O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Psiholog de prestigiu, Gheorghe Bălăceanu pare convins, prin ceea ce scrie, că orice eşantion uman luat cu topos cu tot (casă, stradă, sat, oraş, provincie, ţară etc.) are o stare de spirit care influenţează orice membru component. De aceea, între epigramistul Gheorghe Bălăceanu şi prozatorul din el există o legătură ombilicală dată de sângele pe care îl pompează ironia. Cu aceste convingeri am citit volumul acestui autor, intitulat „Nu râdeţi, că-i chiar aşa!” (Editura „Feed Back”, Iaşi, 2011). Scriind despre această carte, Călin Ciobotari vede în volumul în discuţie „un demers programatic, o metodică şi o vocaţie asupra căreia nu mai există îndoieli: vocaţia autorului de ridendolog, capacitatea sa de a developa poveşti, realităţi, personaje şi de a le pune în slujba cititorului”. În acelaşi timp, Emilian Marcu apreciază că Gheorghe Bălăceanu „ştie să-şi culeagă cu penseta şi să le zugrăvească răbdător cu pensula, personajele din viaţa cotidiană, portrete tipologice de excepţie pe care apoi le studiază la detaliu şi le ancorează în prozele sale, mereu suculente, mereu cu un miez pedagogic”.
Universul ales de Gheorghe Bălăceanu nu este unul tăcut. Personajele sunt într-o continuă mişcare, având plăcerea dialogului. Deşi pare că nu, cititorul atent sesizează o revenire periodică la politic, evidente fiind cele două forme de bază ale existenţei: a trăi împreună şi a face împreună. Pe aceste două concepte îşi desenează Gheorghe Bălăceanu personajele sale. „Plec la serviciu” este un fel de „gâlceavă” a lumii cu intelectualul de azi. Fac ce fac şmecherii tranziţiei şi având puterea de a recunoaşte în mediu un intelectual, îl abordează cu „miştouri”. Prin „Eşti slab domnule”, Gheorghe Bălăceanu demonstrează că există şi în Moldova „mitici”. „Dialog la ghişeu” este o schiţă care prin arta dialogului, cât şi prin logica acestuia, ne introduce în absurdul caragialean. „Un`altra paese” e un text scris cu scopul de a întări existenţa şi confirmarea viselor premonitorii. Şi toate, ca şi celelalte, pliate pe o voioşie sănătoasă, una specifică marilor umorişti ai acestei naţiuni. Personajele din „Patronii”, spre exemplu, vin dintr-o tipologie a vlahului modern în accepţiunea lui Luca Piţu. Acest mare eseist cu „limba de foc” identifică trei tipuri ale românului modern: 1. cel care se trage din autorul „Ţiganiadei” („cu sentimentul definitoriu al „ţigăniei naţionale”; 2. cel care se trage din autorul „Luceafărului” („din legiunea de fonfi, flecari, bâlbâiţi, huseni cu gura strâmbă”; 3. cel care se trage din autorul „Scrisorii pierdute” („cu sentimentul românesc al farsei, ce-s undeva pe la mijloc, între ţigănie şi nulitatea extraordinară”). În cea de-a treia tipologie se regăsesc Frosa, Costel a lui Târtan, Vasilică, Tănţuca, Burduhosu, Clăpăugu, Cristina, Mario şi toate personajele din „Patronii”, text care ridică miza volumului prin capacitatea autorului de a portretiza, de a încadra în mediu acţiunile acestora şi, mai ales, prin credibilitatea limbajului.
„Salutare, maestre!” este un text impregnat de un umor amar faţă de modul cum este receptată cultura astăzi. Sunt scoase în relief de către psihologul Gheorghe Bălăceanu ceea ce un alt psiholog, Ana Muntean, consideră că trăim: momente de vacantalizare, ciaodarwinizare şi manelizare a culturii. Personajul acestei pilule este snobul Coţofană care „începe să-ţi povestească cum a avut el fericirea să-l cunoască pe Nichita Stănescu… ce sfaturi pline de înţelepciune îi dădea, cum îl trimitea pe el să-i cumpere vreo sticluţă de trăscău, cum doar pe el îl ruga să-i încălzească o ceaşcă de cafea…Şi să vezi ce farsă i-a făcut poetului X care îl vizita frecvent…” etc.
