O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: PRIMIM DE LA EPIGRAMISTUL AL. D. FUNDUIANU:
Citind cartea lui Flavius Paraschiv, ”Ion Călugăru - între literatură și publicistică” (Editura Hasefer, București, 2020), am găsit un episod necunoscut mie și, cred, nici multora dintre cititorii comentariilor lui Georgică Manole din ”Loc de dat cu epigrama”.
Este vorba despre un incident, dezbătut pe larg în presa vremii. Protagoniștii, doi iluștri scriitori, născuți pe meleagurile noastre, la Dorohoi: Ion Călugăru (pseudonimul lui Ștrul Leiba Croitoru, 1902 - 1956) și Al. O. Teodoreanu (Păstorel, 1894 - 1964). Dar, iată (și) motivele gâlcevei...
Publicată, cu sprijinul lui Adrian Maniu, în ”Viața Românească” (1920), în septembrie 1929 pe scena Teatrului Național din București a fost prezentată, în premieră, piesa ”Rodia de aur”, a lui Al. O. Teodoreanu. Câteva zile mai târziu, pe 14 septembrie, în ziarul ”Cuvântul”, sub semnătura ”Interim”, apare un comentariu critic / negativ la adresa spectacolului. Reacția acidă nu a trecut neobservată, iar cel care a reacționat a fost chiar autorul piesei, Păstorel. Descoperind că ”Interim” este, de fapt, Ion Călugăru, pe 17 septembrie l-a vizitat la sediul redacției ziarului ”Cuvântul”. Rezultatul întâlnirii a fost prezentat în presa vremii: ”Eri după amiază, la o oră la care numai colegul nostru I. Călugăru obicinuește să stea la redacție, s-a strecurat înăuntru d. Păstorel Teodoreanu. Iritat ca totdeauna după masă, d. Păstorel Teodoreanu a apostrofat și lovit colegul nostru, după ce l-a întrebat dacă el este autorul cronicei dramatice asupra unei piese a cărei primă reprezentație a avut loc zilele trecute. Temându-se de lecția pe care servitorii ar fu putut-o aplica înainte de a fi opriți, a amenințat cu revolverul și s-a strecurat afară. O asemenea agresiune este incalificabilă. Acum mai ales, când congresul criticei dramatice pune în discuție problema independenții criticului, se produce faptul relatat. Cerem pe această cale deocamdată tuturor confraților noștri din presă, amenințați deopotrivă, în această agresiune intervenția și vestejirea energică a actului d-lui Teodoreanu. Este o chestiune care privește însăși demnitatea și libertatea presei.” (În jurul unei agresiuni, ”Ordinea”, 19 septembrie 1929).
Mai toate ziarele, care au primit mesajul trimis de redacția publicației conduse de Nae Ionescu, au publicat comentarii mai mult sau mai puțin dezvoltate. ”Ordinea” (În jurul unei agresiuni), ”Adevărul” (Agresiune... literară), ”Lupta” (O faptă rușinoasă), ”Universul” (Agresiune), ”Cuvântul” au privit ”bătaia” fie ca o injurie adusă scriitorilor, fie au decis să-l pună la zid pe atacator.
”D. Al. Teodoreanu e un scriitor de talent, un umorist de talent (...) Și apoi d. Al. Teodoreanu este un polemist. A dus polemici strașnice, unele cu caracter violent și personal. Suntem convinși că nu i-ar fi plăcut ca nici unul dintre cei atacați de d-sa - unii cu o persistență drăcească - să-i fi ripostat cu ghionți (...). D. Al. Teodoreanu a făcut o enormă greșeală ca scriitor, cedând unei impulsivități de moment, pe care toți ziariștii și toți scriitorii o condamnă. Nici un ziarist și nici un scriitor n-au fost doborâți cu palmele. Mai degrabă sunt dați la o parte cei care utilizează palmele.”(Agresiune, ”Universul”, 21 septembrie 1929).
