SINDROMUL ARHIP (4)
Volumul al patrulea, și ultimul din seria „Fiecare nume are omul lui” ( Editura „Pim”, Iași, 2026), e unul special. Dacă în primul volum se remarcă libertatea și sinceritatea exprimării, dorința expresă de a răsplăti prin scris pe baza unor reflecții cu trimiteri situaționale, volumul al doilea continuă firul roșu din primul, în schimb sunt mai evidente interacțiunile dintre portret și fundal. Volumul al treilea excelează prin folosirea adecvată a principiului oglindirii, ca în al patrulea volum să dezvolte rolul fundalului prin introducerea funcției speciale a spațiului, prin care autoarea trece de la proiecția personajelor pe un fundal bidimensional (tip ecran) la plasarea lor într-un spațiu tridimensional. E vorba de un spațiu real asociat cu timpul, fără posibilități de disjungere. Mihaela Arhip face conexiunile dintre relațiile spațiale și cele temporale în modul teoretizat sub numele de cronotop dat de către filosoful rus Mihail Bahtin. Folosirea adecvată a spațiului îi permite autoarei să-și înnobileze edificiul afectiv prin aducerea în față a memoriei colective, prin biografism și experiența individuală a sa și a personajelor. Autoarea se plimbă lejer prin spații precum strada Luchian sau Octav Băncilă, prin micile străzi ca un labirint, prin parcurile orașului, prin sălile instituțiilor de cultură, prin „ceva de la țară” și prin gările prin fața cărora a trecut sau s-a oprit, ori cartierul său unde „În liniștea limpede a înserării, se auzeau zgomotele familiare, voci în surdină, un hohot de râs, clinchet de pahare, de farfurii și zgomotul apei curgând la un robinet. O melodie veche sărise pervazul unei ferestre deschise, de la parter și năvălise în scuar. Foșnea cald frunzișul des al teilor și al castanului tânăr, crengi uscate foșneau sub pașii întunericului care se lăsa peste oraș”. Personajele sunt alese având grijă să le extragă dintr-o lume pliată pe edificiul său afectiv și din proximitatea sa: Lenuța Andronic („om bun ca pâinea caldă”), Petrică Andronic, Doina Afloarei („cea care desena pe sticla unei ferestre inimioare în aburul răsuflării”), despre toți ai săi (pe care i-a admirat „dintotdeauna, pentru totdeauna”), Sebastian Dimitropol (cel care s-a oferit să facă „releveul gării din Leorda, pro-bono, din dragoste pentru clădirea aceea”), Gheorghe și Elena Andrei (el șef de gară), Alina Câmpariu și cei 15 copii din blocul în care locuia și cu care se juca. Autoarea nu abandonează principiul oglindirii, textele având trimiteri la personalități, asigurând un caracter rafinat al discursului: Delavrancea, John Malcovich, Ben Schretzer, Sergiu Celibidache (cu referire la volumul său „Despre fenomenologia muzicală”), Stejărel Olaru, Bernard Werber, un citat din Eminescu despre politică (pagina 57), Caragiale, Olga din „Trei surori” de Cehov, Cioran și „Cartea amăgirilor”, George Topârceanu, Pavel Basinski (autorul volumului „Lev Tolstoi. Fuga din rai”). Cele patru volume (și probabil vor urma și altele) se încadrează greu într-o specie. Eu le văd ca pe un remarcabil bildungsroman în care, predominând imaginile eidetice și puseurile de autoreferențialitate, se citesc cu interes. (SFÂRȘIT)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
SUNT UN GINERE FERICIT (dactilic)
Vorbe prea aspre, cu ură,
N-am auzit-o, muțește,
Soacrei să-i iasă din gură..
Numai pe nas ea vorbește!(MIHAI HAIVAS)
PROVERB DEVIAT (amfibrahic)
Ce spun s-ar putea să te doară,
Dar trebuie totuși să știi:
Pe cine nu lași ca să moară...