Ultima secvenţă, cea care dă şi titlul volumului, tratează pe un fond umoristic subtil caracteristicile de bază ale spiritului competitiv manifestat prin confruntări la toate nivelurile de organizare socială: 1. nivelul de bază, „unde îşi duc viaţa oamenii de la baza societăţii, talpa ţării”, aici confruntarea „e cu pumnii, cu parul sau cuţitul”; 2. nivel mediu, cel urban, unde în confruntări sunt folosite elemente mai rafinate precum: bârfa, forţa de convingere a banului, pâra, denunţul etc.; 3. nivelul persoanelor cu studii superioare, unde se apelează la atacuri ce vizează latura psihologică; 4. nivelul concurenţei acerbe, cel mai înalt, „unde se acceptă orice fel de tehnici de atac, de la cele inferioare, până la cele mai sofisticate atacuri psihologice”.
Analizând din perspectiva celor trei teorii pe care Terry Eagleton le aduce în explicarea funcţiilor umorului, textele lui Gheorghe Bălăceanu se supun teoriei descărcării (pe care Marius Chivu o numeşte principiul psihic), explicat astfel: „Umorul realizează pentru adulţi ceea ce face joaca pentru copii, şi anume îi eliberează de despotismul principiului realităţii şi permite principiului plăcerii o doză de joc liber, meticulos reglementat”. Ceea ce face Gheorghe Bălăceanu nu numai prin acest volum, ci prin întreaga lui operă, aici incluzând şi epigrama. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
CRIZA LA EI ŞI LA NOI
Pe glob, cu traiul care nu-i uşor
Se mai descurcă omul cu umor;
În ţara noastră, care-i numai una,
E nevoit să râdă totdeauna… (GHEORGHE BÂLICI)
PRIMĂVARA, ÎNCEPUTUL TUTUROR GRIJILOR
E cel mai greu în aste timpuri,
Atunci când vine primăvara
Şi cel mai greu e-n toată ţara
În celelalte anotimpuri… (GHEORGHE BÂLICI)
SCARA IERARHICĂ
Constat că mulţi au tot urcat
Pe a ierarhiei scară,
Doar după ce-au acumulat
Incompetenţa necesară… (GHEORGHE BÂLICI)
ACUZE ACTUALE
Că scara de valori e inversată,
Aud pe mulţi plângându-se într-una;
Dar serioase analize-arată,
C-aşa a fost la noi dintotdeauna! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
REALIZĂRI REMARCABILE
În UE, NATO, s-a intrat,
În înfrăţiri, în noi tratate,
Şi-n mod constant s-a evitat
Intrarea în normalitate. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
SFAT DE VIAŢĂ LUNGĂ
Dacă tot n-ai bani în pungă,
Aminteşte-ţi câte-odată
Că de vrei o viaţă lungă,
Nu e bine s-o faci lată! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
DE LA UN OM „ÎMPĂCAT”
Prilejul, cred, că s-a ivit
S-afirm şi riscul mi-l asum:
Cu răul m-am obişnuit,*
Mai greu cu binele de-acum! (VASILE LARCO)
*Îmi asum cacofonia din versul trei.
