O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Poate vă întrebaţi de ce am citit destul de târziu, la aproape doi ani de la apariţie, cartea umoristului şi analistului Dumitru Monacu, „Marţea neagră” (Editura „George Tofan”, Suceava, 2017). Există două explicaţii: mai întâi fiindcă i-am citit punctele de vedere pe când le publica periodic în presa botoşăneană, în al doilea rând pentru că se apropie alegerile de anul acesta(2020) şi m-ar interesa tabloul anilor 2016-2017, pe când s-a consumat duelul Portariuc – Flutur. Mă interesează similitudinile şi deosebirile dintre ATUNCI şi VIITORUL FOARTE APROPIAT. Puse într-o carte, articolele lui Dumitru Monacu alcătuiesc un fel de jurnal politic al anilor amintiţi. Senzaţia pe care ţi-o dă lectura este aceea că ai de-a face când cu subtile analize, când cu pertinente comentarii, pe care autorul le numeşte „pastile”. Dar cum graniţa dintre analiză şi comentariu este discutabilă, Dumitru Monacu le combină pe ambele cu măiestrie şi eu nu risc o delimitare atât timp cât degrăniţuirea e mare. Când autorul explică cu destule amănunte semnificaţia unui eveniment, e prezent analistul politic. Imediat vine un punct de vedere personal, făcându-şi prezenţa comentatorul.
Alegerea unităţilor de analiză vizate de Dumitru Monacu are o singură ţintă preponderentă: sfera ce înglobează politica şi politicienii şi tot cu ce au atingere cele două. Am constatat că şi autorul botoşănean merge pe acelaşi algoritm pe care îl fac toţi intelectualii lumii. Spre exemplu, scriitorul, actorul şi regizorul de teatru Harold Pinter, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 2005, consideră că: 1. majoritatea politicienilor nu sunt preocupaţi de adevăr; 2. politicienii sunt preocupaţi de putere şi păstrarea ei; 3. ca să păstreze puterea ţin oamenii în necunoaştere; 4. tot ce e politică este o imensă ţesătură de minciuni cu care suntem hrăniţi.
Aceste „puncte tari” alese dintr-o multitudine de elemente depreciative specifice politicii şi politicienilor sunt trecute de Dumitru Monacu printr-o procedură intermediară (un fel de inferenţă), pentru ca în final să se facă un transfer la politica botoşăneană: „miza principală a alegerilor locale în Botoşani este viitorul politic al candidaţilor”; „politicienii botoşăneni nu au „ouă în cofraje”; „la fiecare ciclu electoral candidaţii îşi dau jos hainele de lup şi le iau pe cele din blăniţă de miel”; „adevăratele acţiuni civice sunt puse în practică de femei, în timp ce bărbaţii, la şpriţ, se bat satisfăcuţi cu mâna pe burtă”; „se strecoară cu insistenţă către platoul cu ciolane indivizi care n-au condus nici căţelul pe stradă până atunci, darmite o instituţie cu zeci sau sute de oameni”; „misoginismul e încă la el acasă la Botoşani”; „listele s-au încropit nu în scopul de a-i face pe oameni să se prezinte la vot ci pentru a mulţumi staff-urile sau „vipulimea” care este la butoane”; „asistăm zi de zi la o forfotă continuă în special în cabinele roşii şi galbene ale tirurilor de pe centura politicii româneşti”; „vor urma deci, patru ani de minciuni, certuri şi hoţii”; „în restul timpului, Botoşaniul nu contează. Nici politic şi implicit, nici economic”; „prostimea urmează orbeşte linia de spumă trasată de politicieni fiind masa de manevră care le asigură legitimitatea” etc.
Concluziile mari care reies din „jurnalul” lui Dumitru Monacu sunt: 1. ”dregătorii noştri cu gulerul alb şi cerul gurii negru nu reacţionează la deciziile ţărilor de mâna întâi ale UE”; 2. „de câţiva ani buni, reperele existenţiale ale poporului român sunt nu atacate ci terfelite în cel mai mişelesc mod”; 3. „candidaţii nu posedă arta de a se face înţeleşi”; 4. „problema nu e la tineri, ci la cei care îi dirijează, la „strunitorii” lor”; 5. „există o mare risipire a politicienilor în plutoanele compacte ale staff-urilor”.
