Născut la 20.03.1950 în satul Heci, comuna Lespezi, judeţul Iaşi, epigramistul Gheorghe Bălăceanu urmează cursurile elementare şi gimnaziale în satul natal, apoi liceul la Paşcani, după bacalaureat funcţionând doi ani ca profesor suplinitor şi pedagog, după care, obţinând licenţa în psihologie la Universitatea "Al. I. Cuza", se stabileşte definitiv în Iaşi, unde funcţionează un an ca profesor şi apoi ca psiholog, doctor în psihologie şi cercetător ştiinţific principal grad II în domeniul medicinii ocupaţionale la Institutul de Sănătate Publică până la retragerea din activitate, perioadă în care a coordonat diferite proiecte de cercetare, participând cu lucrări la numeroase simpozioane şi congrese naţionale şi internaţionale, publicând peste 130 de lucrări ştiinţifice în volume şi reviste din ţară şi străinătate.
În paralel cu activitatea de cercetare ştiinţifică, îşi valorifică şi aptitudinile pentru pictură şi sculptură, iniţial ca membru al Cenaclului „Th. Pallady”, fiind de două ori laureat cu medalie de aur la Festivalul Naţional „Cîntarea României”, apoi membru fondator şi din 1994 director al Asociaţiei Artiştilor Plastici ieşeni, obţinând peste 40 de premii pentru pictură şi sculptură la saloane şi expoziţii de arte plastice organizate la nivel local, naţional sau internaţional. N-a lipsit nici recunoaşterea internaţională, fiind inclus de American Biographycal Institute în „International Directory of Distinguished Leadership” (2000) şi „Hall of Fame” (2001) şi nominalizat la „American Medal of Honor for Romania” (2003), „The 100 Most Intriguing People of 2003”, „The World Medal of Freedom”, „Man of the Year” şi „International Directory of Experts and Expertise” (2006), „Great Minds of 21st Century”, „International Profiles of Accomplished Leaders” şi „Lifetime Achievement Award” (2007).
Nici aptitudinile deosebite pentru literatură, în special umoristică, nu au fost neglijate, la început ca membru al Academiei Libere „Păstorel” din Iaşi, apoi membru al Uniunii Epigramiştilor din România, membru fondator şi în prezent director adjunct al Asociaţiei Literare „Păstorel” – Iaşi, publicând 15 cărţi apreciate de critici în presa literară şi obţinând peste 50 de premii la concursuri literare naţionale sau cu participare internaţională, fiind inclus în peste 50 de antologii sau dicţionare literare, redactor la revista „Booklook”, autor a 5 culegeri de epigrame, colaborator la numeroase ziare şi reviste din ţară şi străinătate, membru în comisii de jurizare la festivaluri de epigramă, invitat la emisiuni radio şi de televiziune, autor de cronici plastice şi literare în reviste sau volume ş.a.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
UNUI ELEV
Cu intenții bune
În ochi mă privește -
Eu pricep ce spune
Dar nu... ce gândește (!).
(AL. D. FUNDUIANU)
DIRIGINTA și ELEVUL B.,
după examenul de corigențe
C-o blândețe ireală
L-a-ntrebat pe Bască,-n toamnă:
- Cum vezi școala ideală?
- Cum?... O văd închisă, doamnă!
(AL. D. FUNDUIANU)
AMENINȚARE
Sunt victima unui denunț,
Că mi se va-ntâmpla o dramă
În cazu-n care nu renunț
...La epigramă.
(AL. D. FUNDUIANU)
MINCINOSUL
E un palavragiu cât zece
Şi greu mi-ar fi să îl dezbăr,
De teamă să nu se înece
C-un sâmbure de adevăr!
(VASILE LARCO)
TOAMNĂ SCHIMBĂTOARE
Când rai e-afară, când e iad,
Când vijelie, când e soare,
Iar galbenele frunze cad…
Ca unii de la guvernare.
(VASILE LARCO)
PĂCATELE DE AZI
Păcat e să jigneşti, să-njuri,
Să te înfrupţi, să minţi, să furi,
Fiind săraci, flămânzi şi goi…
Păcat de-o vreme şi de noi!
(VASILE LARCO)
APROPO DE STAREA DE CREAŢIE
De n-ar avea la muze cum cerşi,
La cât s-ar screme unii literaţi,
Doar Dumnezeu mai ştie ce-ar ieşi...
Noroc că mulţi din ei sunt constipaţi...
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
OMAGIUL TINERILOR,
CONDUCĂTORULUI IUBIT
Cum iubeşti ai ţării fii
Şi atât de mult îţi pasă,
Îţi dorim ca noi să fii:
Fără bani şi fără casă!
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
EPIGRAMISTUL LA MARE
Se-ntreabă, fascinat de soare
Şi frumuseţi de pus în ramă:
Cum poate pune-n epigramă
Atâtea splendide picioare?!
