SINDROMUL ARHIP (3)
Volumul al treilea din seria „Fiecare nume are omul lui” (, Editura „Pim”, Iași, 2022) continuă aceeași strategie a proiectării personajului pe un fundal, doar că acest ecran este mult mai intens și mult mai înnobilat. Un exemplu: „Blând, soarele miezului de septembrie trece cu vârful degetelor peste frunzișul încă verde al plopilor și peste gardul viu care flanca aleea pietruită cu dale mari, pătrate, cenușii, peste zborul zburlit al vrăbiilor și peste ghivecele și jardinierele cu mușcate bosumflate albe, roșii, roz din balcoane”. Elementele fundalului trec dincolo de o simplă vizualizare, dând importanță și armonizării cu elementele sonore ale înconjurului, aspect lesne de înțeles având în vedere permanentul contact al autoarei cu elevii și profesorii unui Liceu de Artă din Botoșani. Dacă adăugăm și faptul că fundalul fiecărei secvențe are calitatea unui tablou, adesea parcă pictat de Piliuță, nu ne miră preocuparea permanentă de a amplifica frumusețea momentelor. De aici și tendința autoarei de a valorifica principiul oglindirii („Cititorii împătimiți se oglindesc în cărțile pe care le preferă. Pentru că relația cu o carte este, ca profunzime, aproape de relația cu sinele și mult deasupra relației cu ceilalți. Depărtările sunt oglinzi. La fel e și cu oamenii). Din perspectiva acestui principiu, Tanti Lenuța (Elena Maga), spre exemplu, este comparată cu Diana din romanul „Pânza de păianjen al Cellei Serghi. În altă secvență, Bunica lalelelor este pusă într-o biunivocă relație cu Zâna florilor dintr-o povestire de Nestor Urechia. Și nu sunt singurele exemple. Sunt prezente și ceea ce numim personaje secundare. Vine o vârstă când întrebăm dacă am jucat un rol important în viață. L-aș evidenția pe bătrânul Trond din „La furat de cai” de Per Paterson, care se întreba la un moment dat: „Oare suntem cu adevărat personaje principale în viața noastră sau asta este doar o imensă amăgire”. Viața ne învață să fim foarte atenți la timpul, locul și ceea ce fac personajele secundare despre care se spun că sunt „mici” sau că „duc tava” și care apar discret, își duc viața până la capăt provocând în final mărirea sau decăderea personajului principal. Ele, personajele „mici” fac liantul într-o operă literară. Ce ar fi fost piesa lui Caragiale fără Cetățeanul turmentat. Cineva spunea că nici Biblia nu ar avea nici un sens fără Iuda. Eu mai știu și pe Boschetarul care, fără el, romanul lui Lucian Alecsa ar fi fost mai dezlânat. Într-un eseu spuneam că un personaj secundar, dar foarte important este groparul. Groparii intră primii în „hora morții”, săpând groapa, și ies ultimii, astupând-o. Bunica de cenușă („o sfântă dintr-o poveste a altui veac ”) este un astfel de personaj adăugat edificiului afectiv al Mihaelei Arhip. Tot aici o putem numi și pe Bunica lalelelor („care prin vorbe împărțea pâinea rotundă și caldă a verii”), pe Ecaterina, pe bătrânul întâlnit într-o zi ploioasă în fața Asociației Naționale a Veteranilor de Război, pe poștărița Laura Sofian care o face pe autoare să treacă la un discurs melancolic despre scrisori sau Pitrinjica, fata vecinilor de la etajul a II-lea cu care se juca în copilărie. Edificiului său afectiv, Mihaela Arhip adaugă pe: Ana Weiss („învățătoarea care știa să zâmbească simplu, curat, sincer, privindu-te în ochi”), Samy Weiss („medicul radiolog cu un suflet deosebit”), Miriam Stejar (eleva speranță, fragilă), Alexandru Cotoi („de o profunzime aparte”), Maria și Ioan Haras ( dascăli în Leorda), Cosmina Buraga, Ruxanda și Neculai Irimiciuc, Miruna- Iustina Gireadă sau cei din „Puf de păpădie”. O plăcere deosebită mi-au produs cele scrise despre Cristian Valentin-Olteanu (cu care am fost un an școlar coleg de cancelarie la Hănești), Cristian Markieviktz ( cu care am participat la multe activități ale profesorilor de fizică), Emilia –Paula Zagavei (cu care sunt coleg la cercul „Poesis” din Săveni) și despre Lucian Valea. Liantul între idei este făcut de citate, vorbe de duh sau sintagme strălucite alese din Adrian Păunescu, Mihail Sadoveanu, Jean Jaures, Alex Haley, Cella Serghi, Nestor Urechia, Tolstoi, Rerry Pratchett, Nicolae Labiș, Neagoe Basarab, Vincent van Gogh, Chopin și alții. Și acest volum este unul insular. Fiecare text e ca o insulă pe care dacă ajungi întâlnești unul sau mai multe personaje care alcătuiesc edificiul afectiv al autoarei. Ajuns cu lectura la al treilea volum trebuie să recunosc un sentiment la care am ajuns: fundalurile mi-au întărit senzația că Botoșaniul este un RAI. (VA URMA)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
