CU REVISTA „BOOKLOOK!” NR. 76, GÂNDIND DESPRE SONET
Nimic mai plăcut decât să stai la gura sobei È™i să citeÈ™ti o revistă de umor. Sintagma „a sta la gura sobei” nu-i una spusă de dragul frumuseÈ›ii ei È™i a sentimentelor induse. Eu chiar stau la gura sobei aici, în satul meu, departe de lumea dezlănÈ›uită. AÈ™a cum spuneam, din când în când mai pun un lemn pe foc È™i citesc ultimul număr (76) al revistei „Booklook”, publicaÈ›ie trimestrială de umor internaÈ›ional care apare sub egida AsociaÈ›iei Literare „Păstorel” – IaÈ™i (ALPI). Condusă de Mihai Batog-Bujeniță (director), Eugen Deutsch (redactor-È™ef) È™i Mihai Haivas (secretar de redacÈ›ie), acest număr, ca È™i celelalte, este unul consistent, umorul ocupând paliere diferite. Revista se deschide cu două sonete semnate de Mihai Batog-Bujeniță în care descoperim „farmecul inedit al sonetului ironic”. Deschiderea revistei prin sonet, fie el È™i ironic, sugerează un omagiu adus acestei specii literare. Dacă lui Shakespeare i-a susÈ›inut sentimentul iubirii, Petrarca l-a asociat unei harfe, Tasso l-a folosit ca îndulcitor al regretelor sale, lui Comoes i-a uÈ™urat exilul, iar Dante îl compară cu un ”ram fragil” pe care, spune suficient de poetic Sainte-Beuve, „È™i-l adaugă ghirlandelor din plete”, lui Mihai Batog-Bujeniță îi menÈ›ine tonul viu al ironiei. Un mare iubitor de sonete, poetul Gheorghe Tomozei, spunea că „sonetul continuă să ispitească limbile vii, ca o practică de laborator ori ca magică incantare a sonurilor cascadei cu paisprezece cataracte cu ape sugerând teribile implozii”. Din perspectiva citatului de mai sus, reÈ›in „Sonetul iubirii capricioase” în care descoperiÈ›i la M. B.-B. limba vie a ironiei: „Am fost în viaÈ›a ei o întâmplare/ Cum poate-au fost la fel È™i alte sute/ Pierdute-n amintiri ce-acum sunt mute/ Ori puse la capitolul eeroare…// Èšin minte cum mă cam dădeam eu mare/ Cu pantaloni ce-aveau È›inte cusute/ Cu pleată È™i mustăți abia crescute,/ Rebel cu note proaste la purtare…// Și ea? Nimic! Mereu plină de mofturi,/ Îmi reproÈ™a că-s mic È™i plin de coÈ™uri/ Și nici la baschet nu eram vedetă!// Că am o exprimare desuetă,/ Iar când mă vede-o iau dureri de monturi…/ Dar mă iubeÈ™te-acum fiindcă am conturi!”. Nu sunt singurele sonete scrise de M. B.-B pe care le-am citit. Aveam să constat că funcÅ£ia estetică e vizibilă în sonetele sale unde, de fapt, logosul are o bogăţie specifică. Mai mult, se confirmă È™i o apreciere a lui Victor Eftimiu care spunea că „sonetul este-o dramă” („Sonetul este-o dramă-n patru acte,/ Un vas de bronz, o grea arhitectură…/ Deasupra lui atâÈ›i aleÈ™i stătură/ În căutări de rime noi, compacte!...// E un colos într-o miniatură…/ Un zid care ascunde cataracte,/ E maiestatea muntelui Socrate/ Ce-a dat È™i inspirări, dar È™i factură.// O, strănepot al inimii lui Dante,/ Făuritor de clasice terÈ›ete/ Cât poÈ›i, să-È›i faci sonetele savante,// Dar nu exagera prea mult, poete/ Și, mai ales să nu le faci pedante/ Ca aste două tehnice sonete!...” În fapt, Victor Eftimiu vrea să ne atenÈ›ioneze că nici a scrie, nici a citi un sonet nu e un lucru simplu. Ne-o demonstrează cei doi mari dueliÈ™ti ai marilor sonete, Mircea Trifu È™i George Corbu, care ocupă pagina a 7-a a revistei. Se poate observa la cei doi, ca la orice duelgii care folosesc sonetul, că îÈ™i face prezenÈ›a un fenomen literar special: ghiduÈ™ia. Cei doi îÈ™i impun o distanță între ei cu scopul de a face loc ironiei.
