Georgică Manole: Vasile Larco, se ştie tot despre tine. Eu aş spune că se ştiu mai multe decât ştii tu. Nu se ştie, însă, de unde vine numele acesta, cu sonorităţi marţiene, de Larco.
Vasile Larco: Într-adevăr, sfera cunoașterii este infinit de mare, de aceea am epigramatizat, dacă îmi este permisă această divagație de formulare, spunând:
Știți de planete, lună, stele,
De ape, munți, de toate cele,
De-a fir a păr știți despre vin...
Dar despre Larco prea puțin!
Nu prea am cunoștință ce știe lumea despre mine, ce impresie își formulează după oricare întâlnire publică sau atunci când îmi citește creațiile mele literare ori când îmi aude vocea prin intermediul radioului sau al televiziunii, dar știu că eu am un deosebit respect pentru cititorii mei, cărora le mulțumesc, nu voi uita niciodată locurile mele natale, plaiul bucecean, acolo unde îmi sunt înaintașii, unii mă privesc din înaltul cerului și port o deosebită recunoștință locuitorilor orașului Bucecea, localitate vecină cu Leorda, acolo unde este rădăcina numelui Larco. Tata s-a născut acolo, bunicii, străbunicii lui, de asemenea, dar, în ultima vreme, am aflat prin intermediul internetului că în lume mai există acest nume cu sonoritate aparte, în Italia, în Cipru și Peru. În România, în afară de rudele noastre cu acest nume, nu mai există alte familii. Cum se traduce din punct de vedere etimologic, nu am cunoștință, iar confrații epigramiști s-au străduit în a-mi găsi o rimă în duelurile epigramatice, eu răspunzându-le:
Tolba goală de o ai
Cu săgeți, amice-ncarc-o,
De nu poți, nu-i nici un bai:
O să te ajute Larco!
G.M.: Dacă ar fi să nu vorbim despre epigramă, despre ce altceva s-ar putea vorbi şi de ce?
V. L.: S-ar putea vorbi despre orice sau despre oricine. Întrebarea fiind, despre ce, răspunsul ar fi unul cuprinzător și anume: despre familie, despre locuri, fapte, amintiri, calități, defecte, nivel de trai etc. Așadar, ar fi un răspuns mult prea lung, într-o ordine greu de stabilit și mereu discutabilă. Încerc, totuși, să cuprind câteva domenii, câteva lucruri, respectiv, ființe, despre care ar fi ceva de spus. În primul rând, despre familie: sunt căsătorit, am doi copii, să-mi trăiască (mulțumesc!), au studii superioare, serviciu în țară, sunt deștepți, frumoși, oameni la locul lor (și lauda e scrisă în legile omenești, nu-i așa?). Apoi, despre statutul meu literar și anume că, debutând cu epigrame în secolul și în mileniul trecut, lumea, când aude numele de Larco, îl asociază imediat cu acea calitate de epigramist. Asta nu e rău, dar în continuare am scris și poezie, inclusiv poezii pentru copii, proză umoristică, publicând 17 cărți, între care am inclus și Monografia selectivă a orașului Bucecea, realizată în anul 2011, în colaborare cu patru autori buceceni, oameni destoinici, cărora le mulțumesc și îi felicit, în același timp. O parte din aceste cărți au fost premiate de Uniunea Scriitorilor din România, filiala Bacău și de juriile concursurilor de creație literară satirico-umoristice din țară. Apoi, despre mine, în afară de activitatea literară: îmi place sportul, inclusiv, șahul, mă preocupă drumețiile și astronomia, dar asta nu înseamnă că le și practic. Nu am vicii ascunse, toate sunt la vedere, nu am avere, deci, nici dușmani, sunt în Zodia Capricornului, însă nu iau pe nimeni în coarne, de când lumea e știut:
Vorbe dure nu încap,
Vorbe dure nu încap,
Capricornul e un țap
Uneori, întâmplător
E și „țap ispășitor".
