Despre marele comedian Gheorghe Timică (Dumitru Georgescu pe numele său de la naştere) se spune că, aflat pe scenă, era de un haz extraordinar. În viaţa particulară, însă, avea o figură gravă, izvorâtă dintr-o seriozitate naturală. Vrând să afle o explicaţie a acestei "duplicităţi", ar fi fost întrebat de un prieten:
- Amice Timică, eşti atât de comic pe scenă! De ce eşti atât de serios în viaţă?
- Mă odihnesc.
Pentru voi, epigramiştii, oamenii serioşi cărora vă "fulgeră" mintea când vă odihniţi şi aveţi capabilitate reactivă când vă aflaţi pe scena vieţii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de email manolegeorgica@yahoo.com, până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
PUNCT DE VEDERE IDILIC
În viaţa veşnic amoroasă,
Călcând alături nu-i o vină
Doar n-o să ai desert la masă
Mereu aceeaşi savarină!
(VASILE LARCO)
SĂTEANUL ŞI TELEFONIA MOBILĂ
Din vârf de deal azi nu mai strigă
Şi procedează în alt chip,
Când el doreşte-o mămăligă
Nevestei sale-i dă un bip.
(VASILE LARCO)
SOARTĂ
Profesori buni, dorindu-mi bine,
Ghidați de-un spirit altruist,
Au vrut să facă om din mine,
Dar am ajuns epigramist…
(GHEORGHE BÂLICI)
PATUL
Dacă bine te gândeşti,
Este un altar de soi
Unde singur te-odihneşti,
Însă oboseşti în doi.
(MIHAI HAIVAS)
UNEI ASISTENTE MEDICALE
Ajunsă de curând şi cadru medical
Fiind, ca asistentă, chiar model,
Şi-a pus pe ea halatul de spital
Cu doctorul de gardă-aflat în el.
(MIHAI HAIVAS)
UNA CALDĂ, ALTA...
Pe-un vechi amic l-am regăsit
Cu totul de speranțe stors -
Că soața, ieri, l-a părăsit
...Iar azi, în zori de zi, s-a-ntors!
(AL. D. FUNDUIANU)
”INGRATITUDINE”
Până și la clacă
Niște parveniți
Doar atunci când pleacă
...Sunt bineveniți!
(AL. D. FUNDUIANU)
UNUI POLITICIAN COMPROMIS
Nerestabilit deplin
Își salvează, prin eschivă,
Doar prestigiul în declin -
Nu și mintea în derivă.
(AL. D. FUNDUIANU)
ROMÂNIA DE AZI
Căzută-i noaptea peste România,
Tenebrele prind iarăşi viaţă
Mă-ntreb, alimentând mânia:
De ce nu se mai face dimineaţă?
(GEORGICĂ MANOLE)
EU ŞI LUMEA
Eu, om normal, nepus pe sfadă
Trăiesc dilemele profund:
„Înalţii” n-au ochi să mă vadă,
„Piticii” mă muşcă de fund.
(GEORGICĂ MANOLE)
LUI AL. D. FUNDUIANU CARE, SPUNE
ÎNTR-O EPIGRAMĂ, A AFLAT DIN PRESĂ
C-AR FI MURIT
Cel care moartea ţi-a vestit,
(Şi pe idee chiar insist),
Deduc, la modul negreşit,
Că-i un „amic”…epigramist.
(GEORGICĂ MANOLE)
D`ALE PRESEI
Mă mir când văd cu ochii mei -
Pe prima pagină, ziarul
Scria că-i unul de doi lei,
Și m-am convins… și gazetarul!
( D. M. GAFTONEANU)
CRITICILOR MEI
Iubiții mei contestatari,
V-o spun pe ș(l)ea(u), n-o dau cotită,
Când voi ajunge pe cai mari,
La toți vă trag… câte-o copită!
( D. M. GAFTONEANU)
MARIEI MOISOIU, AUTOAREA
VOLUMULUI „PASAGERĂ-N TRENUL VIEŢII”
Singurică, într-o haltă,
Maria, aşteptând semnalul,
Bruiat de broaştele din baltă,
A prins mereu… doar „Personalul”.
(IONEL BEJENARU)
DILEMA UNUI BĂTRÂN
La spital se duse-ndată
Și medicului îi explică:
De ce mare-a fost odată
Și-acum este atât de mică?
(TRAIAN CALANCIA)
UN DOCTOR CĂTRE
DISCIPOLUL SĂU
Dacă dorești să trăiești bine
Nu te grăbi la vindecat,
Căci tratamentu-îndelungat
În bunăstare te menține.
(TRAIAN CALANCIA)
PENTRU CINE ESTE LEGEA?
Legea e pentru viței,
Care stau la poarta nouă,
Ciondănindu-se-ntre ei,
Supărați că iarăși plouă.
(VASILE LEFTER)
LUI VASILE ALECSANDRI, AUTORUL
PIESEI "FÂNTÂNA BLANDUZIEI"
Umplut de-al gloriei nesaţiu,
Albit de ani, dar tot copil,
E lesne să mă faci Zoil
Când însuşi tu te faci Horaţiu.
(ALEXANDRU MACEDONSKI)