GLORIA CUCERITĂ(dactilic)
Pisc, de pe care, atent
Unul coboară mai lent;
Altu,-ncercând un trucaj,
Cade-n picaj! (MIHAI HAIVAS)
UNUI CRAI (amfibrahic)
I-a„copt-o” și unui vecin -
C-o soață mereu infidelă -
Chiar până i-a „ars-o” din plin,
Pe geam el intrând de pe-o schelă.(MIHAI HAIVAS)
UNOR DEBUTANTE ÎN SEX (anapestic)
La plecare, când vă parfumați
Și pe glezne e bine să dați,
Că-i posibil pe umeri s-ajungă
Când partida devine mai lungă. (MIHAI HAIVAS)
UNOR ŞAHIŞTI
Cine azi să-I mai aclame
Pentru-a lor nesăbuinţă:
Au făcut un schimb de dame
Şi apoi…de locuinţă! (VASILE LARCO)
DEZIDERAT
Pretenţios ca alţii nu-s,
Am o dorinţă, doar, banală:
Să pot dormi o noapte-n plus
În casa mea memorial! (VASILE LARCO)
EVOLUŢIE
Am ajuns, e evident,
Într-o ultimă etapă:
Cu-n picior în Occident
Şi cu celălalt în groapă! (VASILE LARCO)
DE(-)MITĂ
Spun o vorbă înțeleaptă:
Acuzat cândva DE MITĂ,
Fi`ndcă bagă tot în geantă,
Șeful poate să-l DEMITĂ! (MAX OPAIȚ)
O(-)PRESIUNE
Când ridică omul glasul,
Țara e-n OPRESIUNE;
Fi`ndcă-i criză, la tot pasul,
Evident e -O PRESIUNE! (MAX OPAIȚ)
STĂ(-)PÂNĂ
De când primește bani în plic,
E hotărâtă și STĂ PÂNĂ
S-asigură că pic cu pic,
Va deveni în timp...STĂPÎNĂ! (MAX OPAIȚ)
VIAȚA ȘI LEGEA LUI LAVOISIER
Din zilele ce ne sunt date
Nici una în neant nu piere;
Trăindu-le, sunt în scădere,
Dar se adună la etate. (VASILE PANFILE)
CU CAPUL PE SUS
Cătând spre aștrii care ard
Privirile-n neant le pierzi
Și-ajungi să dai cu capu-n gard,
Putând zări doar... stele verzi! (VASILE PANFILE)
ÎN DUEL EPIGRAMISTIC
O replică, îmi pare
La ceea ce scriu eu,
Precum o ridicare
De minge la fileu. (VASILE PANFILE)
PRINTRE EPIGRAMIȘTI
În caz că-ți place anturajul
Şi crezi că poţi să te implici
E ca atunci când ai curajul
Să iei în braţe un arici! (VASILE PANFILE)
FEMEIA ȘI IAR FEMEIA…
În oglinda ei din mână
Se tot uit-o zi întreagă,
Încercând să înțeleagă
Cine-i tipa oglindită,
Ce-i cu ea, la chip, leită
Dar, e totuși... mai bătrână! (VASILE PANFILE)
APROPO DE "SUPAT"
Și Iorgu Iordan și Graur
Au fost din "Epoca de Aur "
Acum să vină alții, frate,
Analfabeți cu doctorate! (ȘTEFAN BAȘNO)
PREDESTINARE
Foarte hărnicuț la gură,
În palavre reputat,
E firesc așa figură
Să ajungă deputat… (ȘTEFAN BAȘNO)
PERSPECTIVĂ
Aud că noul premier
Continuă reformele,
Deci traiul nostru auster
Va sparge toate normele! (ȘTEFAN BAȘNO)
PAPIȚOIUL
La o etichetă cool
Nu mai e în trend ciorapul
Ca și cum n-ar fi destul
Dânsul și-a golit și capul... (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
Eu mă plimb prin tine goală
Şi nescrisă ca o coală
Ce-şi aşteaptă-n zori poetul,
Să-i dicteze alfabetul. (MARIOARA NEDEA)
Geaba mi te umbli goală
Că cel mort nu se mai școală,
A venit vremea, fetică
Să mai dormi și singurică... (ȘTEFAN BAȘNO)
RĂDĂCINA BUNĂ
De mic se-nvață omul ce-i dreptate,
Cum se cuvine a da și a primi,
Cum cinstea naște flori curate-n toate,
Și rău-i sinonim cu-a pătimi! (FLORI CODIȚOIU)
Frumos și foarte-adevărat
Dar de ce spui, chiar aia faci
Ajunge un handicapat
În lumea asta de pârlaci! (ȘTEFAN BAȘNO)
SĂRUT FRANȚUZESC
La turnul Babel, în pustie,
Jeanette și Pierre s-au sărutat,
Și-n Vechiul Testament se scrie,
Că limbile s-au încurcat... (DAVID VALENTIN)
Deși în Biblie nu scrie,
Tot în aceeași conjunctură
S-a inventat, ca să se știe,
Schimb de salivă, gură-n gură... (ȘTEFAN BAȘNO)
DRESORUL DE TIGRI
Cu forme pure, minunate,
În tigru ea m-a transformat;
Dungi negre am acum, pe spate...