Calitatea de jurnalist, sau posibil jurnalist, a lui Dumitru Monacu este evidentă şi tăria ei rezidă şi din faptul că nu este stăpânit de complexul ideologiei puterii. Că sunt de dreapta, că sunt de stânga sau de centru, Dumitru Monacu nu are parti-pris-uri, el o spune pe de-a dreptul şi mai ales pe „de-adevăratelea”, cum ar zice un vecin de-al meu. Umorist structural prin natură, nu se sfieşte să folosească în analizele şi comentariile sale cuvinte şi sintagme ce au o conotaţie negativă, apropiindu-se mult de forma celor întâlnite în „lexiconul” Lui Luca Piţu, fără să-l copie pe acesta: „ciolangii”, „vipulimea”, „masturbate” (pentru masterate), „târfălăi”( politici)”, „şobolanul postac”, „fumăgari”, „şnururile dintre fese”, „destentaculizarea”(caracatiţelor politice), „populimea”, „hămăitori”, „trumpetele” (din presă), „ejacularea din politică” (apud Vanghelie), (scutul de la) „Desupărelu”, „pulifricii din politică”, „tembeliziunile”, „andropauza”(liberală), „himenoplastia”(social-democrată) etc.
Se apropie un ciclu electoral şi ar trebui ca fiecare botoşănean să citească această carte, iar dacă nu are timp, măcar pastila de la pagina 31, o parodie după „Doina” lui Eminescu intitulată „Doină de năduf”, singura în versuri, chintesenţă a ideilor din celelalte pastile: „De la Tisa pân` la Nistru / Greu ai să vezi un ministru / Din buget să n-o fi supt / Sau să nu fie corupt. / Din Hotin până la mare / Cine are noroc, moare / Şi scapă de sărăcie / De necinste şi hoţie. / De la mare la Hotin, / Traiul celor mulţi e-un chin. / De la Dorna la Călan / Românul munceşte-n van / Că domnii parlamentari / Parveniţi milionari / Îşi petrec traiul „decent” / Sforăind în Parlament. / Vin aici pentru prezenţă / Şi trafic de influenţă! / Galbeni şi portocalii, / Roşii sau alte etnii / Sug toţii, al dracului / Din…vâna românului / Iar bietului om de rând / Cu foamea-n stomac şi-n gând / Nu-i e vară vara lui / Şi-i străin în ţara lui…/ De la Turnu-n Dorohoi / Pleacă românii puhoi / Spre alte ţări mai de soi / Că nu-i de trăit la noi. / merg puhoi pe drum de-asfalt / sau prin aer, prin înalt, / Merg la vestici în robie / Să scape de sărăcie. / În ăst timp, milionarii / ne fâlfâie-n nas dolarii / Furaţi rapid şi cu spor / Din punga ăstui popor, / Visând numai să se facă / Bogaţi în ţară săracă…/ Vlad Ţepeş, Măria ta, / Tu la Snagov nu mai sta, / Vino în lumea de azi / Şi ne scapă de necaz, Dă milionarilor / Gestiunea ţepelor / Că ai noştri dragi coconi / La ţepe sunt campioni. / Tu te-nalţă din mormânt, / Socoteşte câţi hoţi sunt, / Câţi hoţi şi câte otrepe / Şi bagă-i pe toţi în ţepe / Îndrăgi-i-ar ciorile / Şi spânzurătorile!”
(GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
PROMISIUNEA UNUI ALES
Că m-aţi ales, vă mulţumesc,
Încredere-aţi avut în mine,
De-acum o să mă străduiesc…
Pe viitor să-mi fie bine! (VASILE LARCO)
DULAPULUI DE HAINE
De-i intri în intimitate,
E bine ca să-ţi iei calmantul:
Că hainele stau răsfirate,
Şi-atât de ghemuit amantul! (VASILE LARCO)
LA EXAMENUL AUTO
Eu frică n-am avut, vă jur,
Ştiindu-mă şi norocos,
Dar m-a respins din primul tur,
Că prea vorbeam…politicos. (VASILE LARCO)
SĂ FIM CORECŢI CU ALEŞII!
Să nu îi judecăm în bloc,
Ne-ar bate Dumnezeu, preabunul:
Ieri, unul n-a furat deloc!
