La 24 septembrie 1948, se naşte la Botoşani distinsul istoric şi publicist IONEL BEJENARU. Ataşat spaţiului botoşănean, l-a gratulat cu  peste 15 lucrări de o ţinută ştiinţifică impecabilă. E suficient să amintim că a dedicat botoşănenilor un dicţionar sau cele câteva studii ce-l vizează pe Eminescu. Orator remarcabil, Ionel Bejenaru se adapta exemplar întâmplărilor culturale, dar mai ales momentelor istorice prin care trecea în timp real cu botoşănenii săi. Aflat în astfel de situaţii, nu putea renunţa la partea sa de spirit dominată de umor. Aşa a apărut, în 2003, cartea de cronici rimate intitulată „100 crocodili de Botoşani”.

Recunoscut  pentru insistenţele cu care îşi obligă conştiinţa să comunice cu restul lumii, fapt de remarcat în celelalte cărţi ale sale şi chiar în multele-i discursuri ocazionale, în cartea amintită se observă o reţinere. Poate pentru că impune o lume specifică spaţiului botoşănean, spaţiu pe care îl percepe ca aşezat undeva, la intersecţia dintre APĂ şi PĂM NT. N-ar fi primul de pe la noi. Al. Cistelecan observă la Ion Pillat (atât cât îl putem considera botoşănean) că întreg universul său liric ar fi un manual de „gramatică imaginativă a apei”, structurat pe două capitole: „vocaţia comunională a apei (apa ca liant)” şi „apa ca agent de disoluţie”. Eu cred că şi universul liric eminescian poate fi pus într-o ecuaţie având ca principali coeficienţi APA şi PĂM NTUL. Doar că nu s-a găsit cel care să o facă apelând la metodă. 
 

Acolo unde între APĂ şi PĂMÂNT există o proporţie dumnezeiască, acolo e Raiul. Miorcanii şi Prutul lui Pillat, ori Ipoteştii şi Lacul lui Eminescu, au stat şi stau încă sub semnul unei astfel de proporţii. Proporţii anapoda, diavoleşti, între cele două elemente, dau Iadul. Privit din această ultimă perspectivă, Botoşaniul lui Ionel Bejenaru e un „mic Iad”, o Mocirlă. Această  Mocirlă este populată de un soi de fiinţe pe care autorul le numeşte CROCODILI DE BOTOŞANI. Dacă cei din zona Nilului sunt mai vioi în apă şi mai greoi pe pământ, ai lui Bejenaru sunt mai agili pe pământ („descurcăreţi”) şi foarte leneşi în apă („se complac”): „Ăsta-i CROCODILUL de pe Sitna / Râul nostru cel mai adulat, / Îşi cunoaşte foarte bine ţinta / De e zi cu soare sau e de plouat”, ori „Pornind de-aici, el, CROCODILUL / Poate frumos să năzuiască / Deşi nu-i Sitna cum e Nilul / Da-i apa noastră românească”.
 

Cunoscătorii ştiu că presa timpului era asaltată de rondelurile şi epigramele lui Ionel Bejenaru. Aşa  a apărut, în 1996,  „Dintre sute de rondeluri, dintre zeci de epigrame…”,  un volum dedicat tranziţiei româneşti. Şi aici se observă cum Ionel Bejenaru devine robul unei „geografii” locale deşi, paradoxal, se afla în postmodernism, când orice idee trăsnită era validată rapid, când „clipa cea repede” devenea imediat trecut, când fiecare dintre noi alergam (şi încă mai alergăm) după cele „15 minute de celebritate”.  
 

Ionel Bejenaru a trecut la cele veşnice pe 7 mai 2013. Fiindcă mi-am propus ca în fiecare ediţie a „Locului de dat cu…epigrama” să înserez o epigramă de-a maestrului Bejenaru, redau aici un rondel, unul sugestiv intitulat „Rondelul epigramelor mele”: „Dintre zeci de epigrame, / M-am oprit doar la acele / Ce, de iscă răni şi drame, / Ard în stocul de belele. // Le-am fixat frumos în rame, / Mai speciale, de tipar; / Dintre zeci de epigrame, / Publicate, iar şi iar. // Şi, cu-n maxim de voinţă, / Cum nu manifest la dame, / Le ofer, întru ştiinţă, / Lumii mari şi-ai sale mame. // Dintre zeci de epigrame…”.
 

CITEȘTE ȘI: "Imaginea cât 1000 de cuvinte: Doi monahi botoșăneni alături de mama lor care ast�..."