C-avea o brută de bărbat! DAVID VALENTIN)
Păi dacă ești un pișicher
Și ai râvnit pe la vecină ,
Fă-ți cruce, bre, și te închină
Că n-ai ajuns un dromader! (ȘTEFAN BAȘNO)
Mai dă o șansă sufletelor noastre
Iubirea ta e dulce-amărui,
În mâna mea pe foile albastre,
Am să-ți sculptez frumoșii ochi căprui
Sub felinarul lunii dezbrăcată
Și părul tău să-ți fluture în vânt
Printre mătăsuri alb catifelată
Te voi iubi în versuri și-n cuvânt (RAMONA BUMBAC
Sub clar de lună dezbrăcată
Deci fără lenjuri, fără rochii,
Te simți oleacă rușinată
Și de-aia vrei să-mi scoți și ochii? (ȘTEFAN BAȘNO)
ROCHIȚA - definiție
Îmbrăcăminte elegant croită,
Purtată de-o frumoasă prin oraş,
Ce îi arată trupul de ispită
Când este pusă pe un umeraş. (STELICĂ ROMANIUC)
La cât de scurtă și de decoltată
Este veșmântul denumit " rochiță"
E problematic dacă îmbracată
Ascunde goliciunea la " fetiță".(ȘTEFAN BAȘNO)
MĂRTURIA NEPOTULUI
I-a dat o lingură și pâine
Și l-a-ntrebat, răstit, mamaia:
"Mănânci, moșnege, ciorba aia?
Că tot voiam... s-o dau la câine!" (AL. D. FUNDUIANU)
Păi biata babă e de treabă
Că nu dă ciorba la cățel ,
Că Moșul îi dădea o labă
Pe când era mai tinerel(ȘTEFAN BAȘNO)
URZELI PARLAMENTARE
Sunt lupte grele, chiar nocturne,
Să iasă un guvern cu vlagă,
Că de se-ajunge iar la urne…
Poporu-i bagă! (NELU MATER)
De unde un guvern cu vlagă
Când pe aicea, pe la noi,
Toți politrucii sunt o plagă,
Avizi de lei și euroi? (ȘTEFAN BAȘNO)
BUNĂ DIMINEAȚA!
Eu m-am trezit și sunt voios,
Ba chiar am coborât din pat;
N-aș spune că m-am deșteptat,
Nevrând să par lăudăros. (VASILE PANFILE)
Dac-ai coborât din pat,
Te-ai mișcat și ai umblat,
Bucură-te, bre, Vasile
Că nu ai prea multe kile! (ȘTEFAN BAȘNO)
Am băgat, deja, de seamă
Că la "kile" n-am surplus,
De aceea, azi m-am dus
Și-am luat de la o cramă. (VASILE PANFILE)
Te primește la întrare
Și îți toarnă în pahare
Dar îți dă pe daiboj
Sau te trece pe răboj? (ȘTEFAN BAȘNO)
Eu, fiind client fidel,
Procedez cum e firesc:
Scotocesc prin portofel
Și... când am noroc, găsesc. (VASILE PANFILE)
Ca să umezești paharul
Când e portofelul gol
Ia intreabă-l pe crâșmarul:
N-are fond de protocol??? (ȘTEFAN BAȘNO)
AGRESATUL E DE VINĂ?
Bombele îi cad pe cap,
Sunt distruse-un neam și-o țară.
Cât să fii bătut la cap,
Ca să ceri să-l dai afară?! (LERU CICOARE)
NEDUMERIRE
La reflecții vrea să ne provoace
Ori că ne-am smintit cu totul noi?
Cum să spui că Rúsia vrea pace,
Iară Ucraína vrea război?! (LERU CICOARE)
ACORDUL PRIVIND MOTORINA I-A ÎNTUNECAT VEDEREA?