Nici moștenitor n-o să-i fii! (MIHAI HAIVAS)
NEȘTIUTE SUNT CĂILE... (anapestic)
Să trimiți chiar spre Domnul azi rugi,
Ce-ar putea ca pe Diavol s-alunge:
De tentații în viaă să fugi,
Dar încet... să te poată ajunge! (MIHAI HAIVAS)
UNOR ANGAJAȚI PRIVILEGIAȚI
Râvnind mai nou la un statut,
Se-ntrec adesea-n referințe,
Și afișează precaut
„Bagajul” lor de ...„cunoștințe”! (MAX OPAIȚ)
UNUI PASIONAT DE FLORI
Sună-n cap ca un ecou
Vestea ce-a aflat... ( păcatul!):
Margareta din birou,
Se iubea-n secret cu altul! (MAX OPAIȚ)
UNOR BUGETARI DE LUX
Cu sau fără facultate,
Mulți visează doar avere,
Și muncesc pe apucate
Când „ ciolanu”-i la vedere! (MAX OPAIȚ)
TOCUL
Sunt docil dar...înțepat,
Clănțănesc neîncetat,
Și oriunde eu mă duc
Sunt la doamna sub papuc! (DUMITRU MONACU)
SFAT
Pentru fostele și foștii
Care-o țin tot în război:
Nu vă despărțiți ca proștii...
Pune-ți...cratimă-ntre voi! (DUMITRU MONACU)
TOAMNĂ…ADAMICĂ
Anotimp ce-n față-mi şade
Și îmi râde-n nas, infamul
Urmărind frunza ce cade
După ce a căzut ... ramul! (DUMITRU MONACU)
AGHEASMUIALA
Cu televizorul
Ați mințit poporul,
Iar acum cu plasma
Ne dați cu agheasma... (ȘREFAN BAȘNO)
GHICITOARE
Are păr pe scăfârlie
Însă mintea-i cam zurlie
Și gândește pentru el
O cucoană din Bruxelles! (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
ROMANIA LA COVRIGI
La ‘covrigăria’națională,
Luca e adus cu mare fală,
Mă gândesc ca următorul ‘sceptru’
Ar putea fi acordat lui ….Petru! (IOAN PETRESCU)
Petru sau cumva e Petre?
Păi ce facem , bre cumetre,
Ne întoarcem și atât
La Petrică fără gât??? (ȘTEFAN BAȘNO)
ROMÂNIA „EDUCATĂ”…
Mă tem că viitor nu are,
Și tare-aș vrea să mă înșel,
Dar, azi, modelul de-nvățare
…E „școala - altfel!” (NELU MATER)
Știi care-i treaba mai nasoală?
Acuma e alt fel de școală,
În loc de poezii și fracții
Se-nvață tipuri de distracții! (ȘTEFAN BAȘNO)
SE DĂ CEASUL ÎNAPOI?
Știu că vin doar ceasuri rele.
Fericit e cel ce scapă.
Eu le văd pe ale mele:
Ceas de gaz, curent și apă.(EMIL FELICIAN BODEA)
Dacă însă iei aminte
Toate merg doar înainte,
Ăla ce măsoară timpul
Dă- napoi cu anotimpul... (ȘTEFAN BAȘNO)
Cum trăim în noaptea minţii,
M-am decis să-mi nasc părinţii:
Ocupată cu pastrama,
Am născut-o eu pe mama,
Însă nu pe tata, care
Se găsea la vânătoare.
Azi, uitându-mă-n trecut,
Văd că nici nu m-am născut,
Dar, gândind mai tricolor,
M-am născut în viitor. (NICĂ JANET)
Vai de mine, coane Nică,
Tu nu te-ai născut adică?
Și-atunci ce ne mai încurci
Cu-ale tale rime-n cruci?
A mai fost unu'- nainte
Ce vorbea în necuvinte,
Tu vorbești în aste rânduri
Mai cu moț despre negânduri,
Iară eu, ca cititor,
Nu-nțeleg nimic , să mor! (ȘTEFAN BAȘNO)
CU SOSIREA TOAMNEI
Se revoltă-n perne struguri vicioși.
Mustul lor îmbată-n zori, pereții.
