Ca viata unui om poate fi influentata de niste fiinte mici, plapande, stau marturie marturisirile lui Claudiu Pavaleanu, care recunoaste ca, atunci cand a aparut pe lume, "porumbeii ma asteptau".
Tatal sau, Dinu Pavaleanu, se ocupa cu cresterea porumbeilor de ornament la acea vreme, iar fratele sau, Marius, "avea deja o vechime de 3 ani in campul muncii, el fiind cu 3 ani mai mare ca mine. Deci pot spune ca m-am nascut si am crescut impreuna cu porumbeii", povesteste Claudiu Pavaleanu.
"Fratele meu mai mare era innebunit dupa porumbei. Cum venea de la scoala ma ruga sa il ajut sa puna scara la porumbar si impreuna mergeam in pod la porumbei unde ii incurcam tatalui toate perechile si ouale din cuibare".
In urma cu 30 de ani, intr-un concediu la mare, tatal sau cumpara din Constanta, de la un crescator turc, 20 de porumbei standard de culoare albastra.
"Erau foarte frumosi si diferiti de ce vazusem noi pana la acea data. Erau porumbei deosebiti dar mi se pareau prea mari si grei, iar uliul porumbar era foarte multumit de statura lor. Asa ca incet incet am ramas fara ei", spune cu oarece umor negru Catalin Pavaleanu.
Si pentru ca pasiunea devenita afacere avea nevoie si de un "specialist", fratele mai mare pleaca sa studieze la Facultatea de Medicina Veterinara din Iasi. A venit de acolo "cu un curent nou, porumbeii voiajori. La Iasi intra in contact cu columbofili de marca precum prof. Savu Paul, dr. Musca Vasile, iar la Botosani cu prof. Vasiliu Mihai. De la acestia el achizitioneaza mai multi porumbei pe care ii aduce acasa, construim impreuna un porumbar, cumparam un ceas si in anul 1995 ne inscriem in Clubul Columbofil 7/2 Dorohoi", povesteste tanarul crescator de porumbei.
Avea 21 de ani si maturitatea de a urma cu responsabilitate o pasiune. La Clubul Columbofil 7/2 Dorohoi a intalnit oameni cu experienta in columbofilie, Ciobanu Dan, Husneac Liviu, Ciubotariu Iustin, Stefan Ioan, Vizitiu Mihai si altii de la care a acumulat informatii columbofile pretioase.
Fratele sau se stabileste in localitatea Ciocile – Braila, unde isi construieste propria crescatorie de porumbei. Catalin Pavaleanu ramane la Ibanesti, alaturi de tatal sau.
"Deoarece sunt de profesie militar am trecut prin mai multe garnizoane din tara si nu am scapat prilejul de a vizita si columbofilii din respectivele zone geografice", marturiseste botosaneanul.
Fiind atras de porumbeii Wanroy si studiind istoria acestor porumbei incepand de la rasele care au format acesti porumbei (Hanssene, Delbar, Honstra si Jan Aarden) si pana la porumbeii Wanroy din ziua de astazi ai lui Jo Hendriks si ai fiului sau Ben Hendriks, s-a hotarat sa achizitioneze de la Ben Hendriks 1 mascul si 2 femele de Wanroy si un mascul de Jan Aarden consangvin pe linia porumbelului `Dolle` al regretatului Marijn van Geel.
"La acea data fiind singurul crescator din Romania care a achizitionat porumbei direct de la Ben Hendriks am primit de la acesta propunerea de a deveni reprezentantul sau in Romania pentru porumbeii Wanroy. Am acceptat aceasta propunere si sunt foarte multumit in prezent de relatia mea cu acest crescator olandez".
"Despre resursele alocate porumbeilor pot sa spun ca cheltuiesc mai mult cu ei decat castig din ei, dar asta este pasiunea. In momentul in care cresti porumbei din interese strict pecuniare atunci latura sportiva dispare. Dar totusi unii crescatori trebuie obisnuiti cu ideea ca trebuie sa mai si plateasca porumbeii achizitionati deoarece si eu la randul meu am cheltuit destul de mult cu porumbeii iar ei trebuie sa-si scoata cheltuiala, nu pot fi un bun samaritean la nesfarsit".
(Informatii preluate de pe www.rrp.ro)