IMPRESIE NAŢIONALĂ
Un trai cum e la noi, mai rar;
Ca-n basme-i peste tot, frumos,
Cu o deosebire, doar:
Că răul e victorios. (VASILE LARCO)
GUVERNANŢI REALIZAŢI
Cu opoziţia rocadă
Fac des, urmând apoi destinul,
Căci într-o scurtă perioadă
Au reuşit să-şi facă plinul. (VASILE LARCO)
CANDIDATUL PROMIŢĂTOR
După gesturi şi cuvinte
Exprimate nu pompos,
Pare sănătos la minte,
Dar şi minte sănătos. (VASILE LARCO)
CUMUL DE FUNCŢII
Şefa din inspectorat
E din toate câte-un pic,
Însă mulţi au observat
Că din toate-i mai nimic. (GRIGORE COTUL)
CAUZĂ ŞI (D)EFECT
În educaţia de stat,
S-a observat de multe ori,
Că dascălul adevărat
E deformat de formatori. (GRIGORE COTUL)
TABLETE PENTRU TOŢI ELEVII
În perioada ce-o să vină,
Elevilor li s-au promis
Tablete, însă au omis,
Să spună că-s de Lecitină. (GRIGORE COTUL)
PROVERB MODIFICATPENTR-UN
CUPLU BLAZAT
În nopţile prea lungi de ierni
Din anii voştri uniformi,
Cu cine patul ţi-l aşterni,
Cu-acea persoană ai să dormi! (MIHAI HAIVAS)
PROVERBIALĂ
Când te însori cu-o doamnă prea frumoasă,
O vorbă, cred, nu trebuie uitată:
Că o nenorocire-n orice casă
Doar singură nu vine niciodată. (MIHAI HAIVAS)
DUPĂ DIVORŢ
Când ieşit-au din instanţă,
Au pornit-o pe alei;
El o ţine la distanţă,
Ea o ţine tot pe-a ei! (MIHAI HAIVAS)
GHINION
Vecinul meu, cu mână grea,
M-a prins cu-a lui aseară
Şi, Doamne, bine mai era
De mă dădea afară! (PETRU-IOAN GÂRDA)
DRAGOSTE IMPOSIBILĂ
Eu m-aş iubi cu baba mea,
Ca-n anii vechi, de glorie,
Dar veşnic uită să îmi dea
Pastila…de memorie! (PETRU-IOAN GÂRDA)
LIBERTATE
Onoare domnului jurat
Că m-a băgat în puşcărie
Şi-n felul acesta m-a scăpat
De zece ani de căsnicie! (PETRU-IOAN GÂRDA)
SONDAJ DE OPINII
De venituri nici că-mi pasă,
Am de toate, asta-i clar,
Viaţa-i straşnic de frumoasă…
Zise un parlamentar. (ELENA MÂNDRU)
UNUI AMIC GROBIAN
Adesea, nechemat petreci,
De tot ce spui ne e ruşine;
Tu crezi c-aşa ne pare bine?
Ne pare…mai ales când pleci! (ELENA MÂNDRU)
PORTAR DE SPITAL
Munca asta i-a dat soarta,
Ba se pare că-l şi prinde:
Îţi deschide veşnic poarta,
Şi spre tine…mâna-ntinde. (ELENA MÂNDRU)
„DULCE ZĂBAVĂ, CETITUL CĂRŢILOR”
Eu nu-i citesc pe scriitori,
Dar deschizând o carte,-n fine,
Am constatat, cu dulci fiori,
Că unii scriu mai prost ca mine. (ION DIVIZA)
UNUI POET PRODIGIOS
Scrie mii şi mii de rânduri,
Dar nicicând pe bardul chel,
N-o să-l vezi furat de gânduri,
Pentru că le fură el! (ION DIVIZA)
MULŢUMIRI DE PE CEA LUMEA
Mă-necam într-un bazin,
Dar noroc de-un bun creştin:
El, colacul de salvare
Mi l-a dat cu…lumânare. (ION DIVIZA)
SUGAR DE CARIERĂ
La pieptul mamei-ntâi ai stat
Cuminte, fără de suspin
Apoi din bănci te-ai alăptat
Şi-acum bugetu-l sugi din plin. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
VOTUL UNINOMINAL
Schimbarea, cred că este-n bine,
Căci înainte-n mod stupid,
Minţea partidul pentru tine.
Acum, minţi tu pentru partid. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
SLUJBĂ PENTRU UN FOST ALES
După un mandat, mon cher,
Cu ani buni, foarte mănoşi,
Te poţi face patisier,
Căci vei vinde tot gogoşi! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
REVELAȚIA UNEI MINISTRESE
Liftul, aș putea să jur că
...E ca viața, o comoară -
Pe cât de ușor te urcă,
Tot la fel te și coboară. (AL. D. FUNDUIANU)
CITIND ”SCARA RAIULUI”, de IOAN SCĂRARUL
M-am tot rotit o viață-n cerc
Și-aflând, din Sfinți, o cale dreaptă
Pe ”Scara Raiului” încerc
Să urc și eu... măcar o treaptă. (AL. D. FUNDUIANU)
FATA DIN PORT
Cu fustă scurtă, decolteu,
Se simte în deplin confort;
Iar dacă umbli-n portmoneu,
Pe loc se leapădă de port! (MIHAI SĂLCUŢAN)
MODA
Capriciu fără căpătâi
E moda, poţi să zici un fum,
Când haina Evei cea dintâi
Nu-i demodată nici acum! (MIHAI SĂLCUŢAN)
FUSTA MINI
Dacă e să sari pârleazul
Vezi că e ceva util:
S-o ridici nu este cazul,
S-o cobori, e inutil! (MIHAI SĂLCUŢAN)
OPT MEMBRI
Opt membri de partid
Au promis mari fapte…
Unul – învins de Sistem!