Un articol mai riguros scrie criticul Șerban Cioculescu: ”Avem bătaia în armată. Sfântă. Armata nu e de ordine umană: e de ordine divină; se execută și nu se discută. Bătaia administrată de părinți, ruptă din raiu. Bătaia la alegeri, constituțională; art.1 din Constituție: toți românii sunt egali înaintea bătăii. Bătaia între soți, cu alternative, după regimul patriarhal sau după cel matriarhal, adică după cum cântă cocoșul sau găina. (...) Sunt cuceriri definitive ale civilizației, în special sud-est europene. Mai rămânea bătaia în publicistică, și apoi publicistica literară, ca să încheie armonic un sistem, precum se rotunjește o sferă. (...) Un umorist de talent a bătut pe un scriitor de talent, critic teatral ocazional. Este cea mai proastă glumă (...)”. Opresc aici citatul din ”Adevărul” (Anul 42, nr. 14035, p. I, Bătaia în publicistică).
Nu mai redau (nici) alte comentarii din ziarele vremii, fac însă mențiunea că nu se cunoaște cu exactitate dacă denunțul lui Călugăru, la autorități, s-a ”lăsat” cu vreun proces și nici dacă inculpatul / vinovatul , Păstorel, a suferit vreo altă sancțiune decât blamul presei. Oricum, nouă ne sunt simpațici și îi prețuim - pentru talentul lor - pe cei doi celebri... dorohoieni. Și, așa cum concluzionează Flavius Paraschiv, nu vom ști, poate, niciodată, dacă ”disputa de la redacția gazetei lui Nae Ionescu nu va rămâne altceva decât o mostră (hilară!) din istoria literaturii române”. (AL. D. FUNDUIANU)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
CELIBATARUL
Pe el, mereu, îl preocupă
Să stea mai mult în libertate
Și să alerge, numai, după...
Femei ce sunt și măritate!(MIHAI HAIVAS)
DIRECȚIE CORECTĂ A ROMÂNIEI
Socot că bine-am chibzuit
Să-ntoarcem spatele spre rus,
Căci de-am fi mers spre RĂSĂRIT...
Am fi APUS! (MIHAI HAIVAS)
ATENȚIE LA PROVERBE
Când la pomul lăudat
Repede te duci cu sacul,
Plasă iei, ca prostănacul...
Căci proverbul l-ai uitat!(MIHAI HAIVAS)
GUVERNĂRI DEZASTRUOASE
Cu bâjbâieli de curcă chioară
Și judecând precum găina,
Au dus porumbu-întâi la moară
Și-apoi, la râșniță, făina.(MIHAI HAIVAS)
VIAȚA CA O MONEDĂ
De ce-am făcut în astă viață,
Nu-mi pare rău, căci mi-a plăcut,
În schimb - privind cealaltă față -
Regret acum... ce n-am făcut! (MIHAI HAIVAS)
EFECTUL EXPERIENȚEI
Să scrii o epigramă-i greu!
Rămâne pentru mulți un vis.
