Camera Deputaţilor a decis ca ziua de 27 martie să fie declarată Ziua Unirii Basarabiei cu România, sărbătoare naţională.
“Guvernul României şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale iau măsurile necesare pentru ca, în data de 27 martie, drapelul României să fie arborat în conformitate cu prevederile Legii nr 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de căre autorităţile şi instituţiile publice”, potrivit Legii privind declararea zilei de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare naţională.
Ziua Unirii Basarabiei cu România va putea fi marcată de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale, muzee, reprezentanţele României în străinătate, prin organizarea de evenimente şi manifestări publice şi cultural-ştiinţifice dedicate acestei sărbători.
Istoricul Gică Manole punctează faptul că, pentru prima dată în România, 27 martie este zi națională: "Dragii mei prieteni, întâmpinăm împlinirea a aproape 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, de la 27 martie 1918 în condiții de sărbătoare națională. Să ne bucurăm!".
Cuvintele de sărbătoare ale istoricului botoșănean nu ocolesc, însă, umbrele de tristețe sufletească pentru că "bucuria zilei de 27 martie îmi e împuținată de faptul că Basarabia nu e alături de Țară".
Redăm în continuare mesajul pe care Gică Manole îl dedică acestei zile importante:
"Unirea de la 27 martie 1918 a fost posibilă deoarece românii basarabeni au avut atunci o clasă politică matură, responsabilă și iubitoare de neam dar și din cauza prăbușirii Rusiei.
Basarabia s-a unit cu țara și din cauza eforturilor a doi oameni politici: Ion Pelivan și Pan Halipa, părinți fondatori ai mișcării de eliberare națională după cum a rostit în cunoșțință de cauză istoricul Ion Negrei.
În ceea ce mă privește, sărbătoresc evenimentul cu o bucurie reținută, iar motivul este simplu: perspectiva reunirii Basarabiei cu România se tot îndepărtează, existând riscul să se producă la calendele grecești.
Din 1990 și până în 2007 statul român nu a avut nicio strategie în ceea ce privește teritoriul românesc dintre Prut și Nistru, faptul demonstrând absența patriotismului cât și a instinctului național la guvernanții acelei perioade.
Viitorul îi va condamna căci au irosit din ignoranță, nepăsare și trădare ocazii ideale în direcția revenirii alături de țară a Basarabiei.
În ceea ce mă privește, de la 20 de ani și până astăzi, n-am încetat o clipă să militez pentru reunificarea provinciei de peste Prut cu țara.
La catedră, în toate școlile unde am predat istoria, în presă, la radio și TV, în discursurile publice și în cărțile scrise, am rostit doar adevărul și credința că Basarabia trebuie să se reunească cu România. Așa cred și azi.
Din 2006 și până acum am călătorit de zeci de ori în Basarabia. De fiecare dată când treceam Prutul spre Est, inima îmi bătea cu putere iar sufletul îmi era luminat de frumusețea acestui pământ românesc.
În august 2007, mi-am adus acasă o jumătate de litru de apă din Nistru, apă pe care o păstrez ca pe o sfântă aghiazmă.
În martie 2006 am adus tot din Basarabia, doi pumni de țărână pe care i-am presărat pe mormântul tatălui Cozma și mormintele bunicilor, Vasile Câșlaru și Gheorghe Manole care au luptat în cele două războaie mondiale pentru Patrie.
Pe această cale, țărâna Basarabiei s-a unit cu țărâna mormintelor lor în veșnicie.
Așadar, nu vă ascund sentimentul de tristețe sufletească pentru că bucuria zilei de 27 martie îmi e împuținată de faptul că Basarabia nu e alături de Țară.
Faptul nu mă poate împiedica însă să cred că la o vreme, ne vom regăsi cu toții alături în magnifică noastră Românie.
Să facem tot ceea ce depinde de noi să fie cât mai aproape!"
Declarația de unire a Basarabiei cu România (27 martie 1918)
În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară:
Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru,
Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de Neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu Mama sa România.
Această Unire se face pe următoarele baze:
1. Sfatul Țării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea și realizarea reformei agrare, după nevoile și cererile norodului. Aceste hotărâri se vor recunoaște de Guvernul român.
2. Basarabia își păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Țării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct și secret, cu un organ împlinitor și administrație proprie.
3. Competența Statului Țării este: a) votarea bugetelor locale; b) controlul tuturor organelor Zemstvelor (unități administrative rusești) și orașelor; c) numirea tuturor funcționarilor administrației locale prin organul său împlinitor, iar funcționarii înalți sunt întăriți de Guvern.
4. Restructurarea armatei se va face în principiu pe baze teritoriale.
5. Legile în vigoare și organizația locală (Zemstve și orașe) rămâne în putere și vor putea fi schimbate de Parlamentul român, numai după ce vor lua parte la lucrările lui și reprezentantul Basarabiei.
6. Respectarea drepturilor minorităților din Basarabia.
7. Doi reprezentanți vor intra în Consiliul de Miniștri român, acum desemnați de actualul Sfat al Țării, iar pe viitor luați din sânul reprezentanților Basarabiei din Parlamentul Român.
8. Basarabia va trimite în Parlamentul Român un număr de reprezentanți proporțional cu
Populația, aleși pe baza votului universal, egal, direct și secret.
9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, orașe, Zemstve și Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, direct și secret.
10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinței, a adunărilor și toate libertățile obștești vor fi garantate prin Constituție.
11. Toate călcările de legi făcute din motive politice în vremurile turburi ale prefacerilor din urmă sunt amnistiate.
Basarabia, unindu-se ca fiică cu Mama sa România, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntârziată a Constituantei, în care vor intra proporțional cu populația și reprezentanții Basarabiei, aleși prin vot universal, egal, direct și secret, spre a hotărî împreună cu toții înscrierea în Constituție a principiilor și garanțiilor de mai sus.
Trăiască Unirea Basarabiei cu România, de-a pururea și pentru totdeauna!
Președintele Sfatului Țării, I. Inculeț
Secretarul Sfatului Țării, I. Buzdugan
Trăiască Unirea Basarabiei cu România, de-a pururea și pentru totdeauna!