O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.

Mihai Enachi este omul îndeletnicirilor multiple, aspect care l-a avantajat în actul creaţiei. La două dintre ele s-a referit şi Iulian Bostan, un confrate în ale suferinţei creatoare: “Şahist şi apicultor de marcă, / Prin cele două se remarcă. / Deci e iubit – a se reţine - / De către ambele … regine!”  Se pare că apicultura  este generatoare de inspiraţie dacă ne gândim că  a devenit o preocupare pentru scriitori precum Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, George Topârceanu, Liviu Rebreanu, Sylvia Plath, Lev Tolstoi şi mulţi alţii.  Preocupat de activitatea marilor filozofi, am rămas surprins  când i-am întâlnit în recentul său volum  pe  Thales (“Chiar dacă multe nu a reuşit / Ca filozof dar şi ca negustor, / Cu diametrul său a împărţit / Un simplu cerc…al filozofilor!”), pe  Socrate (“A mers pe calea afirmării, / Dar a comis o imprudenţă: / Şi-a pus sub semnul întrebării / Chiar propria sa existenţă”), pe Platon (“Prin scriitura sa dialogală / A conceput o lume ideală / De forme şi idei esenţiale / Dar totodată şi paradoxale!”), pe Heraclit (“Mergând, ca filozof, pe-o cale / La care mulţi n-aveau acces, / Natura scriiturii sale / A fost cam greu de înţeles!”) şi pe alţii, dar nu l-am întâlnit pe Aristotel care, după cum se ştie, pe lângă faptul că s-a ocupat în mod serios de apicultură, a făcut şi activităţi de cercetare în domeniu, ce-i drept, venind şi cu foarte multe idei eronate.

Şahul, o altă preocupare a autorului, conţine termeni cu valoare semantică pretabilă mecanismelor epigramei. Cuvinte precum pion, gambit, cal, şah, pat, nebun, mat şi încă altele i-au permis lui Mihai Enachi să găsească transferuri semantice originale:  Printre jucători – „Printre „piesele” de seamă / Se afla şi un pion / Care, fără pic de teamă, / Devenise cam(s)pion!”; Şahistul îndrăgostit – „Folosindu-şi „arsenalul”, / Uneori chiar în exces, / Ar putea avea succes / Dacă mută bine…calul!”;  Şahul în viaţă – „Dama, când dă şah la „rege”, /  Din orgoliu poate-alege: / Să îl  facă iute mat, /  Ori cu el s-ajungă-n pat!”; Partidă compromisă – „Atunci când soaţa sare calul, / Fiind surprinsă-n pat cu unul, / Se vede clar cum e finalul… / Când soţul face pe nebunul!”; Şahistul politician – „Îşi foloseşte neuronii, / Având intenţii arbitrare, / Căci vrea să mute iar „pionii” / Spre… secţiile de votare!”; Paradoxul bătrânului şahist – „Pe şahistul bătrânel, / Cu dolari în portofel, / Dama îl făcuse mat, / După ce-au ajuns la…pat!”;  Unui jucător de şah – „La gambitul acceptat, / Iată că, ilustrul domn, / A ajuns orbeşte-n pat… / Iar i se făcuse somn!”.

