Gheorghe Bălăceanu
Georgică Manole: FaceÅ£i o privire în trecut (fără mânie!) ÅŸi prezentaÅ£i-ne traiectoria devenirii dumneavoastră.
Gheorghe Bălăceanu: Traiectoria devenirii mele? Ar fi multe de spus, dar voi încerca să rezum, fiindcă n-aÅŸ vrea să mă scuz precum Ion Creangă, că „am scris lung pentru că n-am avut timp să scriu scurt”.
Din momentul conceperii noastre, toÅ£i creÅŸtem, devenim. Dar sigur că nu ne referim la simplul proces de creÅŸtere, ci la evoluÅ£ia noastră privită la un nivel superior. Când vorbim despre devenirea cuiva, trebuie mai întâi să apreciem dacă devenirea aceluia există sau nu. Pentru că poÅ£i trăi fără să doreÅŸti a deveni cineva, sau poÅ£i trăi pentru a deveni cineva. Åži într-un caz ÅŸi în altul, devenirea poate să aibă sau să nu aibă loc. Unii ajung, devin „cineva” chiar fără să fi urmărit deliberat acest scop. AlÅ£ii, străduindu-se cu toată râvna, fie reuÅŸesc, fie ating doar parÅ£ial nivelul la care aspirau, fie sunt nevoiÅ£i să constate că eforturile lor au fost zadarnice. Åži mai există unii, de care din păcate ne ciocnim destul de frecvent, care se autoapreciază că sunt „cineva” ÅŸi că în virtutea a ceea ce cred că au devenit, pretind onoruri ÅŸi recompense pe care ei consideră că li se cuvin. Sunt cei care produc o mare parte din stresul resimÅ£it la nivel individual ÅŸi social, adesea fiind adevărate piedici în calea evoluÅ£iei pozitive în toate domeniile.
În ceea ce mă priveÅŸte, Å£inând cont de învăţămintele primite de la părinÅ£ii mei, am încercat mereu „să nu sar calul”, ci să-mi dau seama că în viaţă e absolut necesar să pun de acord dorinÅ£ele mele, cu aptitudinile, capacităţile ÅŸi condiÅ£iile oferite de mediul în care eram nevoit să trăiesc ÅŸi să mă dezvolt. Poate că m-ai întreba dacă m-am condus după vreun model. DeÅŸi am admirat multe personalităţi din diferite domenii, nu ÅŸtiu dacă aÅŸ putea afirma că m-am condus după un model, dar pot spune că o simplă întâmplare m-a influenÅ£at foarte mult. Prin clasa a cincea dacă-mi amintesc bine, plecat din sat într-o excursie prin IaÅŸi, un domn învăţător care era atât însoÅ£itor cât ÅŸi ghid, când treceam prin faÅ£a Universităţii „Al. I. Cuza”, ne-a spus: „VedeÅ£i în stânga voastră această clădire mare ÅŸi frumoasă? UitaÅ£i-vă bine la ea, pentru că foarte puÅ£ini dintre voi veÅ£i ajunge aici!” Am simÅ£it atunci în mine o emoÅ£ie puternică ÅŸi în acel moment am hotărât că eu trebuie să ajung acolo! Åži am ajuns. Și în timpul facultății un profesor mi-a spus că voi ajunge un bun cercetător. Åži am ajuns cercetător principal gradul II ÅŸi doctor în psihologie . Åži am fost autor sau coautor la peste 200 de lucrări ÅŸtiinÅ£ifice. Åži am obÅ£inut ÅŸi recunoaÅŸteri internaÅ£ionale. Pe alt plan, de prin clasa a cincea începusem să scriu un roman poliÅ£ist, de care acum îmi vine să râd. Fiindcă îmi doream să devin scriitor. Åži cred că am ajuns, chiar dacă aÅŸtept la uÅŸa Uniunii Scriitorilor cam de multă vreme, cu vreo cincisprezece cărÅ£i publicate. Åži bune. Dar aÅŸa cum se poate întâmpla cuiva care dovedeÅŸte că este cu adevărat „cineva”, am simÅ£it ÅŸi eu ce dulce este răsplata, deoarece:
Muncind corect, fără fisură,
Ajuns-am binecunoscut
Şi am avere pe măsură:
Când mă îmbrac, par că mă mut.