În afară de epigramă, după cum era întrebarea, se poate vorbi că sunt utopist, crezând că prin poanta epigramei, prin ironie se asanează răul, oricare ar fi acesta, că am încredere în sloganul: „Să trăiți bine!” și în promisiunile electorale, crezând că voi avea „șapte vieți”, sperând că din toate, poate voi avea una bună (Va urma).
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
OMUL HAPSÂN
Având tot viitoru-n faţă,
Nu face-un lucru înţelept:
Aleargă după bani o viaţă
Şi-i are în final …pe piept.
(VASILE LARCO)
TAINA PĂM NTULUI
Chiar şi-a pământului splendoare
O latură-i puţin umbrită:
Ne dă o viaţă de mâncare
Ca în final să ne înghită.
(VASILE LARCO)
GRUP MUZICAL MODERN
GRUP MUZICAL MODERN
Blonde, brune, cântătoare,
Îmbrăcate-ntr-un ciorap,
Dau din mâini și din picioare,
Neavând ce da... din cap.
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
ÎMPLINIREA UNORA
ÎMPLINIREA UNORA
Coarne, cam vreo trei perechi,
Împlinesc aşezământul
Locului dintre urechi
Unde-ntruna bate vântul.
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
LA PREOT
Văzând ce dive stau cu rândul,
Îngenuncheate, în delir,
Pe dascăl îl cam bate gândul
Să-și ia și el un patrafir.
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
UNUI SOŢ CU MAI
MULTE AMANTE
După-o experienţă vastă
Şi-aventuri mult prea riscante,
Are grijă de nevastă...
Să nu afle de amante!
(MIHAI HAIVAS)
REPROŞ TARDIV AL SOŢIEI
REPROŞ TARDIV AL SOŢIEI
Afirm că soţul, contra mea,
Mereu un dinte îl avea,
Dar astăzi mă apucă plânsul
Că n-are dinţi nici pentru dânsul!
(MIHAI HAIVAS)
”DACĂ DRAGOSTE NU E...”
Mânie deloc nu țin
Nici regrete nu-i apasă -
Lui îi pasă prea puțin,
Pe când ei... puțin îi pasă.
(AL. D. FUNDUIANU)
INDIFERENȚII
Ei nici nu se duc la vot -
Chiar de-s două sau un tur
Și nu din vreun alt cusur
...Pur și simplu-i doare-n cot.
(AL. D. FUNDUIANU)
MOLDOVA,
la trecutul continuu...
Vedetele de-odinioară
Clamau în ”șouri” de estradă:
”Te-aștept pe-aceeași ulicioară”
...Că n-avem bani de-autostradă!
(AL. D. FUNDUIANU)
PRIETENELOR MELE,
DE ZIUA FETELOR –
11 OCTOMBRIE
În ziua-n care vă serbaţi,
Ca bun amic, în mod firesc,
Mă bucur mult că existaţi
Şi vă doresc...şi vă doresc.
(PETRU – IOAN GÂRDA)
EDUCATOR MODERN
EDUCATOR MODERN
Am fost, o vreme, revoltat
Când plozii mă-njurau în cor;
Cu timpul, însă-am învăţat
Să fiu supus şi-ascultător.
(PETRU – IOAN GÂRDA)
STEAUA NORDULUI (1)
...De vreți un premiu-n Botoșani,
V-o spun pe șleau, de la obraz,
Să nu-ncercați la noi cu bani,
Iar fără ei... în niciun caz!
(D. M. GAFTONEANU)
STEAUA NORDULUI (2)
...Nu vrem ca nimeni să se plângă-
Suntem capitaliști, tovarăși -
Deci, ce-am primit... cu mâna stângă,
Vom... mai primi cu dreapta, iarăși!
(D. M. GAFTONEANU)
BLONDELE ŞI BORCEA
Zărind pe Borcea, nou eliberat,
Bălăcindu-se-n piscină,
Zise-o blondă: “Hai şi noi neapărat,
Poate luăm pesta… (b)orcină.