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

UNEI  FAMILII  CIUDATE

Privind a voastră căsnicie
Cu certuri, lovituri, tapaj,
Eu cred că-aceasta nu-i menaj
Ci-i mai curând… menajerie!
                  (MIHAI  HAIVAS)


CĂSNICIE  REUŞITĂ

Când fiecare din cei doi
Găseşte, printr-o învârteală,
Un fraier, partener de soi,
Căsătoria-i …ideală!
                   (MIHAI  HAIVAS)


SCULPTORUL DIN PEŞTIŞANI

Copil fiind, o straşnică vioară
A construit Brâncuşi cu mâna-i sfântă,
Văzând, apoi, că-n scumpa ţară
Oricare piatră modelată, cântă.
                      (VASILE  LARCO)


MINTEA  DE  PE  URMĂ

Preceptul se-nţelege bine, 
Discuţii nici că mai încap,
Căci mintea de pe urmă vine,
Dar întâlneşte-acelaşi cap.
                      (VASILE LARCO)


“JUSTŢIA-I  LEGATĂ  LA OCHI”

Se-nvârteşte ca o coarbă
O zicală prin popor:
Când Justiţia e oarbă,
Hoţii-şi văd de treaba lor.
                   (VASILE  LARCO)


APROPO DE „MĂ DOARE LA BASCĂ”

Nu spune asta nimeni la-ntâmplare,
Ci vrea ca să mascheze cu decenţă,
Durerea într-un loc ascuns din care
Răsuflă bruma de inteligenţă.
             (GHEORGHE BĂLĂCEANU)


ȘEFUL

De pare dur, rigid sau chiar anost
Dar e un „cap” aşa cum altul nu-i,
Să nu-l compari nicicum cu orice prost...
Ci doar cu unul pe măsura lui!
            (GHEORGHE BĂLĂCEANU)


SECRETUL SUCCESULUI  LA FEMEI

Când cineva obţine-aprecierea
Pe drept, mai are şanse să-l întreacă,
Doar boul care şi-a păstrat puterea,
Văzut la mare preţ de orice vacă!
             (GHEORGHE BĂLĂCEANU)


RECOMANDARE 1

Un amic ținu să-mi spună:
-Mergi la el, neapărat,
C-are mână foare bună!
-La luat?
      (PETRU-IOAN GÂRDA)


RECOMANDARE 2

-Chirurg ca ăsta altul nu-i,
Că taie fără vreun efort!
-Decât să mor de mâna lui,
Mai bine mort!
       (PETRU-IOAN GÂRDA)


REORGANIZARE

Numit – total necunoscut –
Ca șef la Chirurgie,
Din prim zi a început
Să taie-n carne vie!
      (PETRU-IOAN GÂRDA)


TRAC

Văzând bolnava de ficat,
Inertă, stând pe masă,
Chirurgul nou a exclamat:
Băieți, o tai acasă!
         (PETRU-IOAN GÂRDA)


LANŢUL  CĂSNICIEI

Scăpat din ghearele soţiei,
Alerg la blândul meu dulău:
Ia, frate, lanţul căsniciei
Şi lasă-mă să-l port pe-al tău!
                     (ION  DIVIZA)


DECLARAŢIE  DE  DRAGOSTE

Femeie, ştii că te iubesc
Şi vreau oricând să-ţi fie bine,
Un singur lucru nu-ţi doresc:
             …Un  soţ ca mine!
                       (ION  DIVIZA)


PRO  DOMO

N-am nici aur, nici argint, 
Nu aştept vreun testament,
Dar mă tem, de ce să mint,
De-un impozit pe talent!
                       (ION DIVIZA)


UNUIA,
părăsit de  consoartă

N-a reușit să-și fac* un rost,
Dar are-o satisfacție nebună
...Că nu tot anul i-a mers prost,
Ci a avut și o zi bună.
(AL. D. FUNDUIANU)


PERSEVERENȚĂ,
scump plătită

Avut-a-n viață dublu ghinion -
Prima nevastă i-a fugit c-o slugă,
Dar s-a-nsurat, din nou, vărul Ion
Și... cea de-a doua nu mai vrea să fugă!
             (AL. D. FUNDUIANU)


MAREA ASEMĂNARE DINTRE 
POEŢII MIHAI EMINESCU ŞI
CONSTANTIN  BOJESCU

N-o s-o iau acuma pe turnantă,
V-o spun direct, că e frapantă
Şi merită întreaga stimă:
Au numele cu-aceeaşi rimă.
              (GEORGICĂ  MANOLE)


BLAGIANĂ

„Sapă numai, sapă, sapă
Până dai de stele-n apă”,
Mă îndemnă poetul, dar belele,
Dădui, şi-aici, de-un securist cu…stele.
                  (GEORGICĂ MANOLE)


MAI  SUNT  PUŢINE  LOCURI  DE
VECI  LA „PACEA”  ŞI LA 
„ETERNITATEA”