…Şi a mai fost odată unul. (PETRU-IOAN GÂRDA)
ŞANSĂ
Nu mă-ndoaie de genunchi
Nici această guvernare
C-am în primărie-un unchi
Care ţine postul mare. (PETRU-IOAN GÂRDA)
ALEŞII NOŞTRI
Poporul este chinuitul,
Cu traiul greu şi complicat,
Când cei cu pâinea şi cuţitul
Sunt din acelaşi aluat. (PETRU-IOAN GÂRDA)
PĂCATUL LUI ADAM
Iar când efortu-ndelungat
Vigoarea i-o secătui,
Îi spuse Eva: Ce păcat
Că nu mai poţi păcătui! (ION DIVIZA)
ROSTUL ÎNŢELEPCIUNII
Înţelepciunea o slăvim pe drept,
Dar în zadar îi căutăm vreun rost:
E greu să fii atât de înţelept
Încât să nu se vadă că eşti prost. (ION DIVIZA)
LA VÂNĂTOARE DE MISTREŢI
Fiindcă nu veneau godacii,
Am tot băut sub toţi copacii,
Când s-au ivit, râmând, vreo trei,
Eram deja mai porci ca ei. (ION DIVIZA)
PREDICTIBILITATE
Dările la sănătate
Afectează serios
Şi cu regularitate
Angajatul sănătos. (GRIGORE COTUL)
DUPĂ MULTE INVESTIGAŢII
Un medic bun a constatat
Prezenţa unui corp străin,
Abia când i-a căzut la pat
…cu un vecin. (GRIGORE COTUL)
SENATORUL LA SPITAL
În ziua când l-au internat,
Pe cardul său de sănătate,
Un medic nou a observat
O pierdere-n imunitate. (GRIGORE COTUL)
UNUIA,
CĂRUIA “I SE PARE” CĂ ÎNŢELEGE FEMEIA
Ți se pare, spui fârtate,
Că-nțelegi și fata... mare.
Poți fi sigur, ai dreptate!
...Ți se pare. (AL. D. FUNDUIANU)
EU,
FAŢĂ CU O DECLARAŢIE FISCALĂ
Ocrotit de Zei,
Dar expus la risc -
Mă confrunt cu cei
Săriți de pe... fisc! (AL. D. FUNDUIANU)
SUSPECT DE MODESTIE
Să previn varii efecte,
Vă spun sincer, cu respect:
Am... 1000 de defecte,
Dar încolo sunt perfect. (AL. D. FUNDUIANU)
INTERPRETARE
Cum n-am apă, nici săpun,
Doar restanţe la chirie
Despre mine pot să spun,
Că-s căzut la datorie! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
EVA CĂTRE ADAM
La greu, băuta-i vinul din baric
Căci viaţa-ţi pare tare acră,
Dar nu uita iubitul meu unic,
Ce fericit eşti că n-ai soacră! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
PROMISIUNI ELECTORALE
De la tribună un potop
De vorbe-n inimi răscoleşte
Speranţe mii, şi-n urmă, hop,
Apă de ploaie ce bălteşte! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CONSTATARE POSTFACTUM
Guvernul, zis şi tehnocrat,
Având un mare plan în plic,
Un an întreg l-a „aplicat”,
Cu-n rezultat atât de mic! (ELENA MÂNDRU)
CRITIC LITERAR NEPROFESIONIST
În cronici seci, usturătoare,
Tu n-ai, de fapt, nici pic de artă;
Chiar „meriţi” şi o zicătoare:
Că „râde ciob de oală spartă”! (ELENA MÂNDRU)
MIERE ŞI FIERE
Visez la un amor nebun
Deşi eu ştiu – că nu-i secret –
Iubirea este vinul bun
Ce se preface în oţet. (MIHAI SĂLCUŢAN)
AROGANŢĂ
Tânăra cu chip frumos,
Sâni bogaţi şi trup de fus
Şi când e culcată jos,
Te priveşte tot de sus.(MIHAI SĂLCUŢAN)
PRIVATIZARE
Am în bloc o farmacie,
Pati bar, trei magazine,
Second hand, papetărie
Şi non stop... pe la vecine! (MIHAI SĂLCUŢAN)
IARNA
E aşteptata feerie
Cu ger şi cu zăpezi curate
Ce vine pentru Primărie
Tot timpul…pe neaşteptate. (GHEORGHE BÂLICI)
URMAŞII LUI BRUTUS
Glasul minţii mi-l ascult
Şi adevăru-ntrezăresc:
Brutus a murit demult,
Brutele se înmulţesc!... (GHEORGHE BÂLICI)
UNII POLITICIENI DUPĂ ALEGERI
Gândul lor e zbor cam frânt
Tot mai cuprinzând înaltul,
Viaţa mers li-e pe pământ…
De la un partid la altul. (GHEORGHE BÂLICI)
UNUI GINERE (NE)ASCULTĂTOR
Soacra îi face bucate
După reţete secrete:
Sparge ouă la omlete
Doar de la găini stresate! (NAE BRĂDĂŢEANU)
ARE-UN STAT LIMBĂ DE STAT?