…Şi-au rămas doar şapte! (NAE BRĂDĂŢEANU)
ECVESTRĂ
Călăream câmpiile
Şi pădurile, de zor,
Azi, călăi cu miile,
Călăresc acest popor. (TEODOR JACOTĂ)
PRIMARUL
Se trezi primar deodată,
Cu agenda încărcată…
Acum face şi desface
Trupuri de femei vorace. (TEODOR JACOTĂ)
BASARABENII ŞI NORD-BUCOVINENII
(în așteptarea cetățeniei române)
Spic de aur polignit sub coasă,
Țara-mamă m-a trădat de când,
Ca să pot veni și eu acasă,
Ani de zile am de stat la rând. (NICOLAE MĂTCAŞ)
STRĂINII ŞI CETĂŢENIA ROMÂNĂ
Cuc arab sărind din plav în plaur,
Tinzi la supușenie română?
Pune-n nadă-un peștișor de aur
Și-ți acordă nenea pe sub mână. (NICOLAE MĂTCAŞ)
CHINEZII SÂRGUINCIOŞI
ŞI BINAGIII NOŞTRI CHIULANGII
Fac chinezii năzdrăvani
Un spital în șase (!) zile.
Binagiii noștri, pe pile,
Nu-l ridică-n zeci de ani. (NICOLAE MĂTCAŞ)
PREŞEDINTELE SENATULUI NU SE DĂ DUS
Acum, că sunt scos din pâine,
Ba chiar și - forțat - din horă,
Te rog, Doamne, mă mai ține
Cavaler. Măcar o oră. (NICOLAE MĂTCAŞ)
REPLICĂ LA CRITICA ZIARIŞTILOR
Mi-am numit - șef la externe -
Fiul consul la Strasbourg?
Multe - de când sunt - guverne
Fac așa. Mă doare-n ... șnur. (NICOLAE MĂTCAŞ)
TRĂNCĂNEALA MINISTRULUI TRANSPORTURILOR
Geaba scoți fum din băgeacă
Despre-un amărât tronson.
Nu mai bine-ai fi oleacă
De chinez sau de nipon? (NICOLAE MĂTCAŞ)
BATALIA PENTRU MAJORITATE
Se caută majoritate,
Comanda e la cel ce-i fruntea,
Soluţia-i...ANTICIPATE!...
Să faci pe Dracu să treci puntea! (MAX OPAIŢ)
,,ASA SĂ-MI AJUTE DUMNEZEU !"
Astăzi, domnul senator,
Cât mai este la putere ,
Vrea să nu fie dator…
S-a pus pe făcut...avere ! (MAX OPAIŢ)
UNUI DEPUTAT CU ...AFACERI
Ca manager, a aflat
Că firma-i în faliment
Şi-a decis, cât a umblat,
Că-i mai bine-n Parlament! (MAX OPAIŢ)
NEGOCIERI PE PROIECTE
S-a gândit că s-ar putea
Aprobarea, evident,
Într-o cameră s-o ia…
Dar nu cea din ...Parlament! (MAX OPAIŢ)
UNUI INDRAGOSTIT
Deşi erau împreună,
Fermecat, işi pierde firea
Şi a vrut mâna să pună
Unde i-a picat...privirea. (MAX OPAIŢ)
247 DE DEPUTAȚI AU VOTAT PENTRU
ELIMINAREA PENSIILOR SPECIALE
Nu ale lor, alea sublime,
Ale amărâților, pulime;
Ce concluzii tragem toți?
C-am votat parșivi și hoți! (DUMITRU BUJDOIU)
SE MĂREȘTE VÂRSTA DE PENSIONARE
Crește nivelul de trai
În Occident, nu la noi;
De-o prinzi, cu boli și nevoi,
Îți ceri pensia în...rai! (DUMITRU BUJDOIU)