De-ar ști - o atestez și eu -
Prea mulți s-ar apuca de scris.(MIHAI HAIVAS)
LA O ANIVERSARE
Frumoasa diva are har,
Distinsă e prin port şi grai,
Iar azi la semicentenar
Nici şaptezeci de ani nu-I dai! (VASILE LARCO)
ÎN VIAŢA DE FAMILIE
Femeia, ştie azi tot natul:
Egală este cu bărbatul,
Dar, uneori, ei cu etatea
I se reduce jumătatea. (VASILE LARCO)
SUNT FOARTE OCUPAT…
Moartea să mă lase-n pace,
Încă n-a venit momentul,
Multe treburi am a face…
Nu mi-am scris nici testamentul!(VASILE LARCO)
PRĂDĂTORII
Deşi nu-s specii indigene
Precum bandiţii şi penalii,
Aveam în Parlament hiene
Şi-acum au apărut şacalii! (VALENTIN DAVID)
ROMÂNIA EDUCATĂ
Plâng, că România mea,
Europa o educă,
Dar sortită e să stea
Într-un colt, pe coji de nucă! (VALENTIN DAVID)
EMINESCIANĂ
Pescuieşti la mal de ape,
Sub arin;
Fie-ţi ŞTIUCILE aproape,
SOMNUL…LIN. (PETRU-IOAN GÂRDA)
LA MARE
Se adună de cu zori
Şi se-ntind pe chei
Toţi pescarii amatori
…de femei. (PETRU-IOAN GÂRDA)
LA CAZINOU
A intrat să-şi joace banii,
Printre alţi afacerişti,
În costum de tweed, Armani
Şi-a ieşit… pe la nudist. (PETRU-IOAN GÂRDA)
AŞTEPTÂND MAREA UNIRE
Când fu Mihai Viteazul s-o pornească
Şi-am stat de neclintit ca falnici brazi,
Să vină Vodă Cuza s-o-mplinească,
La fel... de neclintit suntem şi azi! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
LA JUDECATA DE APOI
Pe toţi când trecem Styx-ul, ne triază
Prin judecată, după cum se ştie,
Fiindcă nici în Ceruri nu contează
Prezumţia de nevinovăţie. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
CONSOLARE NEFILOZOFICĂ
S-a dus la doctor, Diogene,
Plângându-se că-i depresiv,
Și-i zise-acela: - Știi, măi nene,
Mai bine îți stătea bețiv! (ION DIVIZA)
ISPITĂ PRIMĂVĂRATICĂ LA BLOC
A dat în floare liliacul,
Din nori, răsare-un curcubeu
Și iarăși mă împinge dracul
Să trag o fugă la… veceu! (ION DIVIZA)
TRATAMENT AMBULATORIU
Bolnavul din comună
A fost culcat în fân,
A fost tratat o lună,
A fost… un bun român! (ION DIVIZA)
ERATĂ
(pentru 30 Ianuarie)
Nici Ioan, dar nici Vasile,
Nu-s nume sonore,
Sunt alăturaţi, cu pile,
Sfântului Grigore! (GRIGORE COTUL)
1-9 MARTIE – PERIOADA BABELOR
Multă lume mă întreabă
Dacă mi-am ales o babă,
Dar eu cred c-ar fi mai bine
Să m-aleagă ea pe mine. (GRIGORE COTUL)
UNEI COLEGE DE CENACLU
Graţioasa doamnă X
Venin are în peniţă
Şi trei ace-n vârf de pix
Doar talent, o linguriţă. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
VREREA ŞI PUTEREA
De vrei, poţi, auzi mereu,
Şi te zbaţi, mai dai din coate,
Poate chiar nici nu e greu,
Doar că vrea, cine mai poate! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
SECOND HAND
Vindem second-hand, din plin,
Haine, cremă de picioare,
Sticle-n care a fost vin
Şi vreo două, trei fecioare. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
LUPTE POLITICE
Democarația-n luptă doar se ține
Că n-o câștigi pe veci, - e-o rânduială –
Aleșii noștri-au înțeles prea bine
Și zilnic pun... de câte-o „răfuială”! (GEORGE EFTIMIE)
BOALĂ ROMÂNEASCĂ
Alesul nostru nu s-a vindecat
Zadarnic face baie de mulțime,
El n-a uitat de unde a plecat
Da-l afectează ... răul de-`nălțime! (GEORGE EFTIMIE)
SOLUŢIE SALVATOARE
Un câine l-a mușcat pe bulevard
Noroc cu SMURD-ul că era aproape
Și, l-a chemat și-acasă panicard...