Dacă statu-i unitar,
El având și limba sa,
Cum se face, -atuncea, dar,
Că n-au - mulți - habar de ea? (NICOLAE MĂTCAŞ)
TRASEISTUL ŞI TRASRECEPTORUL
Traseismu-i ambuscada-n
Care ambii-s în câștig:
Cel ce-ntinde un cârlig,
Dar și cel ce-adulmă nada. (NICOLAE MĂTCAŞ)
GUVERN NOU, METEAHNĂ VECHE
Mai să-i crezi când debitează:
„Punem profesioniști”.
Da-n carnete-s ... peneliști.
Una spun, alta fumează. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ȘCOALA ŞI POLITICA
Politica-n educare
Nici o implicare n-are.
Dar conducătorii, oare,
De ce-s numai de-o culoare? (NICOLAE MĂTCAŞ)
UN CONTROL INOPINAT (absolut logic)
ȘI-O LIPSĂ CRASĂ DE TACT (pedagogic)
Cică-a vrut pe viu doamna ministru
Să contemple-al educării act,
Da-n controlul ei, cel mai sinistru
Lucru fu că însăși n-avu tact. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ȘANSA UNUIA ŞCOLIT ÎN STRĂINĂTATE
DE A FI ANGAJAT ÎN ŢARĂ
Îți repugnă plagiatul?
În sistem n-ai PCR*?
Nu mai pupi tu-un loc sau altul.
Pa, diasporez! He-he! (NICOLAE MĂTCAŞ)
_________________________________
*PCR - Pile, cumetrii, relații.
ĂȘTIA NE SUNT POLITICIENII!?
Am votat tembeli, minciuni ?
Aleșii n-au gând la țară,
Ei dezbat, a mia oară,
Doar alegeri, moțiuni... (DUMITRU BUJDOIU)
CONTRACTE BĂNOASE
Le fac doar bugetofagi,
Cu primarii lor cei dragi,
Ce au buznare largi,
Unde mita să le-o bagi. (DUMITRU BUJDOIU)
PAPA ȘI BĂSESCU
Ambii se cam potrivesc,
În mulțime când vorbesc;
Pe unii îi mai lovesc,
Și mint că-i un gest firesc. (DUMITRU BUJDOIU)
BUNICA ȘI NEPOȚELELE
DE LA GRĂDINIȚĂ
- Ce tot vă zgâiți degeaba?
Barza v-a adus, și basta!
- Să-i spunem noi cum stă treaba,
Sau să moară-așa ca proasta? (DUMITRU BUJDOIU)
UNOR POLITICIENI
Pe aleşi, în Parlament,
Să nu-i întrebi de onoare,
Că răspunsu-i iminent:
,,Altă-ntrebare"! (MAX OPAIŢ)
UNUI AVOCAT
Amicul meu, un avocat,
Cât pe ce să-şi smulgă părul,
Când clientu-a declarat
Că va spune ...adevărul! (MAX OPAIŢ)
SCHIMBAREA ,,GĂRZII"
Azi opţiunile sunt clare
Pe la P.S.D., coconi
Vor să ceară o schimbare,
Că şi ei se vor ...baroni! (MAX OPAIŢ)
SOLIDARITATE TRANSPARTINICĂ
S-alintă mai mulţi liberali
Că ar dori ...anticipate,
Dar toţi aleşii sunt egali
Si nu renunţă ei la toate! (MAX OPAIŢ)
UNUI PROPRIETAR
Tot e-al tău: inteligenţă,
Grămezi de aur lucitor,
Moşii, palate, tot în fine,
Doar soaţa ta e-a tuturor! (I. GR. PERIEŢEANU)