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
ASEMĂNARE
Despre vin, bărbaţii spun,
Că la cârciumă-i mai bun,
Şi la fel, de-o doamnă-aleasă,
Că-i mai bună-n altă casă.
(MIHAI HAIVAS)
MĂRTURIA UNEI DIVORŢATE
Dragoste cu mine când făcea
Soţul, vrând să fie la-nălţime,
Prin viteză el recupera
Ce-i lipsea adesea ca mărime.
(MIHAI HAIVAS)
ACCIDENT
...Mda, lovisem mogâldeața,
Mi-am recunoscut greșeala,
Dar de vină era ceața,
Și-am scăpat... cu abureala!
(D. M. GAFTONEANU)
RECURS
...Basma curată la urgenţă-
Vă rog, schimbaţi-mi încadrarea,
Înlocuind „delapidarea”
Cu... „împrumut fără scadenţă”!
(D. M. GAFTONEANU)
STRATEGIE ECONOMICĂ
Economia ..... “merge brici”
Și P.I.B.-ul este “sub control”,
De când românii n-au servici,
Că și-au făcut din fabrici - “mol”.
(IOAN MAMAISCHE)
DIRECTORULUI EDITURII „AXA”,
CORIOLAN CHIRICHEŞ
Cu prieteni, din principiu,
Având drept pildă şi-o zicală,
La o agapă sau serviciu
Preferă „AXA” verticală.
(MIHAI CORNACI)
EVOLUŢIE (în atitudinea Elenei Condrei,
la înmânarea medaliilor „Teiul de Aur”
şi „Teiul de Argint”)
O schimbare, cu temei
Eu o cer imperios:
Vreau medalia cu „TEI…”
S-aibă, musai, şi miros!
(MIHAI CORNACI)
PROTESTUL DIASPOREI ŞI
JANDARMERIA
Scaldă-n piață-n doză stas,
N bastoane pe la oase,
Un parfum în ochi și-n nas...
Să te miri a ce miroase?
(NICOLAE MĂTCAŞ)
SE SPALĂ PE MÂINI
Cum venea, bietul, nahlap*,
Doamna cât pe ce să nască -
Au luat bastoane-n cap.
Iar ministru'? -L doare-n bască!
(NICOLAE MĂTCAŞ)
*nahlap = val sau vârtej (mare) făcut de o apă curgătoare
PREA MULT FUM
DINTR-UN…PARFUM
Ascultându-l pe compars*
Cum îl apără cu zel,
Tu, intoxicat și ars,
Mai să-l crezi parfum Chanel.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
*compars= personaj cu rol minor, om de umplutură
VIAŢA ÎN INTERBELIC
Triste zile mai duc astăzi
Oamenii-n grădina vieţii,
Trandafirii mor în umbră
Şi se lăfăiesc scaieţii.
(poetul martir VASILE MILITARU)
VIAŢA ÎN TRANZIŢIA
POSTREVOLUŢIONARĂ
Împărtăşesc total amaru`
Poetului Vasile Militaru,
Cei cu trandafirul, ca băieţii,
Azi se lăfăiesc precum scaieţii.
(GEORGICĂ MANOLE)
S-A RĂSTURNAT O VORBĂ
ROMÂNEASCĂ
Codrul, cum ne-o spun bătrânii,
A fost frate cu românii,
Acum e obligat, săracul,
Să fie frate cu… austriacul.
(GEORGICĂ MANOLE)
E NEVOIE DE…
…Epigrame foarte calde
Pentru „pesede” şi „alde”,
Iar dacă insist
Şi pentru… „rezist”!
(VASILE LEFTER)
OAIA ROMÂNEASCĂ
De cum votează Parlamentul,
Tot mai des am sentimentul,
Că domnul ministru Daia
A promovat cu bine…oaia.
(VASILE LEFTER)
PROSTIE…NEUTRALIZANTĂ
Şeful meu cu cap pătrat
Şi cu mintea prinsă-n bolţuri-
Are mutră de bărbat,
Da-i femeie... pe la colţuri!
(COSTEL ZĂGAN)
CINE NE PĂZEŞTE
Prin munţii falnici de la noi
Nu mai vezi lupi prin dosul stânii,
“Păzind” o populaţie de oi,
Stau prin Senat şi ei, şi câinii.
(IULIAN URSU)
CONSTATARE
Cine-a pus cârciuma-n drum
A ajuns primar acum,
Dac-o punea la şosea
Senator de mult era.
(VOX POPULI)
CA ÎNTRE VECINI…
Mă dusei la un vecin
Să-i cer o pală de fân,
Mândrei să-i bag mâna-n sân…
Mă mir, Doamne, cum mă ţân!
(VOX POPULI)
MEDICUL CĂTRE
DETRACTORII SĂI
Mai mulţi „observatori”, din fire,
Spun că iau viaţa cam uşor,
O recunosc, să nu vă mire,
Da, o iau… pe-a pacienţilor.
(IONEL BEJENARU)