De gura soacrei nu putea să scape! (GEORGE EFTIMIE)
DESPRIMĂVĂRARE
Dau în floare iarăși prunii
Țuica o să curgă val,
Și va încolți într-unii
Iar… sămânța de scandal! (GEORGE EFTIMIE)
DEFINIȚII ÎN V: Vecina
E-o femeie, ce se știe
Te-atrage-n nurii ei;
Cum nu e a ta soție
E vecina de la trei! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII ÎN V: Viagra
I-au prescris drept stimulente
Trei pastile, să-l testeze;
Iar acum două-asistente
Fac cu schimbul să-l salveze! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII ÎN V: Vaccinarea
O înțepătură-aparte
Ce ne dă fiori la mulți;
Dar atunci când nu ai carte
Bine e să nu-i ascuți! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII ÎN V: Vasalitate
E un fel de-a te supune,
Un exemplu pentru noi;
Suntem membri-n Uniune
Și contribuim… cât doi! (GHEORGHE GURĂU)
CEL UNGUREAN ŞI CU CEL VRÂNCEAN…
Conflictul – musai să aflaţi –
A răbufnit, chiar violent,
Fiind cei doi exasperaţi
De-al moldovanului acşent.(SORIN FINCHELSTEIN)
HORA UNIRII… LIMBILOR
„Limba noastră-i limbă sfântă";
Moldovanu’ o cuvântă,
În patetice jelanii,
Spre hotar, când gată banii.(SORIN FINCHELSTEIN)
ARMONIE
Soţia a mai prins curaj
Că nu ştia nimic să facă,
Acum se-ocupă de menaj,
Iar soţul numai de dădacă. (VASILE MANOLE)
COABITARE
Uneori ne mai certăm
De la o nimica toată,
Însă iute ne-mpăcăm,
Timp s-avem de altă ceartă. (VASILE MANOLE)
DEMOCRAŢIA
Nu mai pot să mă abţin,
Să vorbesc e zor-nevoie:
Mi-a lungit lanţul puţin,
Însă pot lătra în voie. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ARBORE GENEALOGIC
Analizând atent al nostru neam,
Vă spun, cinstit, un adevăr:
Unii - urmaşi din Eva şi Adam,
Ceilalţi - din viermele din măr. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ÎNTRE SECRETARE
Terminând şi ea ghergheful
Spuse după cinci minute:
-Frumos se îmbracă şeful.
-Însă foarte-foarte iute. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
UNUI PRETINS AUTOR DE FABULE
Volumul lui în cre-o turmă
De animale spun ce vor
Am să-l citesc până la urmă,
Că poate dau şi de-autor… (GHEORGHE BÂLICI)
UNUI PROZATOR CHEL
El scrie mult şi, într-un fel,
Nu i-ar strica un adevăr:
Deşi e chel, chiar foarte chel,
Tot ce produce-i tras de păr…(GHEORGHE BÂLICI)
PREA PUȚIN TIMP PENTRU FURAT
Scurt mandatul, mic e anul;
Un an până-mpart ciolanul,
Un an, petreceri pe-afară;
Când să te ocupi de țară? (DUMITRU BUJDOIU)
ESCROCII ZILEI
Au făcut din pandemie
Un nou prilej de hoție;
Noi trăim cu beteșugul,
Ei și-asigură belșugul. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎNTRE VECINE
- Te culcași cu soțul meu?
- Da, să văd care-i mai bun,
Al meu, blond, sau al tău, brun;
- Bine, asta-ți spuneam eu. (DUMITRU BUJDOIU)
UNDE DAI ȘI UNDE...
Examen la falcutate:
- Băi student, ești un Socrate...
- Mulțumesc, îmi ești amic,
- ...Știi că nu ști mai nimic! (DUMITRU BUJDOIU)
AMICII FAC RIME CU NUMELE MEU
Ce atâta tărăboiu’
Cu butoiu’ și Bujdoiu?
Prea invidioși și voi,
Că dau cepu’ la butoi. ( DUMITRU BUJDOIU)
SOCOTEALA
Însurat c-o fetişcană
Făceau zilnic socoteală:
El, de câte ori e-n „pană”,
Ea, de câte ori… înşeală! (MAX OPAIŢ)
SEMNE DE CRIZĂ
În Guvernul liberal,
USR-iştii au în PLUS,
Probleme de „caşcaval”…
Că tot ce-i mai bun s-a dus! (MAX OPAIŢ)
LA REGIM
Nu mai am nimic de spus,
Peste tot în lumea asta,
Pandemia a impus
Soţului…numai nevasta! (MAX OPAIŢ)
VOX POPULI
Aş vrea să spun, dar nu mă-ndur,
De parcă-aş fi eu vinovat:
Cât la pupat pe el…vă jur,
Prindea măcar înc-un mandat. (MAX OPAIŢ)
UNEI ADMIRATOARE A PREŞEDINTELUI
VACCINÂNDU-SE
Cum și-a pus privirea-n cui
Pe bicepșii dumnealui!
