În 2015, în atenta şi competenta coordonare a distinsului epigramist Gheorghe Hreapcă, la editura "Geea" din Botoşani a apărut, sub titlul "Râsul fără…TVA", o antologie de epigrame ale botoşănenilor. Reiau aici, dintr-un volum al meu („Buzunarul cu idei”, Editura „Ştef”, Iaşi, 2017), o cronică rimată făcută antologiei: „Cald în casă, frig afară, / Vrui ca să citesc ceva / Şi-ncepui, aşa-ntr-o doară, / „Râsul fără…TVA”. / Antologatorul Hreapcă, / Tip la modă şi cu „şeapcă”/ (Şi oleacă misogin / Lipsă-i genul feminin), / Ne adună – cred, din milă - / Într-o carte gen pastilă, / Lilipută – un puiuţ / Ce ascunde tari esenţe. / O prefaţă de Petruţ:/ (a. Presată de…mefienţe; / b. Scriitură-n genul „dox” / c. Veritabil paradox), / Nu-şi are un loc în faţă, / S-a pitit după…postfaţă. / Mulţi epigramişti, în şir, / Varsă poante după poante, / De aceea nu mă mir / că trei sferturi sunt cam boante. / În carte se bagă-n seamă / Şi se cred în epigramă / Ca un fel de …Pavelescu / Mulţi ce au în coadă…”escu”. / Alţii, puşi cam cu toptanu`, / Inşi care sfârşesc în …”anu”, / Se şi văd …Teodoreanu,/ (Nu acuma, mai la anu`!). / Vin cu mari elucubraţii, / Cu nemăsurat tupeu / Şi cei fără terminaţii / Consacrate, cum sunt…eu. / Citită filă cu filă, / Îndoieli nu mai încap, / Cartea asta-i o pastilă / Ce face bine la…cap.
P.S.: Cronica n-o luaţi în seamă, / Este scrisă la bufet / Şi spun fără gram de teamă, / C-am trecut-o la…pamflet.”
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
RUGĂ
Ascultă-mi Doamne rugămintea
Şi-n toiul iernii, fă ce ştii,
La cei de sus să-ngheţe mintea...
Că prea-i îndeamnă la prostii!
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
DE FRIG
Cum la picioare simt povara
Mai greu la frig, trăindu-şi drama,
La mulţi confraţi de-ai mei şi vara,
Le şchiopătează... epigrama!
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
LIBERTATEA CUVÂNTULUI
Pe mulţi cu-a vorbei spadă-i atacăm
Şi totuşi nimeni nu ne pedepseşte,
Fiindcă doar în scris îi înţepăm...
Şi dintre ei, niciunul nu citeşte!
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
ÎNTÂMPLARE ÎN RAI
Eva plânge ne-ncetat,
Ajutor, ea cui să ceară,
Căci omizile-au mâncat
Toaleta ei de seară.
(MIHAI HAIVAS)
DEOSEBIRE
Fermoarul, faptul nu surprinde
Pe nimeni, după mii de ani:
Bărbatul… gratis îl deschide
Pe când femeia, doar pe bani!
(MIHAI HAIVAS)
POVAȚĂ
Mi-a dat iar sfaturi (cumpătate!)
Un ins, cu un statut incert:
Să nu mai fac pe jumătate
Ce pot să fac și pe un sfert.
(AL. D. FUNDUIANU)
STARE
Nu-mi merge totul ca pe șine
Și-o spun, că nu sunt prefăcut:
Să fii sărac nu-i o rușine
...Dar e cumplit de neplăcut.
(AL. D. FUNDUIANU)
AM PĂCATE, ȘTIU -
dar ”nici cu alții nu mi-e rușine”
Fac aritmii (poftim!) și eu,
Dar nu ca... un împiedicat
Ce pune virgulă mereu
Între subiect și predicat.
(AL. D. FUNDUIANU)
AVATAR MOLDAV
De când împarte-o inimă în două
Vestitul Prut hulit e din izvoare,
Căci valul său, cândva un strop de rouă,
E-o lacrimă ce se prelinge-n mare.
(VASILE LARCO)
UIMIRE ÎN PARC
Era un domn, ştiţi cum, model,
Deştept, purtare exemplară,
Şi, iată, ce-a ajuns din el:
Îl plimbă un căţel de sfoară.
(VASILE LARCO)
COMPROMIS
L-am lins pe unul, mahăr mare,
Sperând că funcţia mi-o schimbă;
Am şi uitat ce nume are,
Dar, cum să spun... îmi stă pe limbă.
(PETRU-IOAN GÂRDA)
RECUNOŞTINŢĂ UNUI CRITIC
Un scriitor fecund, activ,
M-a tot rugat să-l bag în seamă
Şi-am scris - în mod obiectiv -
Aşa că m-a-njurat de mamă!
(PETRU-IOAN GÂRDA)
MIORITICĂ
Sunt flămând, dar nu e bai,
Căci trăiesc patriarhal,
Pe acest picior de plai…
Într-o gură de canal.
(ION DIVIZA)
FRAŢI ÎNTRU SUFERINŢĂ
Sufăr eu, pensionarul,
Toată viaţa-mi chinuită,
Însă nu ca demnitarul –
De la mită pân` la mită.
(ION DIVIZA)
CHINEZILOR,
AMENINŢAŢI DE FOAMETE
Criza asta rău vă pică,
Ea vă pune la regim;
Noi suntem o ţară mică
Şi deja ne-ngălbenim!