Se-nroșesc tapete, nasturi furioși...
Se dezbracă de culori ereții.
.....................................
Vinurile minții amețesc moroii.
Ochiul stâng se zbate între DA și Nu.
Dar se face ziuă și dispar strigoii.
Cu sosirea toamnei, ai plecat și tu. (MARIOARA NEDEA)
Când se zbate ochiul nu e semn prea bun
O să ai necazuri , asta pot să spun!
Aruncat-ai langa mustul pe pereți
Și acum la masă ce o să mai beți?
Tu visezi iubire însă e nasol
Ca să faci amorul pe stomacul gol! (ȘTEFAN BAȘNO)
PROGNOZA METEO
Nici astăzi vremea nu-i mai bună,
Căci soacra iarăşi "face" bot,
Nevasta fulgeră și tună,
Iar eu resimt dureri în cot.
Privind la lumea dimprejur
Pe tine te cam doare-n cot?
Eee, când o să te doară-n c...
Atunci ești nesimțit de tot... (ȘTEFAN BAȘNO)
PE BUNĂ DREPTATE...
Vorbește lumea pe afară
Că țara de la nord de Istru
E cea mai democrată țară:
Tot prostu' poate fi ministru! (PETRU IOAN GÂRDA)
Eu te contrazic, mon cher ,
Unii mai ghinioniști
Nu ajung în minister
Și se fac epigramiști(ȘTEFAN BAȘNO)
DACĂ VII, DACĂ ...PLECI
Dacă vii, dacă pleci,
Las fereastra deschisă.
Gleznele-mi sunt reci.
Coapsa- ntredeschisă. (MARIOARA NEDEA)
Stau și te aștept ca proasta
Eu și coapsa mea divină,
Să nu-nchizi cumva fereastra,
Poate altul o să vină... (ȘTEFAN BAȘNO)
Ai limba dulce, bifurcată
Ca de șopârlă făr-un dinte,
Ce mușcă lacom înc-o dată,
Din coapsa mea des transpirată. (MARIOARA NEDEA)
Da lipsa vinului e rea,
O simt acut ca niciodată,
Dar parcă totuși nu aș bea
Din coapsa ta cam transpirată... (ȘTEFAN BAȘNO)
UN BUCHET DE BALIVERNE
Mi-au înnebunit galoṣii,
Cad vecine din tavan,
Castraveții mei sunt roșii,
Iar bunica are-un an. (NICOLAE BUNDURI)
Ca să fie tot tacâmul
De cuvinte alandala
Mie mi-a-nflorit salcâmul
Cu vreo cincizeci de coala! (ȘTEFAN BAȘNO)
CATREN (de conjunctură!)
Sun la un agent, temut:
Am găsit, pe strada noastră,
Un baston. E-al dumneavoastră?
Nu, pe-al meu eu l-am pierdut! (AL. D. FUNDUIANU)
Nu bastonul zis toiag
Ăla bun pentru moșneag,
Ci baston " oficial"
Pentru cei ce fac scandal... (ȘTEFAN BAȘNO)
MIȘCAREA SPORTIVĂ, O RELICVĂ
Ca presa scrisă, fosilă,
Pe ecran te uiți în silă,
Pe internet e ostilă;
Cum s-apară un Chirilă?* (Dumitru BUJDOIU)
* Sportul românesc era as în multe ramuri, fiind susținut
în ziare scrise de cronicari și scriitori renumiți. Azi, mai nimic.
AVEM PREMIER, INTRĂM ÎN (A)NORMAL
Nicușor e vinovat,
C-așa târziu ni l-a dat;
Ne-a lăsat juma de an
Să ne fu..(re) Bolojan. (Dumitru BUJDOIU)
PROSTU’ DRACU’
Ea mă face prost mereu,
Eu cu argumentul meu:
- De eram deștept, te luam?
C-o deșteaptă mă-nsuram (Dumitru BUJDOIU)
FUSTĂ LUNGĂ, MINTE SCURTĂ
Zic la mișto fufele:
Că nu poartă babele
Minijup, ca fetele;
Că li se văd…țâțele ( Dumitru BUJDOIU)
ATOTPUTERNICIA FRICII
Frica să pierzi puterea-i mare chin,
Ea tot mai mult gândirea ți-o adumbră.
