfera cunoașterii este infinit de mare, de aceea am epigramatizat, dacă îmi este permisă această divagație de formulare, spunând:

 Nu prea am cunoștință ce știe lumea despre mine, ce impresie își formulează după oricare întâlnire publică sau atunci când îmi citește creațiile mele literare ori când îmi aude vocea prin intermediul radioului sau al televiziunii, dar știu că eu am un deosebit respect pentru cititorii mei, cărora le mulțumesc, nu voi uita niciodată locurile mele natale, plaiul bucecean, acolo  unde îmi sunt înaintașii, unii mă privesc din înaltul cerului și port o deosebită recunoștință locuitorilor orașului Bucecea, localitate vecină cu Leorda, acolo unde este rădăcina numelui Larco. Tata s-a născut acolo, bunicii, străbunicii lui, de asemenea, dar, în ultima vreme, am aflat prin intermediul internetului că în lume mai există acest nume cu sonoritate aparte, în Italia, în Cipru și Peru. În România, în afară de rudele noastre cu acest nume, nu mai există alte familii. Cum se traduce din punct de vedere etimologic, nu am cunoștință, iar confrații epigramiști s-au străduit în a-mi găsi o rimă în duelurile epigramatice, eu răspunzându-le: 

 

G.M.: Dacă ar fi  să nu vorbim despre epigramă, despre ce altceva s-ar putea vorbi şi de ce?

 

V. L.: S-ar putea vorbi despre orice sau despre oricine. Întrebarea fiind, despre ce, răspunsul ar fi unul cuprinzător și anume: despre familie, despre locuri, fapte, amintiri, calități, defecte, nivel de trai etc. Așadar, ar fi un răspuns mult prea lung, într-o ordine greu de stabilit și mereu discutabilă. Încerc, totuși, să cuprind câteva domenii, câteva lucruri, respectiv, ființe, despre care ar fi ceva de spus. În primul rând, despre familie: sunt căsătorit, am doi copii, să-mi trăiască (mulțumesc!), au studii superioare, serviciu în țară, sunt deștepți, frumoși, oameni la locul lor (și lauda e scrisă în legile omenești, nu-i așa?). Apoi, despre statutul meu literar și anume că, debutând cu epigrame în secolul și în mileniul trecut, lumea, când aude numele de Larco, îl asociază imediat cu acea calitate de epigramist. Asta nu e rău, dar în continuare am scris și poezie, inclusiv poezii pentru copii, proză umoristică, publicând 17 cărți, între care am inclus și Monografia selectivă a orașului Bucecea, realizată în anul 2011, în colaborare cu patru autori buceceni, oameni destoinici, cărora le mulțumesc și îi felicit, în același timp. O parte din aceste cărți au fost premiate de Uniunea Scriitorilor din România, filiala Bacău și de juriile concursurilor de creație literară satirico-umoristice din țară. Apoi, despre mine, în afară de activitatea literară: îmi place sportul, inclusiv, șahul, mă preocupă drumețiile și astronomia, dar asta nu înseamnă că le și practic. Nu am vicii ascunse, toate sunt la vedere, nu am avere, deci, nici dușmani, sunt în Zodia Capricornului, însă nu iau pe nimeni în coarne, de când lumea e știut:
Vorbe dure nu încap,

În afară de epigramă, după cum era întrebarea, se poate vorbi că sunt utopist, crezând că prin poanta epigramei, prin ironie se asanează răul, oricare ar fi acesta, că am încredere în sloganul: „Să trăiți bine!” și în promisiunile electorale, crezând că voi avea „șapte vieți”, sperând că din toate, poate voi avea una bună (Va urma). 

 

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

OMUL  HAPSÂN

Având tot viitoru-n faţă,

Nu face-un lucru înţelept:

Aleargă după bani o viaţă

Şi-i are în final …pe piept.

   (VASILE  LARCO)

 

Chiar şi-a pământului splendoare

O latură-i puţin umbrită:

Ne dă o viaţă de mâncare

Ca în final să ne înghită.

     (VASILE  LARCO)


GRUP MUZICAL MODERN

Blonde, brune, cântătoare,

Îmbrăcate-ntr-un ciorap,

Dau din mâini și din picioare,

Neavând ce da... din cap.

      (GHEORGHE BĂLĂCEANU)


ÎMPLINIREA UNORA

Coarne, cam vreo trei perechi,

Împlinesc aşezământul

Locului dintre urechi

Unde-ntruna bate vântul.

      (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

LA PREOT

Văzând ce dive stau cu rândul,

Îngenuncheate, în delir,

Pe dascăl îl cam bate gândul

Să-și ia și el un patrafir.

        (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

UNUI  SOŢ  CU  MAI

După-o experienţă vastă

Şi-aventuri mult prea riscante,

Are grijă de nevastă...

Să nu afle de amante!

     (MIHAI  HAIVAS)


REPROŞ  TARDIV  AL  SOŢIEI

Afirm că soţul, contra mea,

Mereu un dinte îl avea,

Dar astăzi mă apucă plânsul

Că n-are dinţi nici pentru dânsul!

      (MIHAI  HAIVAS)

”DACĂ DRAGOSTE NU E...”

Mânie deloc nu țin

Nici regrete nu-i apasă -

Lui îi pasă prea puțin,

Pe când ei... puțin îi pasă.

     (AL. D. FUNDUIANU)

INDIFERENȚII

Ei nici nu se duc la vot -

Chiar de-s două sau un tur

Și nu din vreun alt  cusur

...Pur și simplu-i doare-n cot.