(GEORGICĂ MANOLE)
JOCUL EPIGRAMEI
Cum de nu răspund niciunii
La al epigramei joc?
Simţul umorului au numai unii,
O mare parte nu au simţ deloc.
(GEORGICĂ MANOLE)
DRAGOSTE RURALĂ
Dragostea începe-altfel
Aici, la mine în sătuc:
Nu cu flori, nu cu-n inel,
Ci cu o pupăză şi-un cuc.
(GEORGICĂ MANOLE)
REFERENDUMUL DESPRE
FAMILIE
Întreprindere futilă,
Două lămi - aceeași spangă:
Fâsâit de-al lui Dăn(c)ilă,
Sfârâiac de-al lui moș Creangă.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
UN FAMILIST ÎNVEDERAT
LA REFERENDUM
A votat, spun, ad discendum*
Cum e clasic să te-nsori,
Deși pân' la referendum
S-a-nsurat de zeci de ori.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
*Ad discendum (lat.) - Pentru a învăța;
ca să învețe; ca să afle; ca să știe.
ELECTORI SCLIFOSIŢI
Alte dăți momiți cu danii,
Duși cu táxi la votare,
Azi - cu slujbe și sfeștanii -
Cearcă o mobilizare!
(NICOLAE MĂTCAŞ)
ADEVĂRUL
Şi-un copil poate să spună
Zicala ce ne e servită:
Adevăru-i o minciună
Ce n-a fost descoperită.
(IULIAN URSU)
ADEVĂRUL CRUD
Într-o dispută în răspăr,
El nu dorea pe plac să-i facă
Şi-i spuse crudul adevăr -
Că n-avu timp mai mult să-l coacă.
(IULIAN URSU)
REŢETA SUCCESULUI
Spre a reuși în viață,
Unii dau bine din coate,
Alții dau tare din clanță,
Iar altele dau… de toate.
(IOAN MAMAISCHE)
OPORTUNIŞTII
Mulți doresc să promoveze,
Vrând să schimbe șefii vechi,
Dar nu vor să concureze,
Alegând.....”suflatul” în urechi.
(IOAN MAMAISCHE)
DE COSTA RICA
DE COSTA RICA
Sunt șocată! Ce oroare!
E pentru prima dată-n care,
Interpolu-a arestat-o pe femeia
Ce i-a luat bărbatul alteia!
(DOINA RĂDUCANU)
NEHOTĂRÂTA
Mă frământ și meditez
Să merg sau nu, ca să votez?
Și stau mereu pe gânduri dusă,
Cum sta Natasha din literatura rusă!
(DOINA RĂDUCANU)
VOCAŢIE
Să ai talent, nu-nveți în școală!
Să fii cu har, chiar și latent,
(Sunt cam duală, dacă ești atent)!
Nu-i niciun merit, ba din contră,
Câteodată, poate fi o …boală.
(DOINA RĂDUCANU)
RĂSPUNS
Citesc la "Știri" și mă amuz:
- A fost sau nu boicot?
- Pe orășeni i-au lămurit Fake-news,
Iar pe săteni îi doare-n cot!
(DOINA RĂDUCANU)
SFAT PĂRINTESC
- Să vii până la ora nouă!
Fata-şi însuşi povaţa;
Respectă-ntrutotul ora:
Veni la nouă dimineaţa.
(IONEL BEJENARU)
ŞNAPANOCRATE
O, voi, șnapanocrate îmblănite,
Cu talii fine, funduri de termite,
Au nu simțiți cum iadul vă înghite?
Căci dup-atîtea retușări estetice
Mersul pe tocuri o să vi se-mpiedice
Și-ați reușit să fiți un sac de petice!!!
(EMIL BRUMARU)
FETE…
Sus îi ceru’ de pământ,
Fete ca pe-aici nu sunt,
Că mănâncă nespălate,
Fac copii nemăritate.
(VOX POPULI)