Să te mai miri atunci de ce, -n scrutin,
Retorica-ngâmfatului e sumbră? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN LEGĂTURĂ CU RELUAREA NEGOCIERILOR
DE PACE RUSO-UCRAINENE
Când părțile beligerante
Vor să reia conciliante
Negocierile de pace,
Pocnetul armelor nu tace? (NICOLAE MĂTCAȘ)
LICĂR DE SPERANȚĂ
Dacă-n timpul tratativelor de pace
Ne-am trezi că-i înghețat și frontul,
Doar așa-am zări și orizontul
Al apusului conflictului rapace. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PREȚUL MONDIAL LA CARBURANȚI SE MENȚINE SCUMP
DIN CAUZA TRANSPORTĂRII LOR ÎN CONDIȚII PERICULOASE
Țările din Golf petrol exportă
Chiar mai mult decât pân-la război.
Navele necesitând escortă,
Dar și riscul mare ce-l suportă,
Prețu-i la petrol și el măroi. (NICOLAE MĂTCAȘ)
EUROPA FIERBE
Sărăcia la protest incită.
Sar scântei din crunta disperare.
Spusa unui șef nechibzuită
Poate-aprinde flacăra cea mare. (NICOLAE MĂTCAȘ)
UN CONDUCĂTOR CREDE CĂ A GĂSIT CUM SĂ STINGĂ
VALUL DE PROTESTE DE MASĂ DIN ȚARĂ
Chiar nevoie-a fost de-o debandadă
Să-i dea simțul de miros la trompă
De incendiu-n țară, ca să scadă
Prețul carburanților la pompă? (LERU CICOARE)
DINTR-O PARTE SE VEDE MAI BINE
Vicii trei ne-au prăduit avutul:
Rísipa, corupția și furtul,
Ne deschide ochii o vecină.
Când le vom stârpi din rădăcină,
Să nu mai umblăm în lume cu cerutul? (LERU CICOARE)
VA FI-N STARE?
Șase luni trecut-au. Bune?
În sfârșit, avem guvern!
Întrebarea ce se pune:
Ne va scoate din infern? (LERU CICOARE)
NOUL GUVERN LUAT ÎN VIZOR DE OPOZIȚIE
Unui rival aflat la pândă
Guvernu-n gât îi stă ca fierea:
„Un premier cu fața blândă
Și-o gașcă deținând puterea!” (LERU CICOARE)
CELUI CARE PLEACĂ
Geaba ne-nchizi gurile,
N-ai plătit facturile
Unde mers-au treburile,
N-ai plătit restanțele
Ce-au decis instanțele,
Vulgul l-ai nenorocitu,
Ca să scadă deficitul.
Doar că lauda cea mare
E-o crasă mistificare. (LERU CICOARE)
ÎNTREBARE LA PLECARE
Cazna n-a fost în zadar?
Lumina se vede iar?
Dacă totu-a prins să duduie,
De ce pópulul te huiduie? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PLEACĂ FOSTUL GUVERN, PLEACĂ ȘI FOȘTII SUS-PUȘI
Să te dai erou demisionar
Când guvernul tău a fost demis
Rangu-l necinstești de demnitar,
Act eminamente compromis. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
S-AU LEGAT DE FOTOLII
Sunt „eroi” ce nu vor ca să plece,
Puși în funcții de guvernul vechi,
Mai departe menta vor s-o frece,
Căci de lucru n-au habar nici bechi. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CELUI CARE VINE
Vorba c-o să fie bine
La popor demult nu ține.
Nu lăsa de azi pe mâine,
Dă-i acum și lui de-o pâine! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNUI NOU MINISTRU LA ÎNCEPUT DE CALE
Mai c-ai vrea să-i dai o sfârlă
S-o ia pe calea decenței,
Când făgăzile-i curg gârlă
Ca din cornul abundenței. (NICOLAE CRIHĂNEANU