       (AL. D. FUNDUIANU)

MOLDOVA, 

Vedetele de-odinioară

Clamau în ”șouri” de estradă:

”Te-aștept pe-aceeași ulicioară”

...Că n-avem bani de-autostradă!

        (AL. D. FUNDUIANU)

PRIETENELOR  MELE,

În ziua-n care vă serbaţi,

Ca bun amic, în mod firesc,

Mă bucur mult că existaţi

Şi vă doresc...şi vă doresc.

 (PETRU – IOAN GÂRDA)


EDUCATOR  MODERN

Am fost, o vreme, revoltat

Când plozii mă-njurau în cor;

Cu timpul, însă-am învăţat

Să fiu supus şi-ascultător.

 (PETRU – IOAN GÂRDA)

 

...De vreți un premiu-n Botoșani,

V-o spun pe șleau, de la obraz,

Să nu-ncercați la noi cu bani,

Iar fără ei... în niciun caz!

      (D. M. GAFTONEANU)

STEAUA NORDULUI (2)

...Nu vrem ca nimeni să se plângă-

Suntem capitaliști, tovarăși -

Deci, ce-am  primit... cu mâna stângă, 

Vom... mai primi cu dreapta, iarăși!

         (D. M. GAFTONEANU)

BLONDELE  ŞI  BORCEA

Zărind pe Borcea, nou eliberat,

Bălăcindu-se-n piscină,

Zise-o blondă: “Hai şi noi neapărat,

Poate luăm pesta… (b)orcină.

    (GEORGICĂ  MANOLE)

JOCUL  EPIGRAMEI

Cum de nu răspund niciunii

La al epigramei joc?

Simţul  umorului au numai unii,

O mare parte nu au simţ deloc.

       (GEORGICĂ  MANOLE)

DRAGOSTE  RURALĂ

Dragostea începe-altfel

Aici, la mine în sătuc:

Nu cu flori, nu cu-n inel,

Ci cu o pupăză şi-un cuc.

       (GEORGICĂ  MANOLE)

REFERENDUMUL  DESPRE

Întreprindere futilă,

Două lămi - aceeași spangă:

Fâsâit de-al lui Dăn(c)ilă,

Sfârâiac de-al lui moș Creangă.

      (NICOLAE  MĂTCAŞ)

UN  FAMILIST ÎNVEDERAT

A votat, spun, ad discendum*

Cum e clasic să te-nsori,

Deși pân' la referendum

S-a-nsurat de zeci de ori.

      (NICOLAE  MĂTCAŞ)

ELECTORI  SCLIFOSIŢI

Alte dăți momiți cu danii,

Duși cu táxi la votare,

Azi - cu slujbe și sfeștanii -

Cearcă o mobilizare!

      (NICOLAE  MĂTCAŞ)

 

ADEVĂRUL

Şi-un copil poate să spună

Zicala ce ne e servită:

Adevăru-i o minciună

Ce n-a fost descoperită.

     (IULIAN  URSU)

ADEVĂRUL  CRUD

Într-o dispută în răspăr,

El nu dorea pe plac să-i facă

Şi-i spuse crudul adevăr -

Că n-avu timp mai mult să-l coacă.

         (IULIAN  URSU)

REŢETA  SUCCESULUI

Spre a reuși în viață,

Unii dau bine din coate,

Alții dau tare din clanță,

Iar altele dau… de toate.

 (IOAN  MAMAISCHE)

OPORTUNIŞTII

Mulți doresc să promoveze,

Vrând să  schimbe  șefii vechi,

Dar  nu vor să concureze,

Alegând.....”suflatul” în urechi.

    (IOAN  MAMAISCHE)

DE  COSTA  RICA

Sunt șocată! Ce oroare!

E pentru prima dată-n care,

Interpolu-a arestat-o pe femeia

Ce i-a luat bărbatul alteia!

       (DOINA  RĂDUCANU)

NEHOTĂRÂTA

Mă frământ și meditez

Să merg sau nu, ca să votez?

Și stau mereu pe gânduri dusă,

Cum sta  Natasha din literatura rusă!

       (DOINA  RĂDUCANU)

VOCAŢIE

Să ai talent, nu-nveți în școală!

Să fii cu har, chiar și latent, 

 (Sunt cam duală, dacă ești atent)!

 Nu-i niciun merit, ba din contră,

  Câteodată, poate fi o …boală.

           (DOINA  RĂDUCANU)

RĂSPUNS

Citesc la "Știri" și mă amuz:

- A fost sau nu boicot?

- Pe orășeni i-au lămurit Fake-news,

Iar pe săteni îi doare-n cot!

           (DOINA  RĂDUCANU)

SFAT  PĂRINTESC

- Să vii până la ora nouă!

Fata-şi însuşi povaţa;

Respectă-ntrutotul ora:

Veni la nouă dimineaţa.

       (IONEL  BEJENARU)

ŞNAPANOCRATE

O, voi, șnapanocrate îmblănite,

Cu talii fine, funduri de termite,

Au nu simțiți cum iadul vă înghite?

Căci dup-atîtea retușări estetice

Mersul pe tocuri o să vi se-mpiedice

Și-ați reușit să fiți un sac de petice!!!

              (EMIL  BRUMARU)

FETE…

Sus îi ceru’ de pământ,

Fete ca pe-aici nu sunt,

Că mănâncă nespălate,

Fac copii nemăritate.

     (VOX  POPULI)