Georgică Manole, în recentul volum, publicat la Editura Stef, Iași, ”Cu, de, la, în, pe, prin, sub, către, contra... cărților epigramiștilor”, zici - undeva - că ”Rubrica aceasta este actul meu de iubire față de epigramă și de creatorii ei.” (pag. 15)
Iar distinsul epigramist ieșean, Mihai Batog-Bujeniță, adaugă: ”Nu am destule cuvinte pentru a lăuda această minunată inițiativă a domnului profesor Georgică Manole, cel care a dat viață acestei minunate idei culturale și, cu multă grijă, pasiune, dar și cu pricepere a reușit o adevărată performanță (...)” (pag. 7)
Nu altfel gândește psihologul și epigramistul, Gheorghe Bălăceanu: ”Georgică Manole a inventat acest LOC DE DAT CU... EPIGRAMA, unde, spre bucuria multora și în ciuda altora, care în revistele pe care cu onoare le conduc, nu găsesc un spațiu cât de mic acolo pentru această așa cum am numit-o eu bijuterie din lada de zestre a literaturii române.” (pag. 9)
De aceeași părere sunt și alți / mulți remarcabili epigramiști, dar îl voi mai cita doar pe maestrul, Vasile Larco: ”Inițiatorul acestui program este scriitorul Georgică Manole, și el epigramist valoros. (...) Georgică Manole face un mare serviciu colaboratorilor săi, epigramiștilor, publicându-le creațiile, făcându-i cunoscuți publicului larg de cititori. (...) Îl felicit pe distinsul scriitor Georgică Manole pentru inițiativă, continuitate, calitate și pasiune. Locul de dat cu... epigrama să fie unul stabil, prietenesc,eficient și apreciat de cititorii atrași de umor și divertisment.” (pag. 4-5)
Dincolo de nefericitul ”strănut literar”, al lui G. Călinescu (probabil al lui Călinescu; am citit undeva că ”perla” nu i-ar aparține, dar și-a asumat-o), de opiniile altor literați / scriitori, tu, Georgică Manole, zici că epigrama este ”pasărea de aur a literaturii umoristice” (pag. 5), ba chiar ”un mic peștișor de aur care înoată în marele ocean al literaturii, un fir de aur rătăcit prin puzderia nisipoasă a marelui deșert ideatic.” (pag. 11).
Eu zic: Onoare, prețuire și felicitări, Georgică Manole, pentru cele 300 de episoade ale rubricii Loc de dat cu... epigrama, bucuria duminicilor noastre de aproape 6 ani, record greu până (și) de anticipat, nu doar de înfăptuit! Și, după cum te știu un pasionat al intervalelor, aș dori ca rubrica aceasta să fie un interval deschis la stânga, nemărginit la dreapta, așa încât închei cu Urarea:
Prin urmare-așadar, deci,
Dacă bine-mi dau eu seama,
Loc de dat cu... epigrama
Tinde spre un loc... pe veci!
...Și acum, te rog, ai cuvântul!
