A vorbi despre nevoia de comunicare în plină eră informatică poate părea un paradox. În realitate, însă, este vorba despre nevoia de comuniune, de gânduri, de sentimente, de valori – în primul rând – spirituale.
Unei astfel de nevoi a răspuns, pe firul unei frumoase tradiÈ›ii, È™i BotoÈ™ani, oraÈ™ al muzicii europene, vol. III, aflat de fapt la cea de a patra ediÈ›ie, volumul pilot apărând, de asemenea, la Editura Artes, în anul 2014.
Reflecția despre artă, despre muzică ține de perenitatea condiției umane. Probabil secolul XXI, hipertehnologizat, va descoperi alternative viabile, adevărate compensații morale și spirituale pentru o ființă umană tot mai acaparată și dilematică.
AsociaÈ›ia culturală “Vis de artist” reuÈ™eÈ™te să atingă un deziderat pe care multe, poate, dintre instituÈ›iile de învățământ ar dori să-l împlinească. Prin sfera diversă a activităților, ce include organizarea de festivaluri, spectacole, cursuri de pregătire, simpozioane, seminarii, conferinÈ›e, până la dezbateri, programe artistice È™i educaÈ›ionale de cooperare È™i parteneriat cu instituÈ›ii publice È™i private, asociaÈ›ia se impune deja în peisajul cultural È™i în cel al învățământului non-formal artistic din BotoÈ™ani. Coagulând forÈ›e neaÈ™teptate de susÈ›inere È™i promovare a programelor de educaÈ›ie artistică, aflate în slujba atragerii copiilor È™i tinerilor către Muzică È™i Artă, voluntarii asociaÈ›iei, alături de preÈ™edintele ei – doamna profesor dr. Cătălina-Narcisa Constantinovici -, au reuÈ™it să creeze evenimente deosebite È™i să aducă în OraÈ™ul lui Eminescu nume de răsunet în domeniu, în scopul descoperirii, selectării È™i sprijinirii valorilor cultural-artistice locale, regionale È™i naÈ›ionale.
Una dintre reuÈ™itele asociaÈ›iei este È™i editarea È™i publicarea – cu o consecvență uimitoare pentru zilele noastre – (a) acestui volum de studii, care vine întru sprijinirea descoperirii È™i cunoaÈ™terii personalităților culturale, în general, È™i muzicale, în mod special, ce aparÈ›in BotoÈ™aniului.
Se remarcă adeziunea față de această iniÈ›iativă a celor care au încredinÈ›at texte spre publicare în volum, fie că sunt nativi botoșăneni, fie că sunt personalități care au afinități sau sunt legate spiritual prin fire nevăzute de spaÈ›iul cultural din nordul Moldovei.
Cele două secÈ›iuni, de acum consacrate, ale publicaÈ›iei – BotoÈ™aniul muzical È™i Zona muzicii europene – cuprind un număr de 16 studii, care circumscriu o tematică variată, aparÈ›inând atât unor reputaÈ›i profesori, muzicologi È™i publiciÈ™ti, dar È™i unor tineri cercetători, aflaÈ›i la început de drum în aÈ™ternerea „cuvintelor despre muzică”.
Temele, în general, sunt fie de natură biografică, lexico-grafică, de natură istorică, memorialistică, eseistică sau concentrate pe analiza unor probleme de stil È™i de limbaj muzical.
Astfel, se decantează trei direcÈ›ii tematice principale: portretistică – ce însumează peste jumătate din numărul studiilor publicate, analitică – în sfera căreia se înscriu patru studii È™i hibrid – un melanj între portretizarea biografică È™i aspecte analitice generale ale creaÈ›iei unor compozitori români sau europeni.
Oameni de seamă ai BotoÈ™aniului, care s-au afirmat în È›ară È™i străinătate, personalități cu preocupări deosebite în domeniul muzical sunt descoperite într-o pleiadă de schiÈ›e monografice, ce surprind crâmpeie de viață È™i activitate artistică. De la Enrico Tamberlick, erou al operei romantice, tenorul al cărui succes a răsunat în presa europeană la mijlocul secolului XIX, la Egon Wellesz- elev al lui Arnold Schonberg, distins cercetător È™i muzicolog de talie mondială, cu preocupări în zona muzicii bizantine, de la Ioan Cobâlă, personalitate marcantă a muzicii populare botoșănene - È™i dirijor pe viață al Orchestrei Populare „Rapsozii BotoÈ™anilor”, la Dumitru D. Botez – Profilul unui muzician militant – remarcabil dirijor, profesor È™i formator de profesioniÈ™ti în domeniul dirijoral, de la ineditul portret-interviu cu muzicianul Mariana Popescu – „Eu am luptat întotdeauna să transform indiferenÈ›a în pasiune pentru cor, È™i am izbutit”, la o amintire de suflet a unui profesor de început – Doamne ale culturii muzicale europene din România II.Lydia Løvendal Papae.
