Preotul Dumitru Furtună, istoriograful Moldovei de Nord

Preotul Dumitru Furtună, istoriograful Moldovei de Nord
S-a născut la Tocileni, un cătun aflat nu departe de Botoşani, pe 26 februarie 1890, în familia preotului Grigore Furtună. Rămas orfan de tată de foarte mic, a crescut la Mănăstireni, în casa bunicului său.

Preotul Dumitru Furtună face parte din galeria personalităţilor marcante ale primei jumătăţi a veacului trecut. Slujitor smerit al altarului, profesor, fondator de şcoală, cercetător neobosit, acest ilustru cărturar şi-a pus întreaga viaţă în slujba ridicării culturale, sociale şi spirituale a zonei de nord a Moldovei.
 
S-a născut la Tocileni, un cătun aflat nu departe de Botoşani, pe 26 februarie 1890, în familia preotului Grigore Furtună. Rămas orfan de tată de foarte mic, a crescut la Mănăstireni, în casa bunicului său.
 
Şcoala primară a urmat-o la Botoşani, remarcându-se, încă de pe atunci, ca un elev eminent, preocupat de opera lui Creangă. A continuat studiile la Seminarul Teologic "Veniamin Costachi" din Iaşi, absolvind ca şef de promoţie, şi la Facultatea de Teologie din Bucureşti. Şi-a finalizat strălucit studiile universitare, după ce pe durata acestora publicase deja mai multe lucrări, dintre care două editate de Academia Română.
 
Deşi ar fi putut începe o frumoasă carieră universitară, tânărul teolog a preferat Dorohoiul, oraşul său de suflet, apropiat de locurile în care se născuse, căci, aşa cum aprecia cunoscutul pedagog Eugen D. Neculau într-un articol din revista "Mitropolia Moldovei şi Sucevei" (1967), "la terminarea facultăţii, luase hotărârea de a-şi închina viaţa şi activitatea pentru ridicarea Moldovei de Nord".
 
Întemeietorul Seminarului Teologic din Dorohoi
 
În târguşorul de la marginea ţării, ca şi în întreg judeţul Botoşani, părintele Dumitru Furtună a făcut istorie. În Dorohoi a slujit vreme de 25 de ani la Biserica de lemn "Vârgolici", pe care a restaurat-o din temelii, astăzi fiind reprezentativă pentru zestrea arhitecturală a oraşului (monument istoric încă din 1915).
 
De numele său se leagă amenajarea primului local în care a funcţionat un teatru în Dorohoi. "La sala-teatru jucau actori din Bucureşti, cânta Enescu. Iar această sală era făcută din zestrea soţiei părintelui. În casa parohială în care locuiau era cenaclu literar", a explicat pr. Cătălin Ifrim, parohul Bisericii de lemn Vârgolici.
 
Tot prin eforturile sale, Gimnaziul "Grigore Ghica" avea să fie transformat în liceu, în prezent unul dintre cele de elită din judeţul Botoşani. De asemenea, a contribuit la înfiinţarea Şcolii de fete "Regina Maria" din Dorohoi. Prin neîncetatele sale eforturi s-a înfiinţat, la Şendriceni, lângă Dorohoi, Şcoala normală de băieţi, instituţie de învăţământ de o înaltă ţinută, ce a dat culturii româneşti nume mari: Alecu Ivan Ghilia (istoric) Alexandru Zub (istoric), Stelian Dumistrăcel (filolog), Ioan Caproşu (istoric), Ion H. Ciubotaru (etnolog şi istoric literar).
 
Una dintre cele mai însemnate realizări ale sale rămâne însă înfiinţarea seminarului teologic din Dorohoi. Încă din 1915, părintele Furtună a fost profesor de religie şi istorie la Gimnaziul "Grigore Ghica" şi apoi director al acestei instituţii. Şi-a dat seama de necesitatea formării preoţilor în această parte de ţară, nu doar ca slujitori ai altarului, ci şi ca "lucrători pe tărâmul culturii populare", şi, cu mari strădanii, a pus bazele unui astfel de for educaţional şi vocaţional. Astfel, la 1923 şi-a deschis porţile Seminarul teologic "Pimen Mitropolitul", chiar sub conducerea părintelui Furtună. Instituţia a funcţionat timp de 10 ani şi a scos şapte serii valoroase de absolvenţi. Seminarul avea să-şi redeschidă porţile abia în 1993, după 60 de ani, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
 
Timp de 35 de ani a fost dascăl, dedicat profesiei, iubit şi respectat de elevi şi de urbea întreagă. Îi ajuta pe cei fără posibilităţi materiale, îi încuraja pe cei foarte creativi. A adăpostit în propria casă mulţi elevi basarabeni, sprijinindu-i cu cele necesare învăţământului seminarial.
 
Tot el a înfiinţat Societatea culturală "Sf. Maria", iar în locuinţa sa se ţineau şedinţe culturale. Alături de reputatul pedagog Eugen Neculau a pus bazele unei Universităţi Populare la Ungureni, în judeţul Botoşani, după modelul celei înfiinţate de N. Iorga, la Vălenii de Munte.
 
A întreţinut legături cu mari personalităţi ale vremii, a publicat mult şi a adunat material enorm, cât să fie cercetat şi exploatat "în trei vieţi de om". 208 lăzi cu documente au rămas în 1944 în subsolul casei în care locuia, însă la întoarcerea din refugiu nu a mai găsit decât un sfert din vastul material strâns într-o viaţă.
 
A murit pe 15 ianuarie 1965, în condiţii mizere, copleşit de necazuri şi de boli. "Comuniştii îi tăiaseră pensia, iar el îşi vindea manuscrisele ca să se întreţină. A murit în sărăcie, orb, la spitalul din oraş", a povestit părintele Cătălin Ifrim.
 
A fost înmormântat la Cimitirul "Eternitatea" din Dorohoi. Astăzi, un bust aşezat în curtea bisericuţei de lemn, în care a slujit un sfert de veac, aminteşte de marele cărturar Dumitru Furtună.

Citeste integral in Ziarul Lumina

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Ce frumuseți ascunde "Tărâmul Sfinților" din codrii Botoșanilor!

Duminică, 5 Mai 2024
339

Judeţul Botoşani devine gazda unui nou concept inedit, dar valoros pentru credincioşii ortodocşi. "Tărâmul Sfinților" este numele sub care se conturează acest periplu fascinant ...

Modelul Dacia care a spulberat orice concurență în Europa!

Duminică, 5 Mai 2024
559

Pe prima poziție a clasamentului înmatriculărilor de mașini din Europa la finalul primelor trei luni din 2024 se află modelul românesc Dacia Sandero.Dacia Sandero ocupă poziția &...

Valeriu Iftime, nemulțumit după ce Botoșani a remizat cu FC Voluntari: „Am fost mai buni!”

Duminică, 5 Mai 2024
982

O victorie ar fi fost extrem de importantă pentru Botoșani, având în vedere că ocupă locul 6 în playout, cu 25 de puncte obținute, la o lungime distanță de primul loc care duc...