(Al. D. Funduianu)
Dragă Al. D. Funduianu, voi abandona sentimentul de modestie şi nu voi avea eu cuvântul. Voi merge pe arhitectura textului tău şi voi adăuga ce spun și alţii despre cele scrise de mine în această rubrică:
Lucia Olaru Nenati (21 07 2022): „Georgică Manole este unul dintre rarele personalități cu mare amplitudine creativă invers proporțională cu modestia sa. De pildă, nu știu cât se cunoaște despre caratele sale de comentator de critică și exegeză literară de nivel înalt. Pot să amintesc aici, în cunoștință de cauză, comentariul său amplu și competent despre cartea mea dedicată lui Bacovia și exegezei sale semnată de marea hermeneută elvețiană Svetlana Paleologu Matta. Dintre zecile de abordări critice în acest caz, dată fiind revelarea primei exegeze bacoviene încă în timpul vieții poetului, cea mai avizată și valoroasă abordare a fost cea semnată de G. Manole căruia îi mai mulțumesc acum încă o dată”;
Traian Calancia (19 07 2022): „Georgică Manole este asaltat cu creațiile multor scriitori care îl cunosc, deoarece el este un fel de „mater dolorosa” al slujitorilor condeiului, este Omul care vede dincolo de litere, care citește printre rânduri, care prin observațiile sale critice, articole sau cronici, te face să simți că munca ta de creator literar nu este zadarnică, te face să fii băgat în seamă de un mare consumator de literatură ( categoric și creator, la rândul său) și care te impune cititorilor , cu avizul „bun de citit”;
Mihai Sălcuţan (17 08 2022): „Mărturisesc că sunt surprins de promptitudinea reacției Domniei Voastre la volumul de eseuri. O apreciez în mod deosebit! Nu mă așteptam să ajungă un subiect al remarcabilei dv. rubrici. Ați făcut-o în mod măiestrit, vă mulțumesc călduros!”;
Nicolae Mătcaş (22 01 2023): „Constat cu plăcere că dvs. mi-ați anticipat, într-un fel, apărarea, punând punctul pe „i” asupra specificului versetelor mele („biblice”). Accentul pe „nevroame” și „fișele clinice”, pe implicare și patriotism denotă calificarea de spirit subtil și ingenios, de analist profesionist, cunoscător versat în domeniul în care activați, calități pe care le observasem anterior și care se manifestă o dată în plus în cronica de azi, care mă măgulește și mă onorează”;
Teodora Pascale (29 01 2023): „Mulțumesc din toată inima, dle Manole. Suntem onorați, încântați de cronica dvs. Ați intuit si aţi exprimat cu măiestrie, obiectivitate dar și bonomie nuanțele și mesajul cărții noastre”;
Maria Donan (07 02 2023): „Mulțumesc, Domnule Profesor Georgică Manole! Am citit recenzia și am avut bucuria de a descoperi o “radiografie” minuțioasă, de profundis, atât a psihotipologiilor umane, cât și a construcției narative! Ați decelat cele două straturi (interesantă abordare!) și le-ați și fixat excelent pe portativul existenței duale a ființei umane. Concis,
elevat, exemplificat, documentat! Erudiția este cuvântul-cheie al acestei recenzii”;
Petru Ioan Gârda (19 03 2023): „D-le Georgică Manole, mulțumim frumos! O cronică excepțională, făcută de un cititor atent și competent, un critic de elită. Felicitări pentru rubrica de real interes pe care o păstoriți de ceva vreme. Mulți ani de aici înainte!”;