 „Clepsidra cu efemeride” (Editura „Pim”, Iaşi, 2021; prefaţa: Ion Manea) este volumul de debut al lui Mihai Enachi, din care am preluat în comentariile de mai sus,  un autor care a publicat epigrame, rondeluri şi aforisme în reviste şi antologii cum ar fi  „Aphorismes  roumains d`aujourd`hui” (Editura “Stellamaris”, Franţa).  Mă intrigă pozitiv tăria metaforei care constituie titlul cărţii. De ce „efemeride”? Nu cred că Mihai Enachi s-a dus cu gândul spre domeniul astronomiei sau al astronauticii.  Gălăţean convins, nu se poate să n-o fi văzut, an de an,  în preajma Rusaliilor, grandiosul spectacol produs de aceste fiinţe în Delta Dunării, viaţa lor fiind de la câteva ore la o zi. Exact ca şi viaţa unei epigrame sau unui aforism publicate într-o revistă, pe facebook  sau spuse unei audienţe, în situaţia în care nu-şi găsesc locul într-un volum. Şi de aici şi asocierea într-o sintagmă alături de „clepsidră”, un simbol al timpului scurs prea repede.  Cu toate acestea timpul a avut răbdare şi, la cei 51 de ani ai autorului,  creaţiile   asociate efemeridelor de către autor, şi-au regăsit vizibilitatea  în volumul amintit, dând naştere unui spectaculos regal de inteligenţă, detaşându-se cele două dueluri în compania remarcabilului epigramist Valentin David, cel al „regilor” şi cel „pandemic”:  Mihai Enachi: Control 5G în spital – „De COVID când mă tratează, / Din motive emergente, / Cu 5G mă controlează / Cinci superbe asistente!”; Valentin David: Nici COVID-ul nu mai este ceea ce a fost – „Cinci blondine vă tratează, / Nici nu e aşa de rău: / Cu talent v-administrează / Fiecare G-ul său!”; Mihai Enachi: Profesionalism – „Aceste asistente altruiste, / Când tratamentele le-au împărţit, / Au demonstrat că-s profesioniste, / Chiar dacă G-ul lor e diferit!”;  Valentin David: Punct şi de la capăt – „Cu măştile pe obrăjor, / Luptat-au cu-n COVID defunct, / Dar din păcate G-ul lor / Se limitează la un punct!”; Mihai Enachi: Punctul G – „Fiind de fel echidistant, / Constat că pentru fiecare / E punctul cel mai excitant / Ce pune VIAŢA în mişcare!”; Valentin David: Un altfel de G – „Uneori mai strângi din dinţi, / G-ul poate fi fatal: / Gravitaţia o simţi / Mai ales când urci la deal”.

Ce îmi place la Mihai Enachi e faptul că sensul ironic al epigramelor sale este unul preponderent comunicativ, aspect care rezidă, în primul rând din organizarea textului. Apoi şi din modul prin care îşi alege contextul. El are nevoie de timp pentru a observa metamorfozele ţintelor sale, multe din ele nominalizate,  şi a găsi poanta potrivită.  Există o sensibilitate artistică care îl ajută să identifice acele defecte  ocolind o critică rea, una ciceroniană, axându-se mai mult  pe tâmpeniile celor vizaţi.

Trec peste buchetul de rondeluri prin care Mihai Enachi ne demonstrează că este un maestru al valorizării rimei şi, conform arhitecturii volumului, ajungem la aforisme şi definiţiile aforistice.   Acestea, pe lângă încărcătura ironică   pe care o posedă, sunt şi meditaţii profunde, străfulgerări ale  „unui aforist de prim plan”  după cum spunea francezul Jean-Paul Gavard-Perret. Să reţinem câteva  aforisme care au ca ţintă prostia: „Răutatea şi prostia unor oameni sunt mai periculoase decât orice virus”; „La proşti nu mă îngrozeşte prostia lor, cât mă îngrozeşte agresivitatea cu care şi-o susţin”; „Prostia devine ostentativă doar atunci când proştii încearcă să scape de ea”; „În politică, deştepţii îşi justifică iresponsabilitatea aruncând pisica moartă în curtea proştilor”; „Proştii au fost creaţi prin metode de manipulare politică şi religioasă”; „Prostia se hrăneşte cu ignoranţă” etc.

Se citeşte cu plăcere acest volum cu o arhitectură eterogenă, dar în care ironia poate fi considerată componentă a recuzitei stilistice marca Mihai Enachi. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

ORICĂRUI MINISTRU CORUPT

AS fost ani mulţi la guvernare

Şi a furat cât a putut;

Când s-a produs o „răsturnare”

În alt partid el a trecut! (ELENA MÂNDRU)

DOMNULUI GRIGORE COTUL,

,,COLEGUL MEU DE ARITMETICI ŞI RIME "

Pandemia n-a putut

Să ne facă rău cu totul;

Eu aşa am început

Ca să mă salut cu...COTUL ! (MAX OPAIŢ)

UNOR EPIGRAMIŞTI

Epigrame bune

Fac doar eu, se ştie!