O subsecÈ›iune aparte se desprinde din suita articolelor-portret, È™i anume cea a evocărilor – aniversări ale anilor de naÈ™tere sau comemorări ale dispariÈ›iilor recente, pline de tristeÈ›e, dar È™i de speranÈ›a revederii întru veÈ™nicie. Personaliattea aniversată a pianistului È™i compozitorului Dinu Lipatti, 100 de ani de la naÈ™tere (1917-2017), este evocată în două dintre titlurile acestui volum (Centenar Dinu Lipatti È™i George Enescu È™i Dinu Lipatti), relevând aspecte ale carierei sale internaÈ›ionale impresionante È™i detalii despre receptarea artei interpretative, dar È™i relevând din intimitatea relaÈ›iei cu mentorul său “pentru Muzică” – George Enescu. Emaniol Ciomac – 55 de ani de la dispariÈ›ia muzicologului – personalitate polivalentă a culturii muzicale româneÈ™ti, născut pe meleagurile oraÈ™ului lui Mihai Eminescu, rămâne în conÈ™tiinÈ›a noastră – prin scrierile sale muzicologice È™i, mai ales, prin întreaga sa activitate, extrem de importantă, de “cronicar al vieÈ›ii muzicale româneÈ™ti, …fin analist” – ca un promotor activ al culturii naÈ›ionale. Nu în ultimul rând, evocarea La graniÈ›a dintre “nostalgie” È™i „mister” a celei mai recente despărÈ›iri de unui dintre susÈ›inătorii consacraÈ›i ai acestei lansări-eveniment, membru al colectivului redacÈ›ional al volumului BotoÈ™ani, oraÈ™ al muzicii europene, editat în cadrul proiectului "BotoÈ™aniul muzical", doamna LuminiÈ›a Rotaru-Constantinovici, conferenÈ›iar univ.dr. la Universitatea NaÈ›ională de Arte “George Enescu” din IaÈ™i, pianist, profesor È™i om de muzică deosebit, format la È™coala botoșăneană.
Sfera analitică se deschide cu o temă fecundă: Când, cum, în ce împrejurare a fost scris Trio în la minor de George Enescu? – La curÈ›ile SperanÈ›ei fiind un studiu epifanic în descifrarea misterului audiÈ›iei unei partituri ce transmite parcă starea de spirit enesciană, atât de bulversată de tot ceea ce se întâmplă în viaÈ›a creatorului – perioada războiului.
Muzica universală se îmbină armonios cu cea din spaÈ›iul românesc, reperele analitice oferite în extrase din cercetări mai ample – Ludwig van Beethoven – Sonata pentru pian “Les adieux” între programatism, fantezie È™i culoare, Suita „Impresii de la È›ară” de MarÈ›ian Negrea la confluenÈ›a muzicii culte cu folclorul autohton, fiind completate de articole-hibrid, ce adaugă acestui palier sintetic analitic È™i referinÈ›e bio-bibliografice pertinente: Muzica sacră în creaÈ›ia lui Gioacchino Rossini sau Nicolae Coman, un maestru al liedului românesc contemporan, dar È™i de sinteze teoretice precum ConfiguraÈ›ii modale deduse din gândirea matematică.
Vrem să lansăm un cuvânt de apreciere pentru disponibilitatea evidentă a redactorului volumului – doamna profesor dr. Cătălina-Narcisa Constantinovici – către diversitatea tematică, către libertatea opÈ›iunilor ce îÈ™i găsesc punctul de convergență în dimensiunea spirituală a iniÈ›iativei AsociaÈ›iei botoșănene.
În plină contemporaneitate, BotoÈ™aniul nu îÈ™i dezminte tradiÈ›ia culturală prin care s-a făcut cunoscut de-a lungul timpului, dezvoltând proiecte È™i activități menite să-l menÈ›ină în realitatea artistică românească È™i, totodată, să aibă aceeaÈ™i forță de iradiere precum au avut-o nume de rezonanță care înnobilează aceste locuri: George Enescu, Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, Ștefan Luchian, Octav Băncilă È™.a.
Este absolut remarcabil faptul că AsociaÈ›ia Vis de artist reuÈ™eÈ™te să concentreze energiile È™i eforturile mai multor instituÈ›ii de artă È™i cultură ale BotoÈ™aniului (Muzeul JudeÈ›ean BotoÈ™ani, Biblioteca JudeÈ›eană „Mihai Eminescu” BotoÈ™ani, FundaÈ›ia NaÈ›ională pentru Dezvoltare Comunitară BotoÈ™ani, cu sprijinul Primăriei BotoÈ™ani È™i al Consiliului Local BotoÈ™ani) într-un concert al valorilor artistice È™i culturale, deschis spre lumea europeană È™i universală.
Lect.univ.dr. Diana-Beatrice Andron
(Prefață la cartea "Botoșani, oraș al muzicii europene", vol. III)
