Åži totusi, repet, chiar nu vreÆ«i să vedeÆ«i că în România mai mult de jumătate din salariaÆ«i muncesc pe salariul minim? Felicitări dacă puteÆ«i vedea situaÆ«ia la nivel macroeconomic, ca niÅŸte zei ai economiei, am cea mai sinceră admiraÆ«ie pentru cei care domină neîncetat situaÆ«ia de undeva din spaÆ«iul cosmic. SpaÆ«iul cosmic al României, e de la sine inteles… Dar, domnilor zei, n-aÆ«i putea coborâ cu hârzobul din cer până la bugetul viermilor care trăiesc pe aceste meleaguri cu salariul minim? AveÆ«i idee cam ce copilărie are fiul unui cuplu care traieÅŸte în mizeria asta organizată pe care o numim cu ipocrizie salariul minim pe economie?
În fapt, e o existenƫă sub pragul european al sărăciei, că despre asta vorbim, despre oameni care muncesc ÅŸi continuă să rămână săraci. Despre oameni care aleg între a plăti încălzirea sau un pic de mancare. Nu vă înfioară statisticile despre săracia care s-a aÅŸternut peste Æ«ară de când bugetul ne este facut de FMI? Nu vă vine să urlaÆ«i când auziÆ«i că peste 50% din copiii acestei ƫări sunt în situaÆ«ie de excludere socială din cauza sărăciei extreme? ÅžtiÆ«i că există copii la oraÅŸ care nu au parte niciodată de fructe? AÆ«i avut vreodată în faƫă un elev care leÅŸină de foame? Åži voi sunteÆ«i cuprinÅŸi de supercalifragilisme ideologice în legătură cu uÅŸurarea mizeriei acestor nefericiÆ«i?
În Germania secolului XIX s-au dat legi care au facut protecÆ«ie socială. Nu le-au dat socialiÅŸtii, nu le-a dat patronatul, nu le-a obÆ«inut lupta sindicală. Le-a dat un bătrân conservator ale cărui aere dictatoriale au intrat în manualul de istorie: Otto von Bismark. Deci politicul, nu fantasma pieÆ«ei libere. Nu văd de ce acuma ar fi diferit. O companie ca amazon.com, cel mai mare retailer din lume, ÅŸi-a mutat serviciile de relaÆ«ii cu publicul în Romania. Au concediat occidentali care lucrau cu 2000 de euro ÅŸi cărora le ofereau toată aparatura, pentru a angaja români buni vorbitori de limbi străine, cu calculatoare ÅŸi linii de internet proprii. Salarizarea? Sub 25% faƫă de occidentali. A scăzut exigenÆ«a angajatorului? Nici cât o unghie. A scăzut productivitatea angajatilor? S-au impus standarde ÅŸi mai exigente. A crescut însă un lucru: profitul. Afară de lege nimic nu ne va apăra de lacomia profitului.
Eu aÅŸ fi supraîncântat ca aceste creÅŸteri ale salariului minim să fie făcute de virtuÆ«ile creÅŸtine ale patronilor. Adică aceÅŸtia, pioÅŸi, să inÆ«eleagă că nu pot avea colaboratori fericiÆ«i dacă abia au cu ce să-ÅŸi plăteasca facturile, dacă se îmbracă prost, mănâncă prost ÅŸi-ÅŸi cresc în sărăcie copiii. AÅŸ vrea ca patronii să priceapă că politica lor salarială a depopulat România ÅŸi este una dintre cauzele majore ale crizei de resurse umane. AÅŸ vrea, dacă se poate, să realizeze că toată bogăƫia nu te face nici să mănânci cu două guri, nici să bei cu două gâtlejuri, nici să simÆ«i o plăcere care să nu fie accesibilă oricăruia dintre muritori. AÅŸ vrea ca fiecare patron să descopere că va părăsi lumea asta în patru scanduri, ca ÅŸi portarul, femeia de serviciu ÅŸi căcănarul marii lor afaceri. Dacă se poate. Dacă nu, atunci să crească salariul minim prin decret, periodic. De pedepsele pentru prostie, lăcomie ÅŸi exploatare se ocupă Altcineva.
Radu Iliescu despre… Radu Iliescu
„Radu Iliescu s-a născut la BotoÅŸani pe 10 octombrie 1972. În liceu a rămas corigent la aproape toate obiectele, inclusiv la educaÅ£ie fizică. A citit la Facultatea de Litere din IaÅŸi. A studiat doctrină juridică la Facultatea de Drept din Cluj. De două ori n-a intrat în învăţământul superior ÅŸi de trei ori n-a început studiile doctorale la Litere, Filosofie ÅŸi Teologie. A depanat ÅŸi vândut calculatoare, reÅ£ele ÅŸi soluÅ£ii pentru Internet. A vândut într-o alimentară ÅŸi într-o bijuterie. A lucrat trei zile într-o corporaÅ£ie. A crescut vaci ÅŸi cai, a făcut o casă din pământ cu mâinile lui, de la fundaÅ£ie până la acoperiÅŸ. N-a imigrat nici în Canada, nici în Grecia. A predat franceză în diferite licee din BotoÅŸani, Cluj-Napoca ÅŸi Turda. S-a despărÅ£it iremediabil de literatură pentru hermeneutica textelor sacre ÅŸi metafizică. Atunci când nu traduce înscrisuri juridice în câteva limbi, citeÅŸte în neÅŸtire, fapt care îi permite să scrie mult mai puÅ£ine prostii decât dacă ÅŸi-ar imagina vreodată că este scriitor. Acesta este volumul său de debut.” (Autorul)