În rest, toţi, în lume,

Nu au prozodie! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

BEAT CUI

Cum soţu-i era beat,

Precum un cui, sărmanul,

La un vecin dotat,

Ea căuta ciocanul. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

VEI AVEA…

De la chirurg un dram de milă,

În Bănci dobânzi mulţumitoare,

Când ai să vezi poet cu vilă

Şi necorupţi la guvernare.  (VASILE LARCO)

DESPRE TVA

E mai clar ca altădată,

S-a descoperit eroarea:

Taxa e adăugată,

Din păcate, nu valoarea! (VASILE LARCO)

EU ȘI POLITICA

Nu m-aș antrena în lupte,

Căci m-apucă astăzi scârba

Când partidele corupte

Joacă sârba! (MIHAI HAIVAS)

EFECT AL ENERGIEI VERZI

Cărbunele, în viitor fiind rebut,

Probabil unii își vor cumpăra chiar scuturi

Și-atunci când vor ieși mineri nervoși din șut,

Își vor lua cu-asalt guvernu-n șuturi. (MIHAI HAIVAS)

COPIII ROMÂNILOR

Frumoşi şi liberi şi iubiţi

Cum este orişice copil,

Ei sunt extrem de fericiţi

…Când vin părinţii din „exil”. (PETRU-IOAN GÂRDA)

PRONOSTIC

La candidaţii…ştiţi voi care,

Cu forme grave de prostie,

Există totuşi vindecare,

Dar numai prin autopsie. (GRIGORE COTUL)

A PROPOS DE LIBERTATEA CUVÂNTULUI

ÎNAINTE ŞI DUPĂ 1989

Erai mereu atent la ce vorbeşti,

Că libertate nu era prea multă.

Dar azi poţi spune liber ce doreşti...

Oricum, de-o vreme, nimeni nu te-ascultă! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

ALEGERI

Să ne furăm noi singuri? Nu-i normal!

Şi ca să nu se fure la-ntâmplare,

La patru ani alegem fiecare,

Pe cei ce ştiu să fure-n mod legal. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

MÂNĂ PE MÂNĂ SE SPALĂ

L-am lăudat pe criticul cutare

Că, decât toţi, el este cel mai mare

Şi-a scris imediat într-un eseu

Că-n epigramă cel mai mare-s eu… (GHEORGHE BÂLICI)

FEMEIA MILITAR   

Femeia, ce-i o dezmierdare,

Pentru armată-i un noroc,

Că e dotată din născare

Cu-o gură (aprigă) de foc. (MIHAI SĂLCUŢAN)

UNUI PENSIONAR

Încorsetat între fruntarii,

Pensionarul soarta-şi plânge:

Nu eu, Dracula şi ţânţarii

Să facă-economii...la sânge! (ION MORARU)

FEMEIA ALBINĂ

Viaţa-i dură şi de-aceea

O-nţeleg şi mă închin:

Prin urmare, azi, femeia

Vrea să aibă şi venin. (CONSTANTIN PROFIR)

SĂ NU VORBIM DE GUVERNANŢI

Când ăştia mari sunt daţi prin şperlă

La câtă mită-i de plătit

Cu greu mai prinde-un loc la Gherlă

Un simplu infractor...cinstit! (GEORGE EFTIMIE)

DOCTORATE ,, COPY-PASTE "

Iertat să-mi fie, pare-o dramă,

Când un confrate-a  plagiat

Un vers, sau două-n epigramă,

Dar, nu-i lafel la ...DOCTORAT ! (MAX OPAIŢ)

CU ASCENDENTUL ÎN ... ,,PEŞTI "

Are-un plan şi-i merge strună;

Toată ziua dă din gură,

Însă, nu ar vrea să spună,

Cât câştigă pe...CENTURĂ ! (MAX OPAIŢ)

ROMÂNIA LA MASA BOGAŢILOR

Un lucru este evident:

O fată, dacă n-are dotă,

E evitată permanent,

Ca ROMÂNIA fără... flotă ! (MAX OPAIŢ)

MAI E MULT PÎNĂ DEPARTE !