De nu ar lăsa-o-ncale
De la bicepși mai la vale. (LERU CICOARE)
MII DE FANE EPIFANE
În tricou cu mâneci scurte,
Zeci de fane îi fac curte,
D'apoi fără de tricou?
Ar fi-aflux ca la metrou. (LERU CICOARE)
FANII ADMIRÂNDU-I MUŞCHII PREŞEDINTELUI
LA VACCINARE
Fanii nu l-ar mai menține
Profesór de fizică,
Ci de ce i-ar sta mai bine:
Pregătire fizică. (LERU CICOARE)
PREMIERUL VACCINÂNDU-SE LA TV
ÎN ETAPA A DOUA
Ne-ndeamnă franc: „Toți la-nțepat!
Vom fi mai resistibili!”
Să vă fi - primii - vaccinat,
Erați mult mai credibili. (LERU CICOARE)
CÂND UNUL VINE, ALTUL PLEACĂ
Prezidenții-n Casa Albă
Saltă ca bănuții-n salbă:
Unul vine c-un Sandforce,
Altu-o șterge c-un Air Force. (NICOLAE MĂTCAŞ)
LA ÎNSCĂUNAREA NOULUI PREŞEDINTE
Speech redus, în ochi - numai eres.
Steaguri multe: cât se-ntinde-un șes.
Doar un lucru nu l-am înțeles:
Unde-i vulgul? Cel ce l-a ales? (NICOLAE MĂTCAŞ)
DE CE ATÂTA GRABĂ?
Washingtonul e-n asediu,
Zor pe scări în Capitoliu:
N-ar vrea fastuosul sediu
Să-l transforme-n loc de doliu. (NICOLAE MĂTCAŞ)
RECIPROCITATE?
În SUA ieșind la hreapcă,
Șeful ni s-a-ntors c-o șapcă,
Iar trimisul lor se duce
Cu o Stea în grad de Cruce*. (NICOLAE MĂTCAŞ)
*La rechemare, ambasadorul SUA la București a fost decorat
de Președintele României cu Ordinul național
„Steaua României în grad de Mare Cruce”.
DEMOCRAŢIE OLANDEZĂ: protestatari antirestricții
scăldați în ger cu tunuri de apă și călcați de cai pe caldarâm
Că n-am ști ce e valoarea
Sau că n-ávem stat de drept -
Ne-acuzá. Că-i ea candoarea
Ne-a probat. Pe viu. Inept. (NICOLAE MĂTCAŞ)
VISUL DE MĂRIRE AL UNUI
PETRU RAREŞ MODERN
Rareș, up to date chitit,
S-a visat șef de partid
Și-a pornit mardeli induse
Contra celui ce-l aduse. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CE-a FOST ŞI CE-A DEVENIT
(în opinia unor ariviști, șeful de partid)
Mai ieri pompier atomic
Cui să-i facem rugăciuni,
În partid e azi, sardonic,
Cap de uzucapiuni. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TÂLCUL ASCUNS AL CRITICILOR FEROCE
Cătând șefului păcate
(Pete poți găsi și-n soare!),
El le apără, mascate,
Pe-ale altui șef: cel mare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
STS N-A ASIGURAT BUNA FUNCŢIONARE
A PROGRAMĂRII LA VACCINARE PENTRU
ETAPA A DOUA
S-a fondat, la vaccinare,
Platforma de programare,
Da-n rutina noastră brează
Rampa ... nu funcționează. (NICOLAE CRIHĂNEANU)