Åži dacă discutăm despre devenire, când vine vorba despre a aprecia valoarea cuiva, e bine să nu faci prostia de a-È›i contrazice cumva confraÈ›ii care, foarte recunoscători faţă de înaintaÅŸi, neputându-se nominaliza pe ei ca fiind printre cei mai buni, afirmă sus ÅŸi tare că nimeni nu s-a ridicat la nivelul marelui X dispărut demult de printre noi, aÅŸa că realist fiind, am înÅ£eles că eu:
Pe drumul vieţii lat şi lung,
Pot spune că-s un om cu carte;
Celebru însă de ajung,
Voi şti desigur, după moarte.
Åži poate pentru a se înÅ£elege că recunoaÅŸterea valorii nu e chiar la îndemâna oricui ÅŸi-o doreÅŸte, evident, rolul cel mai important îl are:
ÅžEFUL
Pe toÅ£i îi pune la-ncercare
Åži-apoi văzînd ce pot, „se-apleacă”
Şi-i sprijină pe-aceia care
Au ÅŸanse mici... ca să-l întreacă.
Oricum, azi, în economia de piaţă, e mai puÅ£in importantă valoarea ta ca individ aparte ÅŸi chiar mass-media m-a convins că mai mult contează:
COTA DE PIAŢĂ
La TV văzui − fireÅŸte
Cu o notă mai discretă –
Că de-n piaţă cota-i creşte,
Chiar şi-o vacă e vedetă.
Ca atare, în recunoaÅŸterea devenirii mele, m-am lăsat la mâna destinului, deoarece nu mă simt în stare să lupt cu cei mulÅ£i care dorindu-ÅŸi neapărat să devină „cineva”, deÅŸi nu au acoperire, ÅŸtiu perfect care e:
CALEA DE URMAT
Chiar dacă soarta nu-l răsfaţă,
Deşi cu noaptea-n cap se scoală,
A priceput că-i bine-n viaţă
Să mergi cu dreptul, de n-ai şcoală.
AÅŸa că... lăsaÅ£i-mă în devenirea mea... (VA URMA)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
ODÄ‚ COPACULUI
De viaţă tu eşti dătător,
Dai oxigen, ţii şi răcoare,
Dar ÅŸi de-o coadă de topor…
Voinicului să te doboare.
(VASILE LARCO)
GLASUL VIORII
Cu gând spre viitor, vioara
La lemnul scump, dând curs măsurii,
“Cod roÅŸu” a trimis spre Å£ara
Distrugătorilor pădurii.
(VASILE LARCO)
GHINION
Cine poate să priceapă
Vremurile astea stranii:
Unii au “intrat la apă”,
Când au vrut să-ÅŸi “spele banii”!
(VASILE LARCO)
CANDIDATUL, CÄ‚TRE ALEGÄ‚TORI
Văzînd cum tot adună potul,
De ce-i votaţi aşa ca-n transă?
Aţi vrea ca ei să fure totul?
Mai daţi şi altora o şansă!
(GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
NOI VENITURI LA BUGET
Propunem ca acest Guvern
Să ia impozit în natură
Din tot produsul brut intern
Ce-i scos... din ce-am băgat în gură!
(GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
PROGRES
DeÅŸi la vârf de-o vreme-n Å£ară
Era prostia influentă,
Azi nu mai este necesară...
Fiindcă e... suficientă!
(GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
ALESUL POPORULUI
Munca lui e numai chin,
Căci lucrează, doct şi cult,
Pentru neam tot mai puţin,
Pentru neamuri tot mai mult!...