Nona Maria Anahera-Nemea (25 09 2023): „Eu, când mă opresc asupra unui text, ca să îl pritocesc, înseamnă că acel text “m-a lovit în plin”, m-a convins că este un regal! Câtă putere de concentrare a ideilor clare în această recenzie! Domnul Profesor Manole îmi întărește (și de data aceasta!) convingerea că este foarte “acasă” atunci când are în față o creație de valoare. Structurarea materialului pe criterii logice, matematice îi este caracteristică! Iar finalul este ca o amenințare cu un inerent “nou” început…”.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
DE SĂRBĂTORI
Întors acasă fiul, vineri,
Cu păr cărunt și plin de bani,
Văzu că-n sat sunt numai tineri
De peste... șaptezeci de ani. (Al. D. FUNDUIANU)
NON-PASCALĂ
Colo jos, în pomeniță,
Într-un spațiu îngrijit,
Slobod, calul lui Gheorghiță
Paște. Paște fericit! (Al. D. FUNDUIANU)
DIN CONCEDIU
În Iaşul marilor iubiri
Revin mereu de-atâţia ani,
Mai încărcat de amintiri
Şi mult mai uşurat de bani. (VASILE LARCO)
BĂRBATUL “MODERN”
Crezând că-i vitregit de soartă,
Drept compesaţie, se pare,
Cercei de aur dânsul poartă,
Sperâns să crească în valoare. (VASILE LARCO)
FEMEIA DESPRE MINIJUPĂ
Se face o mărturisire,
În viaţa asta cu tumult;
Că-n modă e-o descoperire,
Ca să descopere mai mult. (VASILE LARCO)
MĂRIA SA, ŢĂRANUL
Sărac lipit la el în ţară,
Tot optimist, printre hiene,
Mai speră, după ce-o să moară,
La… bogăţii subpământene. (GHEORGHE BÂLICI)
SINCERITATE
Leafa când primesc şi-o strâng în mână,
Plâng de bucurie-o săptămână,
Iar când n-am nimic dinbanii mei,
Râd ca prostul încă două-trei… (GHEORGHE BÂLICI)
AVERTISMENT
Vreau să spun că în esență,
De femei să știi atât:
Ce câștigi cu insistență,
Legi apoi pe veci de... gât! (MAX OPAIŢ)
BUGETARILOR DE LUX
Alegem iar parlamentari
Pe liste adunați, dar graba
Ascunde că-ntr-atâția mari,
Avem prea mulți plătiți degeaba! (MAX OPAIŢ)
ȘCOALA v/s
UNITATE PRESTATOARE DE SERVICII
(Dilema guvernanți)
Un cadru cu experiență,
La școală, ca-n atelier,
E muncitor, dar în esență, (MAX OPAIŢ)
LOC DE DAT CU… EPIGRAMA 300
O școală nu e șantier!
Evenimentu-i colosal!
300 cronici poartă rama
Unui record monumental! (MAX OPAIŢ)
ALEŞII SUNT ÎN FEBRĂ MARE!
Mă tot întreb când dau năvală,
Cu-atâta of şi-ncrâncenare,
La troaca post-electorală,
O fi… de grija noastră oare? (IOAN MAMAISCHE)
E GREU SĂ LE-NŢELEGI PE ELE!
De ce diete cu belele,
Să fie suple şi frumoase,
Când nici grăsuţe nu sunt rele,
Iar dincolo… vor fi doar oase! (IOAN MAMAISCHE)
PE CRIZĂ
Nu mi-ar fi niciodată greu,
Ca să plătesc în numerar,
Dar banu-n buzunarul meu
E … nume rar! (VIOREL MARTIN)
LA VOT
Cum n-am pensie, nici leafă
Şi speranţa ce mi-au şters-o,
Le dau palme după ceafă…
Şi un şut mai jos, pe verso! (VIOREL MARTIN)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
Parcă-mi trece prin laringe un păianjen gazetar
Și-și ascute de-o falangă greierul de ieri, arcușul.
Cuibărește-n mine foamea dup-un flutur anticar
Și te-aș invita la cină, dar...îți place...cărăbușul?!!! (MĂRIOARA NEDEA)
Auzi ce-ți trecu prin creier,
Cărăbuș în loc de greier!
Eu cu mintea mea îngustă
Voi rămâne la lăcustă... (ŞTEFAN BAŞNO)
„... Și aflați de la mine că fac bine, ziua mai ales,
că noaptea nu am cu cine...” (IOAN MARINESCU)
Astăźi mai găsești cucoane
Cu botox și silicoane
Vrei să dormi cu cauciuc
Sau, mai bine, singur cuc? (ŞTEFAN BAŞNO)
„Acțiunea de colorare a unui trecut îndepărtat,
searbăd și gri se numește nostalgie…” (DUMITRU MONACU)
Ba să știi, coane Mitică,
Dacă este la adică
Eu prefer un gri mai șters
Decât curcubeu „divers”... (ŞTEFAN BAŞNO)
UNU MAI MUNCITORESC
De-o vreme-mi pare nefiresc
Alaiul nemuncitoresc,
Și risc să mă acuze pruncii
C-aș suferi de cultul muncii! (GHEORGHE CIREAP)
Muncă, muncă, ce e aia?