În PUNCTUL ZERO al democraţiei,

Pe care l-a fixat un PREŞEDINTE,

S-adună oameni,azi, în pandemie,

Şi cer să mute BORNA...mai 'nainte ! (MAX OPAIŢ)

CONVERTIRE DIN CONVINGERE  

Brusc cuprins de remuşcare

Pentru păcătosu-i trai,

Dracu' face-ntâmpinare

Spre a fi primit in Rai. (SORIN FINCHELSTEIN)

ZIUA NON - VIOLENȚEI ÎN ȘCOLI

Când ai în școală un golan

Ce bagă spaima în copii

Reinventăm Calul Bălan

Și-i trece cheful de prostii! (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA LUCRURILOR FĂCUTE DE-A-NDOASELEA

Tot mergem în direcția greșită

Ne spun sondaje la televizor

Poate de-a-ndoaselea e potrivită

Alegerea spre-un falnic viitor... (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA CLĂTITELOR

Cum se știe, o clătită

E o turtă mai prăjită

Sau o rufă ce în baie

Doar oleacă se înmoaie! (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA CÂNTATULUI LA VIOARA MICĂ

Care, bre, vioară mică,

Saxofon, acordeon

Politrucii,la adică,

Știu atâta: la trombon! (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA MULȚUMIRII POȘTAȘULUI

Eeee, dac-aș fi o mândră domnișoară

Mi-ar fi ușor să-l mulțumesc pe el

Pe când așa, din biata-mi pensioară

Abia, abia îi dau de-un păhărel... (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA PASIONAȚILOR DE METEOROLOGIE

Eu cu vremea mă împac,

Fie iarnă, fie vară

Vremurile nu-mi prea plac

Fiindcă sunt cam de ocară! (ŞTEFAN BAŞNO)

METAMORFOZĂ

S-a măritat cu un erou,

Înalt, frumos, cultură vastă

Şi divorţează azi de-un bou...

(Ce mult te schimbă o nevastă!) (STELICĂ ROMANIUC)

REÎNTREGIREA FAMILIEI

(replica lui Stelică  Romaniuc)

Dar uite, asta nu-nțeleg

De ce taman acuma pleacă

Abia acuma-s un întreg

Când el e bou și ea e vacă! (ŞTEFAN BAŞNO)

FEBRUARIE

Luna scurtă ce sosește

La bărbat ca dar divin,

Că nevasta-l cicălește

Cu trei zile mai puțin. (STELICĂ ROMANIUC)

ORE SUPLIMENTARE

(replică lui Stelică Romaniuc)

Iaca, eu te contrazic

Caci constat că dumneaei

De trei nopți nu tace-un pic

Cică e în schimbul trei! (ŞTEFAN BAŞNO)

RECENZIE

Lucrarea lui de doctorat

E rodul unei grele munci,

Iar conținutu-i inspirat

Din teze scrise pân-atunci. (STELICĂ ROMANIUC)

ASPIRAȚIE ÎMPLINITĂ

(replica lui Stelică Romaniuc)

Ilici, cu teze din april

A vrut să construiasc-o lume

El a visat de mic copil

 Să aibă „Doctor” ca prenume! (ŞTEFAN BAŞNO)

ÎNCREDERE

Un domn şi-o doamnă din Senat,

După-un pahar, ajung în pat:

„Prezervativ  n-am, din păcate,

Dar noi avem imunitate”. (DAN NOREA)

CU SOŢUL LA DEZALCOOLIZARE

Şi-a făcut de râs bărbatul,

Că de când era burlac,

Îşi tot surprindea ficatul

Cu trei sferturi de coniac. (VASILE MANOLE)

AVERTISMENT   

Nu mă pot deloc abţine

Azi, când suntem la răscruce:

N-are cum să fie bine

Când prostia ne conduce. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

AUTODISTRUGERE     

Privesc în jur şi mă frământ,

Astăzi răutatea ne desparte,

Ne luptăm pe viaţă şi pe moarte

S-ajungem primii în mormânt. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

CÎȚU: ANUL CEL MAI BUN PENTRU ROMÂNIA

Ne crede proști, sau nebuni,

Să-nghițim așa minciuni;

Ori are orbul găinii,

Ori n-are simțul rușinii. (DUMITRU BUJDOIU)

EMMA RĂDUCANU HĂRȚUITĂ (Presa)

Un șofer o hărțuiește,

Tenismena izbucnește:

De bun simț n-are habar,

Normal, îl cheamă…Magar. (DUMITRU BUJDOIU)

LASĂ BĂUTURA, SAU TE LAS EU

Ia ascultă, fă Mărie,

Ce atâta tevatură?

Să te lași de băutură,

Îți trebe…multă tărie! (DUMITRU BUJDOIU)

UNUI ORATOR

Toată lumea-l prețuiește

Și-l vorbește doar de bine;

Dar soața-n pat îl ciupește:

Numai vorba e de tine!? (DUMITRU BUJDOIU)

CE-ȘI MAI ASIGURĂ VEDETELE? (Libertatea)

Fiecare ce bun are,

Zâmbet, țâțe, sau picioare,

Limba, fese, păr pe piept;

Dar nimeni, creier deștept. (DUMITRU BUJDOIU)

N-ARE ȘI CIPAREA TÂLCUL EI?

Nu mai pot dormi de grija noastră.

Iată-l, portofelul digital,

Nu cumva, în viața-ne buiastră,

Să sărim mecanic peste cal. (NICOLAE MĂTCAȘ)

FIECARE CU PUNCTUALITATEA SA

SUA, NATO i-au răspuns

La soroc. Nițel l-au-'mpuns.

El, că nu degeaba-i țar,

Când va crede   ... necesar. (NICOLAE MĂTCAȘ)

ALE FILEI, SMÂRDE, DOUĂ FEȚE

Protestau când contra PSD,

Tineri toți, vocali, frumoși și liberi.

Iar acum, când contra USR?

Niște viezuri smârzi și niște bíberi. (NICOLAE MĂTCAȘ)

MINIȘTRII ȘI-NȚOLESC BĂIEȚII ȘMECHERI

Scepticismul nostru ni-l va

Confirma ministru-otfél:

Lupii - paznici la Romsilva,

Vulpile - straj la ENÉL. (NICOLAE MĂTCAȘ)

SALARIILE DECENTE ALE UNOR CATEGORII PROFESIONALE

AU STÂRPIT MITUIRILE DEMENTE?

Lefile s-au majorat.

Mituírile-au secat?

De-ar fi și de aur punge,

Că totuna nu le-ajunge. (NICOLAE MĂTCAȘ)

NĂTÂNGUL NU VEDE CĂ-I ȘI POTÂNG

Ia-n răs dévla rasului,

Nu și lungul nasului.

Prostul n-ar fi prost destul

Dacă n-ar fi și fudul. (NICOLAE MĂTCAȘ)

A DISPĂRUT BUSTUL DOMNITORULUI ȘTEFAN CEL MARE DIN TECUCI

Dacă ar afla măritul

Că i-a șters Tecuciul bustul,

Nu știu dac-ar strânge nitul,

Dar și-ar da din nou otpustul. (NICOLAE MĂTCAȘ)

PNRR--UL E BĂTUT ÎN CUIE

Șeful muncii, fin, ne aburește

Că ne-or crește pensiile-n curând.

