Anul trecut in toamna, intr-o sedinta, am aflat de la o colega despre boala care o facea pe Dana sa lipseasca de la serviciu. Discretia si puterea cu care Dana isi duce lupta sunt impresionante. Constienta ca e o perioada grea pentru toti, colega mea nu doreste sa impovareze pe nimeni cu problemele ei.

Cand i-am vorbit de intentia de a scrie despre situatia ei, nu a fost impotriva, dar mi-a spus "...cazuri ca al meu sunt o gramada. In spitale, la oncologie e ca in aeroport". Am mutit. In zilele acelea, norul vulcanului din Islanda blocase prin aeroporturi mii de oameni...

A scris cateva randuri despre ea ...

"Sunt Daniela Sapariuc, locuiesc în Botoşani, am 42 de ani şi sunt bugetar.
În luna mai 2009 am fost diagnosticată cu carcinom mucinos. Nu prea mi-am acceptat diagnosticul. În septembrie am suferit o intervenţie chirurgicală. Din fericire, ganglionii limfatici nu au fost afectaţi de tumoră, în schimb, marginile chirurgicale treceau în ţesutul sănătos. Pentru că am întârziat prea mult, nu am făcut chimioterapie. Poate e cu noroc, pentru că nu cred că aş fi suportat…, nu suport nici tratamentele naturiste, chiar în stare pură … Am făcut radioterapie, 30 de şedinţe, finalizate în ianuarie 2010. Am început un tratament şi pentru col uterin, datorită problemelor descoperite ...carcinom scuamos.

De cum am aflat, anul trecut, diagnosticul, deşi l-am acceptat cu greu, am renunţat la zahăr, proteina animală, orice sintetice şi sare rareori. Beam zilnic sucuri de legume şi fructe şi am încercat un tratament naturist, care mi-a provocat stări de slăbiciune şi rău, pe care, iniţial, le pusesem pe seama faptului că am schimbat cam brusc alimentaţia.

După o perioadă în care am mâncat multe crudităţi, mi-am propus să ţin post de 40 de zile, doar cu apă. Acum 15 ani, mama l-a ţinut, însă boala era mult prea avansată pentru a-i ajuta şi, mai mult decât atât, acest post nu era însoţit şi de convingere spirituală ... Eu am clacat rapid. Dar după două săptămâni am încercat din nou, spunându-mi ca dacă vreau trebuie să şi pot. Eroare! Mă rugam lui Dumnezeu, dar se pare că mai aveam de parcurs nişte etape până să-L şi simt mai profund. Am continuat dieta anterioară, fiind atentă inclusiv la amestecuri. Anul acesta, datorită problemelor apărute la col m-am hotărât brusc să îndraznesc pentru a treia oară postul total. Si iată-mă în a 28-a zi, doar apă cât pot de multă şi sucuri din mere combinate alternativ cu morcov, ţelină şi sfeclă roşie. Ar merge şi varza roşie sau verde, dar nu le suport. Probabil că au contat major lunile anterioare, de pregătire. Şi vreau să mai precizez că am avut curajul să intru în acest post având 43 kg, ceea ce oricum era foarte puţin pentru vârsta mea, ... după ce vara trecută am slăbit cam 7 kg. Sunt sigură că după această minunată purificare a materiei şi, implicit, a spiritului, organismul meu va asimila şi recupera mult mai bine ca înainte. Acum am 38 kg. Nu voi reveni la o alimentaţie tradiţională.

Înainte de a merge la spital pentru operaţia de col, aş vrea să ajung la o clinică din Franţa, la Lyon, unde există un aparat care depistează orice celulă malignă din corp. Am început demersurile pentru plecarea în Franţa, deşi nu am banii necesari (aproximativ 2000 euro), dar am credinţa că-i voi avea.

Zilele acestea, am auzit despre o cercetătoare româncă, prezentă la Salonul de Invenţii de la Geneva cu un aparat care depistează cancerul în 6 - 7 minute. Mă interesează orice informaţii în acest sens.

Trebuie neapărat să adaug că, încă de la aflarea diagnosticului, am căutat în mine cauzele bolii, încercând să fac şi schimbările necesare. Nu sunt cantonată pe valorile materiale, ci pe cele spirituale. Din prima zi a postului, 1 aprilie, am avut o stare cum n-avusesem de mulţi ani. Au urmat şi zile mai grele, dar nu concep să nu dus la bun sfârşit ceea ce am început cu atâta bucurie şi convingere. Am şi susţinerea duhovnicului şi a preotesei, persoane cu mare deschidere spirituală. Şi nu mai spun de susţinerea Bunului Dumnezeu ... Felul în care îmi raportez viaţa la Dumnezeu, aceasta este diferenţa dintre o zi de post negru de la început (când ajunsesem la 40 glicemie, iar la 30 intram în comă) şi aceste zile, când sunt atât de bine. Recomand acest post depresivilor. S-ar putea să constate în foarte scurt timp că ... cerul e senin şi soarele străluceşte! Începe să mi se regleze şi somnul, care de 5 ani era o mare problemă, dormeam 3 – 4 ore pe noapte sau deloc. Nu mai eram eu, ci doar cineva care se târâia de la o zi la alta, cu senzaţia că duc universul în cârcă. Extenuare e puţin spus ...

Am conştientizat că boala aceasta este doar un ajutor, modul minunat în care Divinitatea lucrează pentru transformarea mea şi am speranţa că Lyon-ul îmi va dovedi că sunt pe calea cea bună, printr-un rezultat în care va scrie: lipsă celule maligne.

Cu dorinţa de a afla despre felul în care au trecut sau trec prin această boală şi alte persoane, vă salut, cu drag! Niciodată să nu spuneţi niciodată! DOAMNE AJUTĂ!"


Pentru cei care doresc si pot sa-i intinda o mana de ajutor Danei, ii puteti contacta pe colegii de la Compartimentul de Protectie de Tip Familial din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Botosani
sau
Cont in lei: RO87BPOS07006404350RON01, deschis la Bancpost, Sucursala Calea Nationala, nr. 95, Botosani.

Sursa: www.ancagradinaru.blogspot.com