A, parcă spunea tataia
Că era pe vremea lui
Rostuirea omului... (ŞTEFAN BAŞNO)
În astă zi de sărbătoare,
Femeile asta-și doresc,
Să își petreac-o zi la mare,
Cu Unu Mai muncitoresc. (GAVRIL NECIU)
Pardon, acuma sunt la modă
Bărbații bine epilați
Într-o ținută mai „comodă”
Pantofi cu toc și botoxați! (ŞTEFAN BAŞNO)
MĂSURĂ DE CRIZĂ
A sărăcit atât de tare
Și în asemenea măsură,
Încât acum își ia mâncare
Din banii pentru băutură. (STELICĂ ROMANIUC)
Băutura-i temelie
Iar mâncarea fudulie,
De-a ajuns așa, săracu'
Apăi chiar a dat de dracu'... (ŞTEFAN BAŞNO)
1 MAI - ZIUA CELOR CE MUNCESC
La crâșmă azi sărbătoresc
Ceva ce este special:
Vreo treij'de ani de când primesc
Doar ajutorul social. (TONY ANDREESCU)
Cândva, pe vremea lui Bubuță,
La 10 de-nchinai pahare
Primeai urgent o cămăruță
Confort redus... la închisoare! (ŞTEFAN BAŞNO)
SUNT PEȘTE
(De Florii)
Celor unu, maxim trei,
Care nu vă plac cum scriu,
Astazi, cu puțin mujdei,
Mă puteți mânca de viu. (AXENTE IUGA)
SĂRBĂTOARE PERPETUĂ
La vecinul, ce mi-e neam,
Zilnic este Înviere,
Trei cuvinte - aud prin geam:
Paște, mă-tii și muiere! (AXENTE IUGA)
AMICELOR
În bucătării curate
Mai vopseați voi ouă roșii
Dacă n-aveam calitate
Noi, cocoșii?! (AXENTE IUGA)
29 APRILIE - ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI
Astăzi sunt sărbătoriți
Genii suprapământene
Care-n jurii-s nituiți
La concursuri de catrene! (AXENTE IUGA)
MIELUL
La o stână din Blăjel
Acră e băcița, rea,
Am luat juma de miel
Parcă de la o cățea. (AXENTE IUGA)
LUI GEORGICĂ MANOLE, LA SERIAL 300
Și la acest jubileu,
Îți urez, ca toți, și eu:
Să ne lansezi tot mai multe,
Pentru duminici plăcute! (DUMITRU BUJDOIU)
ȘI AICI SUNT BANII DVS….
În sondaje-electorale,
Manipulări de fecale;
Partidele cad în iluzii,
Umflate cu press-perfuzii. (DUMITRU BUJDOIU)
CIOLACU O FI OLTEAN?
Miștocar de Super-Nova,
Trântește-o vorbă năroadă:
“Buzăul nu e Moldova!”;
Vrea câini cu …covrigi în coadă. (DUMITRU BUJDOIU)
PROSTIA ARTIFICIALĂ
Era de mult brevetată
Și-n guverne-acreditată,
Însă a rămas banală,
Pe lângă cea naturală. (DUMITRU BUJDOIU)
LA NUNTA DE ARGINT
Serbând nunta de argint,
Soții-și fac bilanț succint:
- Bă, mi-ai mâncat zilele!