Tace că PNRR, hoțește,

Le-a pus cruce pentru ani la rând. (LERU CICOARE)

ȘTIU EI CE ȘTIU AMICII PENELIȘTI DIN COALIȚIE

Când aud de renegocieri,

Peneliștii râd pe sub mustață

De amicii lor de astăzi (nu de ieri):

„Vă v-a da Bruxelles'-un cap de ață?!” (LERU CICOARE)

VULPIȚA-MIRONOSIȚA

Vede Domnul: cu-a lor știre s-a dat drumul la hoție:

Cvintuplat prețul la gaze, la curent și la termie,

Iar acum tot ei se jură că, urcați pe metereze,

Se tot luptă cu himere-o lună-două să-l frâneze. (LERU CICOARE)

DE CE S-A GREȘIT NUMAI ÎN DEFAVOAREA CONSUMATORILOR?

Ne-a greșit factura furnizorul?

N-ar fi să-și repare singur gafa?

Cum să plimbe tot consumatorul

Jalba de la Ana la Caiafa? (LERU CICOARE)

DUPĂ SCURTA PLAFONARE CE URMEAZĂ?

Două luni de plafonare iepe prind să galopeze.

Vom lăsa ca la-nceputuri prețul să se decipleze,

Dând din mâini a neputință: de, e liberalizare,

Nu-i ca pensia - în cuie - la PNRR-rizare? (LERU CICOARE)

NU TOT CEI CE TREBUIE SĂ AIBĂ GRIJĂ DE SĂNĂTATEA NOASTRĂ

NE VÂND ȘI CERTIFICATE FALSE?

Te strâng la piept ca pe-o gagică-n vals,

Certificat de vaccinare fals.

Veți întreba doar când voi fi trecut:

Da cine naiba să i-l fi vândut? (LERU CICOARE)

VACCINARE LA CHIUVETĂ

Cum nu vii tu, Țepeș doamne, nemilos, să-i tragi în țeapă,

Când vezi vracii, ipocriții, la chiuvetă cum mă-nțeapă

Nu în venă, mușchi sau fesă, omoplat sau mădular

Ci, ca lunetiști de clasă, chiar direct la   ... buzunar?! (LERU CICOARE)

I-A PICAT HÂTRIA-N SCÂRBĂ

Vaccinat - calp - la chiuvetă,

Se credea băiat deștept,

Doar că, la o piruetă,

I-a sunat coliva-n piept. (LERU CICOARE)

POMENI-LE-AR CIORILE

ZELUL ȘI UMORILE!

Púneți semnul exclamării, puncte puneți de suspensii...

Cum redus-au ei ca hoții pragul creșterii de pensii

Și nici nu pe-un an, pe zece - pentr-un semicentenar,

Pân-o fi să-și dea suflarea ultimul pensionar! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

PENTRU CINE-I RESTRICTIV PNRR-UL?

Ar bara cu stăvilare

Numai pe cele normale,

Nu și modul de-acordare

Al pensiilor speciale. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

CHIAR DE N-AM ATINS NIVELUL,

AM STAT DREPȚI CA SOLDĂȚELUL

Un nivel de viață are-o

Vârstă de pensionare.

Ne-o spun nouă, -a căror viață

S-a ținut de-un fir de ață...(NICOLAE CRIHĂNEANU)

PROMOTORII CREȘTERII VÂRSTEI  DE PENSIONARE

S-ar mai vrea droșcári bihúncii?!

Ba să lucre-ntreaga viață

Și să-i scoți din câmpul muncii

Drept spre locul cu verdeață! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

MĂCAR LA PRAG SĂ-NTRECEM EUROPA

Pentru unii vârsta-i joc.

Ei o urc' ușor, pe trepte.

Noi o creștem dintr-un foc

Pân-la   ... patru scânduri drepte. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

DE CE NU POATE FI MĂRITĂ VÂRSTA DE PENSIONARE (ȘI) ÎN ROMÂNIA?

N-o putem urca la șaptezeci

Nu de-aceea că nu s-ar putea.

Pur și simplu că românii-n veci

N-ar ajunge, -atuncea, pân-la ea.(NICOLAE CRIHĂNEANU)

LA SFÂNTU-AȘTEAPTĂ

Amendați în pandemie,

Veți primi banii-napoi

Când vota-veți în regie

Nu pe dânșii, ci pe noi! (NICOLAE CRIHĂNEANU)