de Ciprian Mihali, filosof, profesor universitar:
Există în inconștientul nostru individual și colectiv, în mentalul nostru atemporal câteva locuri de rezistență, idei care s-au anchilozat și de care nu ne putem debarasa oricât am vrea.
Ele nu se găsesc în aceeași proporție în mințile noastre, unele sunt mai accentuate, altele mai șterse, unele poate chiar inexistente. Dar ele sunt acolo, înșurubate adânc de tot, atât de adânc încât fac parte din ființa noastră cea mai intimă, dintre certitudinile noastre elementare, fără de care parcă nu am fi ce suntem.
Și chiar dacă le poleim periodic ba cu un pic de educație, ba cu un pic de politețe, ba cu un pic de luciu snob, tot nu renunțăm la ele, pentru că sunt ale noastre, cumva ne e drag de aceste idei și fără de ele am fi mult mai dezorientați în lume și în viață.
Astfel, oricât de moderni pretindem că suntem, oricât de conservatori sau de progresiști am fi, oricât de școliți sau de simpli ne prezentăm, parcă parcă uneori, în sinea noastră cel puțin, tot suntem de acord că:
- Femeia nu poate fi totuși egală cu bărbatul (pentru că, nu-i așa, nu suntem chiar egali de la natură și nu putem să ne opunem naturii).
- Orice am face cu ei, și ați văzut câte am făcut pentru ei, țiganii tot antisociali o să fie și nu o să se integreze niciodată.
- Nu suntem rasiști, dar parcă nu ne-am da fata după un băiat de culoare și nici băiatul nu ni l-am vedea însurat cu o chinezoaică;
- Suntem toleranți, dar nu am vrea să avem vecini musulmani, pentru că sunt teroriști, iar într-o bună zi o să ne arunce în aer cu tot cu credința noastră strămoșească;
- Românii sunt un popor ospitalier, dar imigranții ar face mai bine să rămână acolo la ei, de ce vin la noi să ne distrugă valorile și cultura?
Toate acestea, dar și altele, împreună sau separat, ne vin dintr-o lungă și strâmbă educație informală și dintr-o la fel de lungă lipsă de educație formală.
Ele mai vin din tot felul de frici născute din ignoranță, din convingeri dobândite în timp, din înțelepciunea populară care are, nu-i așa, dispune de o mulțime de bancuri și proverbe despre oricare din aceste categorii.
Și, mai ales, ele revin cu o ritmicitate amețitoare pe agenda publică, mereu sub formă de „scandaluri” și de spaime, de contra-argumente decisive, de poziții ferme și non-negociabile, parazitând astfel dezbaterea și făcând atât de dificile învățarea, cunoașterea și descoperirea celuilalt.