- Și tu mie, nopțile! (DUMITRU BUJDOIU
POLIȚIA LOCALĂ REPRIMĂ CU BRUTALITATE
MANIFESTAȚIILE POPULAȚIEI ÎMPOTRIVA LEGII PUTINISTE
A „AGENȚILOR STRĂINI” DIN GEORGIA
Cu liberticidul din Tbilísi,
Din Batúmi, Póti, Kutaísi,
Visul georgian să intre-n ÚE
Nu înfloare. Mai curând se-ncuie. (LERU CICOARE)
NICI ÚLII DIN SUA NU SE DEZMINT
Aici – credeați – alta-i făina
Care se macină la moară,
Doar că poliția ia-n gheară
Manifestanți pro-Palestina. (LERU CICOARE)
ȘI-N ȚĂRI DIN ÚE-I TĂMBĂLĂU
Chiar și poliția franceză
Le ia la demonstranți din freză,
Iar când se zbat polii-n busole,
Lovește-ntr-înșii ca-n fasole. (LERU CICOARE)
COMPORTAMENT CONTAGIOS
Pe polițiștii georgieni,
Cum îi acuzi că-s grobieni,
Răspund cu toată nonșalanța
Că iau exemplu de la Franța. (LERU CICOARE)
PROGRES CU CONDUCĂTORI NELALOCUL LOR?
Cum să se miște înainte
O țară-n logica naturii
Când un cizmar coace plăcinte
Și un cârpaci repară nurii?! (LERU CICOARE)
CELE MAI MICI TAXE DIN UE. DAR SALARIILE?
Mici taxele la noi – cât carii
Constată-un statistician,
Dar adu-i vorba de salarii –
Un nod îi stă-n gât: gordian. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
S.O.S. ÎN PREAJMA JOCURILOR OLIMPICE DE LA PARIS
Când se știa de patru ani
Că sportul nostru nu-i la coadă,
Să nu trimiți - că nu ai bani –
Sportivii la Olimpiadă?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ȘI-A ȚINUT BLOCAT POSTUL LA CATEDRĂ
TIMP DE PESTE DOUĂ DECENII
Profesând, și-a scos din meditații
Unde una – la vreo șase case! –
Și-ați fi vrut catedra să o lase
L-au furat când alte ocupații?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CU CÂT MAI MULTE STELE VEZI,
CU-ATÂT MAI MULTE POȚI SĂ PIERZI
Spun „Paraziții” că tot ce-i bun tre’
Din ăst concurs legitim a dispare,
Dar cei ce stau cu ciuru-n două luntre:
Locale și (euro)parlamentare? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DE CE NU ESTE ELIBERAT DUPĂ ANI GREI DE DETENȚIE
Cinci ani la „Beci domnesc”. Să iasă,
Reeducat, om nou, acasă?
Păi, ori o bate, ori o lasă,
E-aceeași, pielea răpănoasă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NODUL SĂ-L TAIE – CINE – GORDIAN?
La stat se umfl’-organigrama
Cu lefuri – zeci de mii de lei.
Să pună care dalai-lama
Un dig proliferării ei? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SAMSARII DIN SUPERMARKETURI
N-AU NICI DE PAȘTE NICIO FRICĂ DE DUMNEZEU
Șaptezeci de lei (!) – rămâi buimac –
Pentru trei felii de cozonac!
Pân-la ce nemilă-ați coborât,
Sta-v’-ar cozonacul vostru-n gât! (NICOLAE MĂTCAȘ)
O CEAPĂ MAI SCUMPĂ DECÂT UN KILOGRAM
A cerut un ins o ceapă
Descojită-n restaŭrant,
Ca, la plată, să priceapă
Că-i cu rol ...determinant. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PUBLICITATEA CLARIFICĂ SAU INDUCE ÎN EROARE
(sau CÂT COSTĂ UN CURCAN)?
„Un curcan – 3 & 8 suta de grame!”
Ne anunță la TV un crainic.
Ce nu spune ghidul nostru tainic?
Un curcan e douș’ mii de grame! (NICOLAE MĂTCAȘ)
REVELAȚIE
Din Obor vii necăjit,
Auzit-ai dumitale,
Nu că n-ai avea parale:
Cumperi mai chivernisit! (NICOLAE MĂTCAȘ)
UNDE-S VERILE DE ALTĂDATĂ?
Ce vremuri! Iute o boccea
Și drept la mare, -acuma – ioc.
Atuncea soarele cocea,
Iar astăzi prețurĭle te coc. (NICOLAE MĂTCAȘ)