(GHEORGHE BÂLICI)
UNOR CONDUCÄ‚TORI
(mai mari sau mai mici)
Va scrie ÅŸi eternitatea
Vizând vestiÅ£ii farisei:
Au apărat fidel dreptatea,
Å¢inând-o numai pentru ei…
(GHEORGHE BÂLICI)
OMUL POLITIC
Nu vreau să-l laud, nici să-l critic,
Dar totuÅŸi îi divulg sindromul:
În firea lui de om politic
Adeseori lipseÅŸte OMUL…
(GHEORGHE BÂLICI)
OBSERVAÅ¢IE METEOROLOGICÄ‚
Am constatat de multe ori
Că-n cupluri, când prea rar se-adună,
Iar soţul e cu capu-n nori,
Soţia fulgeră şi tună!
(MIHAI HAIVAS)
INTERSECTÄ‚RI CONJUGALE
În casă totul scânteiază
Şi nu e vreme de negoţ,
Atunci când se intersectează
Amantul cu-n legitim soţ.
(MIHAI HAIVAS)
SOÅ¢UL, ÎN VIZIUNEA UNEI PIANISTE
Din prima zi de căsnicie,
- Bazată pe un amplu studiu –
Ea l-a făcut pe soţ să fie
Maestru într-un lung preludiu.
(MIHAI HAIVAS)
LA SPECTACOL
O plăcere specială
Pentru publicul fidel:
Sala e aproape goală
Şi actriţele la fel!
(ION DIVIZA)
AMICUL ÅžI ARTA ACTORULUI
El negreÅŸit va fi o stea,
L-am admirat pe un peron:
Ce mutră jalnică făcea
Urcându-ÅŸi soacra în vagon!
(ION DIVIZA)
SOÅ¢IA CÄ‚TRE BÄ‚RBAT
(în era internetului)
În zadar în pat insiÅŸti
Cu amorul tău caduc:
Pentru mine nu exiÅŸti
Cât lipseÅŸti de pe Facebook!
(ION DIVIZA)
FIECARE CU ALE LUI
Masă mare, lume bună
Åži taraf de chef domnesc
Se prind unii-n joc de mână
Alţii tot ce prind, halesc!
(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
LA SPOVEDANIE
De-i preacurvia greu păcat
Fiind osânda foarte grea…
Spune-mi părinte, l-a rugat,
Cum procedăm ca să nu prea…
(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
FINALUL CONCURSULUI
DE ARUNCAT BOLOVANI
O spun atleţii, pehlivani,
Şi chiar se face să-i asculţi
Că-n ţara asta bolovani
Sunt, din păcate, foarte mulţi.
(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
EPITAFUL HOÅ¢ULUI DE BUZUNARE
Stă pe năsălie drept
Sub un palid felinar,
Dar cu mâinile pe piept,
Nu la altu-n buzunar.
(MIHAI SÄ‚LCUÅ¢AN)
EPITAFUL INFRACTORULUI PERICULOS
În mormânt fu coborât
Cu podoabe lucitoare
Åži cu lanÅ£ masiv la gât...
Cum avu ÅŸi la picioare.
(MIHAI SÄ‚LCUÅ¢AN)
EROARE DE CALCUL
După un chef de neuitat,
Deși, la calculat e tare,
Avea un vid de numărat:
Nu mai È™tia câte ... pahare.
(IOAN MAMAISCHE)
SUBALTERNUL… „ATENT”
Din concediu, în multe veri,
La ÅŸefi expedia vederi;
Primindu-le cu plăcere
Ei …îl aveau în vedere!
(NAE BRÄ‚DÄ‚Å¢EANU)
UNUIA – DUPÄ‚ O BÄ‚UTÄ‚!...