Bombardează-n Ucraina
Zeci de branduri din SUA.
Trump nu dă pe-agresóri vina,
Parcă nici n-ar exista. (LERU CICOARE)
ARMISTIȚIU-I UNILATERAL?
Dacă armistițiul energetic
Încă nu-i (și nu-i!) finalizat,
Cum de Rúsia își dă, atunci, în petic,
Încălcându-l clar patogenetic,
Iar Zelenski e avertizat
Cum că pactul nu l-a respectat? (LERU CICOARE)
NU AU GUSTURI PROASTE
Șefi de state suverane
Și-ar dori câte-un ocean,
Doar că-n lume nu-s oceane
Pentru orice suveran. (LERU CICOARE)
UITE ESTE, UITE NU-I
Armistițiul energetic,
Ce demult ar fi să fie,
E-anunțat cu-avânt frenetic,
Dar de el nimeni nu știe. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ANUNȚATUL ARMISTIȚIU NU-I LEGITIMAT
Kievu-a sperat un interstițiu.
Rușii-atac’ sistemul energetic.
Unde-i mult promisul armistițiu?
Pacificatoru-și dă din nou în petic? (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNTRE SANCȚIUNI ȘI SUSȚINERE
Prin restricții-o pedepsesc,
Dar importă, în surdină,
Europenii gaz rusesc,
Iar yankeii motorină. (NICOLAE MĂTCAȘ)
BUSSINESS-UL ÎNAINTE DE TOATE
Mai să crezi, dacă nu știi,
C-o sufocă, mama mia,
Sute când de companii
Fac afaceri cu Rusia! (NICOLAE MĂTCAȘ)
RĂZBOIUL DIN UCRAINA NU NE DEMONSTREAZĂ
CĂ VECHEA TEHNICĂ DE LUPTĂ S-A SCHIMBAT?
Fără rost dăm miliarde
Pentru a ne înarma
După vechile standarde,
Când azi tehnica-i altá. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CARE A FOST TEMEIUL ANULĂRII ALEGERILOR
PREZIDENȚIALE DIN 2024 LA DATA RESPECTIVĂ?
Vrem temeiul anulării
Care-a stat la bază-atunci,
Nu finalul cercetării
La doi ani de – după! - munci. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MISIUNE RESPONSABILĂ
Un trimis – să-și țină mísia.
Cât e el de-ambasador,
Trebuie să-și dea demisia
Când călcat-a strâmb și chior. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CE-I UNEȘTE PE ADVERSARI?
Nu e músai intriga s-o țeși.
Ar vota și-adepții-extrémelor.
Știi ce-i sperie pe cei aleși?
Nu anticipatele, ci scorul lor! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
HABÉMUS RÉGIMEN!*
Ce-o fi stând în umbra spatelor
Unui -al 4-lea - guvern?
Fantoma anticipatelor –
Orizont neclar și tern! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
-----------------------------------------------------------
*Mot-à -mot: Avem conducere! Aici: Avem guvern!
(după 4 luni și jumătate de la căderea guvernului Bolojan).
UN LOC RÂVNIT NU RĂMÂNE NEOCUPAT
De pe când ne-ai fost lăsat,
Meștere Manole,
Cu-aspirații și taóle,
Locul tău ți l-a luat
Cu bling-bling-uri și inele
Meșterul Manele. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
URA! SE SCHIMBĂ GUVERNUL
Veni-vor răi, sau buni,
Un fapt e de remarcat:
De Bolojan am scăpat
Și de-alți deputați nebuni. (Dumitru BUJDOIU)
INFLAȚIE ȘI LA NON-EDUCAȚIE
Incultura, impostura,
În partide vin de-a-dura,
Din școli ne acreditate;
De ce nu sunt desființate
Și diplomele anulate??? (Dumitru BUJDOIU)
UN OLTEAN CAM PROSTĂVAN*
Fără permis și beat criță,
O mașină a furat,
În ea era și-o fetiță;
De accident n-a scăpat. (Dumitru BUJDOIU)
*S-a întâmplat pe 12 oct. ac. în satul Alimănești,
comuna Izvoarele-Olt. (Presa)
MEDICUL ȘI ALCOOLICUL ANONIM
- Mănânci prune, zi de zi,
Si de boli te vei păzi!
- Mă piș pe oferte date,
Io-nghit prune …distilate. (Dumitru BUJDOIU)
UN COMANDANT CONDAMNAT
(CA O METAGRAMĂ))
Polițai-șef în oraș,
A ajuns pușcăriaș;
În celulă-un mardeiaș
Îl bate zilnic, mereu;
- Aici sunt șerif doar eu! (Dumitru BUJDOIU)