(ION DIVIZA)
EMINESCIANĂ
Copou cu arbori solitari,
Sub teiul tău de viță veche,
Își cântă plopii cei impari,
La Iași, poetul... nepereche!
(D. M. GAFTONEANU)
FRANCHEŢE
Că sunt și alți poeți prin zonă,
Cum să contești? Chiar n-ai putea,
Când vezi vapori de acetonă,
Cu aere... de apă grea!
(D. M. GAFTONEANU)
COŞBUCIANĂ (sau despre
tăierea nebună a pădurilor
româneşti)
„Din codru rupi o rămurea,
Ce-i pasă codrului de ea!”
Şi profitând, austriacul
Ia ramura cu tot copacul.
(GEORGICĂ MANOLE)
LUI CIPRIAN IULIAN ŞOPTICĂ,
AUTORUL VOLUMULUI
„VĂZÂNDU-MI NOAPTEA”
În teatru-s două nume grele,
Mălaimare şi cu Mălăiele;
Nici poezia simetria nu şi-o strică,
Avem Şoptelea şi avem…Şoptică.
(GEORGICĂ MANOLE)
ŢĂRAN ŞI ORĂŞEAN
Ţăranul, specialist cu zisul,
Peste orizont îşi poartă visul,
Un orăşean şi-l duce după colţ,
De unde se întoarce-acasă…”bolţ”.
(GEORGICĂ MANOLE)
MORALĂ PENTRU PUCIŞTI
Când te sui, leleo,-n hârzob,
Ca să nu te faci chiar zob,
Ia-i pe Cuțu, Stan pățitul:
N-ai decât a-ți rupe gâtul.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
TOVARĂŞI DE…SCRUM
Minte creață, cu ce râie,
Ți-ai pus boii azi în jug?
Ei, cu inima-n călcâie,
Te-or băga mâine-n coșciug.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
LA RECEPŢII OFICIALE –
CU PROPRIUL SAMOVAR
Zice-un rus: când pleci la Tula
Nu-ți iei samovar de-acasă.
Cazul Skripal* sparge bula:
Și la bal - cu el în plasă!
(NICOLAE MĂTCAŞ)
*Caz scandalos răsunător în Marea Britanie, când,
la 4 martie 2018, în orașul Salisbury, asupra lui
Serghei Skripal, fost spion rus, și a fiicei sale
a fost săvârșită, la dispoziția Moscovei,
o tentativă de otrăvire.
CATRENUL ARMONIEI
CONJUGALE
Dacă vrei liniște-n casă
Cu nevasta ta ... aleasă,
Nu uita nicicând bărbate:
Mai bine-i să n-ai dreptate.
(IOAN MAMAISCHE)
CATRENUL CONVIEŢUIRII
MODERNE
Căsnicia ..... “ideală”
Este, azi, “consensuală”,
Nu-ți mai trebuie “inel”,
Nici, măcar, o ea și-un el.
(IOAN MAMAISCHE)
MATEMATICĂ
Nu suntem oameni cu ambiție
Votăm familia cu tradiție!
Uniunea-n sine e normală,
Doar vârsta.. invers proporțională!
(DOINA RĂDUCANU)
CULINARĂ
El gătește foarte fin,
Cel mai bun cocoș în vin.
Dar rețeta e așa:
Puiu-l fierbe, vinu-l bea!
(DOINA RĂDUCANU)
BACOVIANĂ
E toamnă-n Parlament
Și la sacou încheie înc-un bumb,
Prea cunoscuta deputată: doamna Plumb!
(A fost ministru, doar de ornament.)
E toamnă, dar de astă vară,
(Să știți că nu doar eu o spun)!
Pe-al politichiei catafalc, desigur,
Încet, partidele se descompun...
(DOINA RĂDUCANU)
FAMILIALĂ
Încă o glumă epocală
Printre cetățeni se plimbă:
În familia tradițională,
Doar nevestele se schimbă!
(DOINA RĂDUCANU)
PROFESORUL
Încep cu scuze, chiar și-o mie,
Pentru ce vreau acum să spun:
Profesorul e ca un câine,
Dacă e “rău”, e cel mai bun!
(DOINA RĂDUCANU)
UNEI NEŞTIUTOARE
La medic, la examinat,
Veni Maria, de la ţară,
În cabinet zări un pat
Şi exclamă Maria – Iară!
(IONEL BEJENARU)
UNUI IUBITOR DE VARĂ
Aşa-i de drag amicului de vară
Şi-i pare aşa rău când se sfârşeşte,
Încât o şi conduce pân` la gară
Şi-apoi la altă vară se gândeşte.
(IONEL BEJENARU)
DAC-AI AVEA…
Dac-ai avea, iubito, același cur bombat
Ce-ți tremura acuma vreo zece ani în urmă
Sub fusta de-o pălmuță, te-aș priponi de pat
Să fii a mea, dar numai a mea, ci nu în turmă.
(EMIL BRUMARU)
AM UN BADE…
Frunză verde dediţel,
Am un bade curăţel,
Sclipesc straiele pe el,
Ca nămolul pe purcel.
(VOX POPULI)
DRAGU MI-I…
Dragu mi-i, mândro, de tine,
Ca la iepure de câne,
Dragu mi-i de dumneata
Ca la iepure puşca.
(VOX POPULI)