Plutind noaptea în hazard
S-a trezit vorbind cu-n gard
Căutându-i o pricină
Că la capăt se termină…
(NAE BRÄ‚DÄ‚Å¢EANU)
CONTRASENS…
Groparul sapă cu folos
În cimitir, de sus în jos,
La birou, din sens opus,
Åžefu-i săpat de jos în sus!
(NAE BRÄ‚DÄ‚Å¢EANU)
ÅžEFA
Pe el a căzut năpasta
Ca să aibă ÅŸef – nevasta;
Acasă treaba se schimba
Că, trecea el peste ea…
(NAE BRÄ‚DÄ‚Å¢EANU)
AJUNSE LA GUVERNARE,
PARTIDELE DAU VINA PE SECETÄ‚
Mereu o faceţi de oaie
Şi-i şi secetă enormă?
Folosiţi apa de ploaie
Din propria platformă!
(GEORGICÄ‚ MANOLE)
REMARCÄ‚
O constatare la orice nivel,
De o vreme-ncoace e făcută:
Cu cât directoru-i mai tinerel,
Cu-atâta secretara-i mai trecută.
(GEORGICÄ‚ MANOLE)
TOATE PARTIDELE SE LAUDÄ‚ CÄ‚
AU METODE DE ÎNTINERIRE
Åžtim, orice partid dispune
De metode de întinerire,
Privind la unii membri, s-ar impune
Să găsiÅ£i metode de slăbire!…
(GEORGICÄ‚ MANOLE)
FOSTÄ‚ ÅžEFÄ‚ DNA CANDIDÂND
LA POSTUL DE PROCUROR EUROPEAN
Candidează la Bruxelles,
Deși postu-i XXL.
Cei de-acasă,-n loc de fală,
Scriu denunțuri că-i penală.
(NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
ZID ÎN FAÅ¢A CANDIDATULUI EPPO*
Nici n-am zis noi bine hopa,
Și-am ajuns cu toții berci.
De-o scăpăm în Europa,
Garantat, ne face terci.
(NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
*EPPO (European Public Prosecutor's Office) - Parchetul European.
FIERBE URA PENALILOR
Cât de-aprinsă li-i mânia
C-a trecut È™i de LIBÉ*,
Mai ar scoate România
Nu din tină. Din UE!
(NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
TRÄ‚DARE
Îl iubise de flăcău
(Era tânăr ÅŸi deÅŸtept)
Åži-a strâns-o la pieptul său,
Până când l-a tras în piept
(GIREL BARBU)
ACEASTA ESTE FEMEIA
O duduie serioasă,
Ce credea că e cam grasă,
Cu-o dietă exemplară,
Ajunse damă ...ușoară.
( DUMITRU BUJDOIU)
SCUZA PROSTULUI
Prostu-i prost, i-o spune faţa;
Dar dreptate-are și el,
Că se deșteaptă nițel,
Când se scoală...dimineaÈ›a.
(DUMITRU BUJDOIU)
EXPLICAÅ¢IA LUI BOC
Când pensiile le-am redus,
Adevărul vi l-am spus:
Compensaţia e mare
La-jutor de-nmormântare.
(ADRIAN TIMOFTE)
BABELE DIN MARTIE
Nouă babe-n sărbătoare:
Să aleagă fiecare!
Nu vă pierdeÅ£i în idee:
Doar a opta e femeie.
(ADRIAN TIMOFTE)
UNOR POEÅ¢I INSPIRAÅ¢I
(dar nu la epigrame)
V-aţi cotizat cinci disperaţi
O epigramă să-mi turnaţi,
Dar publicul, ca s-o-nţeleagă,
S-a frământat o noapte-ntreagă.
(CINCINAT PAVELESCU)
UNUI COLEG
El scrie prost, însă îl laud;
De ce aÅŸ fi cu dânsul crud?
Prefer o noapte să-l aplaud,
Decât o strofă să-i aud!
(CINCINAT PAVELESCU)
