Desi erorile medicale reprezinta un subiect putin discutat, ele exista si influenteaza pacientii si sansele lor de a fi tratati corect. 1 din 20 de pacienti adulti se confrunta, anual, cu o eroare de diagnostic, potrivit raportului "Top 10 probleme in siguranta pacientilor din 2018", realizat de Institutul ECRI.

Un alt studiu, facut de Intermedicas, a aratat ca peste jumatate dintre pacientii din Bucuresti au primit cel putin o data un diagnostic eronat sau un tratament incorect. 8 din 10 pacienti din Bucuresti au afirmat ca serviciul de second opinion a adus completari diagnosticului initial sau l-a infirmat, potrivit aceluiasi studiu.

Solicitarea unei a doua opinii medicale este recomandata oricand avem suspiciunea ca diagnosticul sau ca tratamentul indicat de primul medic nu este corect sau oricand nu intelegem exact diagnosticul care ni se pune. Dar serviciul de "second opinion" este cu atat mai util in cazul unor afectiuni cu simptome ce afecteaza major calitatea vietii sau in cazul unor afectiuni cu risc letal (cardiovasculare, respiratorii, boli oncologice) . Nu doar a doua opinie medicala este importanta in astfel de situatii, cat mai ales abordarea multidisciplinara a cazului de catre o echipa formata din medici cu specialitati diverse, potrivite cazului respectiv.

Dr. Marinela Stanculete, medic primar medicina generala si directorul medical al Intermedicas, explica intr-un interviu pentru Ziare.com, ce inseamna de fapt a doua opinie medicala, cum se poate obtine si mai ales in ce situatii.

Cat de important este diagnosticul in tratarea unei boli?

Diagnosticul corect si complet este indispensabil gestiunii adecvate pentru orice boala. Exista situatii (urgente medicale) in care, din motive obiective, nu se poate astepta obtinerea rezultatelor tuturor investigatiilor care ar duce la formularea diagnosticului complet, ci sunt suficiente cele pentru formularea diagnosticului de sindrom si a celui de suspiciune inalta de boala, pentru a demara tratamentul, urmand ca in paralel sa fie completat diagnosticul si modulat si tratamentul.

Cat de des se intampla ca un diagnostic initial sa fie gresit? Care sunt specialitatile in care se intampla cel mai des ca un diagnostic initial sa fie completat sau infirmat?

Desi exista multe surse de infomatii, nu exista studii medicale pertinente care sa ateste aceasta proportie. De cele mai multe ori este insa vorba nu atat de diagnostic gresit de boala, ci de diagnostic partial gresit (de exemplu, este incorect atribuita cauza) sau incomplet (fara formularea formei clinice sau a cauzei bolii) . In clinica noastra, cele mai frecvente situatii sunt cele cu diagnostic incomplet, in foarte multe specialitati.

Cat de des apeleaza romanii la o a doua opinie in cazul unor boli?

Din ce in ce mai des in ultimii cinci ani, fara sa devina regula. Si nici nu este necesar sa fie regula, ci ca a doua opinie (asupra diagnosticului de boala, diagnosticului de stadiu, diagnosticului etiologic, tratamentului, monitorizarii, prognosticului etc.) sa fie solicitata de catre pacient atunci cand are o nesiguranta cu privire la diagnosticul deja primit.

Care pot fi consecintele dupa aflarea unei a doua opinii?

Se poate schimba orice: de la diagnosticul de boala, la cauza care a produs boala, pana la, implicit, metodele terapeutice. De cele mai multe ori, in practica, se schimba/ nuanteaza recomandarile terapeutice, necesitatea si mijloacele de monitorizare si evaluarea prognosticului bolii.

Merita consultat un al doilea doctor pentru orice afectiune? Sau doar pentru bolile grave?

Din punct de vedere medical, o a doua opinie este utila in orice situatie in care exista dubii cu privire la oricare element referitor la boala. Din punct de vedere subiectiv, al pacientului, atunci cand exista indoiala sau cand diagnosticul este sever, sau cand evolutia sub tratament nu corespunde celei transmise de medicul care a initiat tratamentul. Intr-adevar, pentru bolile amenintatoare de viata sau cu repercusiuni majore asupra sperantei de viata si calitatii vietii, este cea mai utila.

Care este in general reactia unui medic roman daca pacientul solicita o a doua opinie?

In general, medicii curanti romani ai caror pacienti solicita o a doua opinie unui alt medic se simt jigniti, considerand ca pacientul nu le acorda incredere si, din pacate, isi schimba in rau comportamentul fata de pacientul "vinovat". Pe de alta parte, medicii romani carora li se solicita cea de-a doua opinie sunt rezervati in a o acorda, intrucat percep acest lucru ca pe un fel de incalcare a "teritorialitatii" unui coleg sau, cel putin, ca pe o sursa de tensiune intre colegi.

Din fericire, creste numarul medicilor care isi largesc perspectiva si care incep sa priveasca second opinion (si cand li se solicita, si cand vin pacientii cu ea de la alt medic) ca pe un element foarte util de colaborare (intre medici, in care pacientul este privit asa cum trebuie - ca un partener) si de (re) invatare si confruntarea de idei si opinii. Problema ar trebui sa fie pusa exclusiv prin prisma beneficiului pacientului, ceea ce a inceput sa se petreaca din ce in ce mai mult si in Romania.

Exista o practica a medicilor de a se consulta cu alti specialisti atunci cand se confrunta cu cazuri grave?

Da, intotdeaua a existat, mai ales in spitale, unde sunt sub acelasi acoperis, dar nu numai.

Continuarea...