Locuri de veci mai sunt doar câteva
Şi nu există cale de mijloc,
Ca rezolvare vă propun ceva:
Morţii să dea… concurs pentru un loc.                     
                    (GEORGICĂ MANOLE)


SFAT

Când vrei să afli adevărul,
Poftim un sfat care contează:
Lupul încă-şi schimbă părul,
Mai nou, năravu-şi…adaptează.
                 (GEORGICĂ  MANOLE)


D-ALE  FESTIVALULUI

...Credeam că m-a lovit norocul
Când iau un 10, fiți atenți, 
Dar juriu-mi spune că e locul
Din tot atâția concurenți!
          (D. M. GAFTONEANU)


D-ALE  IAŞULUI

 ...Poartă teii seculari
Semne de iubiri defuncte,
Figurat în linii mari
Sau concret prin... puncte, puncte ! 
              (D. M. GAFTONEANU)


UNUI CAP DE ŢARĂ REVANŞARD                                                              

Ieri a smuls halca Crimeii,
Mâine   pe- a Donbasului.
Nú pier lupii când vor mieii,
Findcă-așa « vrea «  mușchii lui.
                 (NICOLAE  MĂTCAŞ)  


NESĂTULUL

Ivan PUTINcă - mintea-n loc să-ți steie! -       
Nu-i ca Turbincă: votcă, drog, femei.
Lui nu-i ticnește-o singură Crimee -
Lui nu-i ajung o sută de Crimei!    
                  (NICOLAE  MĂTCAŞ)


CADOU DE PAŞTE  DIN PARTEA
 SUA PENTRU ŢAR

Mai tot corpul diplomatic
Dovedindu-se spion,
Declarat fu astigmatic,
Trimis țarului plocon.
           (NICOLAE  MĂTCAŞ)


O NOUĂ REACŢIE LA
 SANCŢIUNILE VESTULUI

Vestul nici n-a dat să-ntrebe:
„Kak vî, brátari-bratúșki?”*,
De sub tanc, stâlpită,-o ghebe:
„Putin iar și-arată mușchii!”
            (NICOLAE  MĂTCAŞ)
*Kak vî, brátari-bratúșki (rus.) – 
Ce mai faceți/Cum o duceți, frați-fârtați?


SANCŢIUNEA ŞI REACŢIUNEA

Conchizând că-i grav purcoiul,
Putin, grav, de pe afet:
- Nu mai bea mâța oțet!
Și le-nchise țurțuroiul.                                                                    
              (NICOLAE MĂTCAŞ)


GAZUL ŞI CVASUL

Vru, cu cvas și acadele,
Să mă bage-n   EuroAz*.
Nu mi-a mai intrat sub piele:
Doar băusem vin, nu gaz.
             (NICOLAE  MĂTCAŞ)
*EuroAz – Uniunea Euro-Asiatică.


AVOCATUL  DRACULUI

Ţara-i parcă puşcărie,
Condamnaţi suntem cu toţii,
Una ţie, restul mie,
Uite-aşa se-mpacă hoţii.
                (COSTEL  ZĂGAN)


LECTURA  AZI

Sala de lectură-i  goală
Și cărțile se ..... “plictisesc”,
Că până şi elevi-n școală
Numai pe “feisbuc”  citesc.
       (IOAN  MAMAISCHE)


CUCUL  ŞI  PUPĂZA

Plânge "cucul", bată-l vina,
Singur stând prin  Bucovina,
Că «"pupezele", stoluri-stoluri,
Prin alte ţări tot dau ocoluri.
             (IULIAN  URSU)


CE  ESTE  UN  PRIETEN

Prietenul e omul care
Te-ajută să-ţi faci-avuţia,
Îţi dă, de n-ai, şi de mâncare
Şi-adeseori îţi ia…soţia.
               (IULIAN  URSU)


BĂIEŢII  LUI  TATA

Are tata doi feciori
Mândri ca şi două flori,
La lucru nu se urnesc,
Numai beau şi chefuiesc.
              (VOX  POPULI)


MÂNDRA  MEA

Mândra care-o am acuma
Harnică îi bat-o vina,
C-o luat de jos o prună
Şi-o zăcut o săptămână.
              (VOX  POPULI)


CUM  SĂ  FIE  POETUL

Să nu citească, să nu scrie
Ci numai poet să fie,
Cu papanaşi la pălărie
Şi cu-o iubită fistichie.
         (EMIL  BRUMARU)


ÎN  INSTANŢĂ

Un judecător, din cei mai buni,
A pus la punct, pe dată, acuzatul,
Cerându-i să renunţe la minciuni:
„De asta se ocupă avocatul”.
                (IONEL  BEJENARU)


ARE-O  FIRE

Are-o fire minunată
Strălucitul meu amic,
Nu refuză niciodată,
Însă nici nu dă nimic.
           (TUDOR  ARGHEZI)