O altă notă specifică acestui număr o reprezintă abundenÈ›a epigramei. Sunt prezente nume importante ale epigramei româneÈ™ti, cărora li se alătură È™i botoșănenii Vasile Bordianu, Vasile Timofte È™i Dumitru Monacu,
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
INFATUATUL
Nerăbdător, cum altul nu e
Åži-a comandat, din timp, statuie,
Iar sculptorul, ca un satrap,
I-a meşterit-o fără cap. (VASILE LARCO)
NEDUMERIRE
Eu nu vreau lumea să se-amuze,
Întreb să dau, doar, curs ideii:
Cât din sărutul dat pe buze
Ajunge-n inima femeii? (VASILE LARCO)
PUBLICITATE LA DETERGENÅ¢I
Reclama pe de rost o ÅŸtim,
Dar e păcat de osteneală,
Că ÅŸi aÅŸa ne … curăţim
Cu sărăcia actuală! (VASILE LARCO)
MINIFABULÄ‚ MUZICALÄ‚ (dactilic)
Poate să-i cânte cocoÈ™ul cât vrea,
Ziua, la cap, ea să-l bârâie,
Până la urmă, găina cea rea
Seara-n coteÈ› o să-l cârâie! (MIHAI HAIVAS)
IDILICÄ‚ (amfibrahic)
Adesea, frâu liber dând firii,
Uzând de minciuni È™i mizerii,
Transfugi permanenți ai iubirii
Sunt, fără-ndoială,-adulterii.(MIHAI HAIVAS)
AROGANȚĂ (anapestic)
Cum am soclul, deja construit,
Un îndemn din bătrâni îl aplic
Și dorind, pe el, bust să-mi ridic
Chiar un sculptor faimos am plătit! (MIHAI HAIVAS)
JOC DE „ ARTIFICII”
De câÈ›iva ani, mutat la bloc,
Îmi vizitez mai des vecina,
Fiindcă e frumoasă-foc,
Și uneori, se ia lumina! (MAX OPAIȚ)
CHAPEAU BAS!
Atât de mare-i bucuria
Când o-ntâlnesc pe soacra mea ,
Că-mi scot amabil pălăria,
Ca fața să-mi ascund cu ea! (MAX OPAIȚ)
DILEMÄ‚
Mă-ntreb al cui o fi păcatul
Descoperit acum, mai nou,
Când a-nÈ™elat-o iar bărbatul
...Colegei sale de birou! (MAX OPAIÈš)
PERSPECTIVE
Cum ne spune Bolojanu
Anul ăsta-i cu creanțe
Cum s-ar spune de la anu'
Poate-avem ceva speranțe... (ȘTEFAN BAȘNO)
O SCHIMBARE
Tot sperăm în van că hazul
Ne va ostoi necazul
Însă poate ar fi cazul
Să mai și schimbăm macazul.. (ȘTEFAN BAȘNO)
DE LA COÅžBUC LA ODIOS
„A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat“;
Åž-oarecum s-au mai zvântat
Ăi de stau, de ieri, la coadă. (SORIN FINCHELSTEIN)
CRIZÄ‚ DE NEA
„A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat”;
De-aia omul de zăpadă
A ieşit cam descărnat. (SORIN FINCHELSTEIN)
CONTABILITATE PE ULIŢĂ
„A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat”;
De trăia Coşbuc să vadă,
Ȋi lua la numărat. (SORIN FINCHELSTEIN)
PRIMÄ‚RIA SE ORGANIZEAZÄ‚
„A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg,” dar cum a stat,
Plugurile de zăpadă
Sunt băgate la iernat. (SORIN FINCHELSTEIN)
NU FOCI... CI MORSE
„A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg,” mirific praf;
Ciorile s-au pus pe sfadă
Printr-un fir de telegraf. (SORIN FINCHELSTEIN)
OÙ SONT LES NEIGES…?
„A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat”;
Nu mai ai nici tu, Canadă,
Iernile de altădat'. (SORIN FINCHELSTEIN)
ÈŠNTÂMPLÄ‚RI DIN OGRADA MEA...
Câte-un fulg, acum a stat”;
Iar troianul de zăpadă
Ușa budei mi-a blocat. (SORIN FINCHELSTEIN)
MIGRAÅ¢IE
„A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat”;
Iar la omul de zăpadă
Morcovul s-a relocat. (SORIN FINCHELSTEIN)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
DIN LUNA CADOURILOR
De la moși și de-anul nou,
Am avut speranțe slabe,
Să-mi aducă un cadou,
Mai sper totuÈ™i…de la Babe! (IULIAN BOSTAN)
Biete babe și bieți moși
Cum să fie generoși
Când le-ngheață Bolojan
Pensioars pe un an? (ȘTEFAN BAȘNO)
RECUNOȘTINȚĂ
Mulțumesc respectuos,
Virtual, la fiecare,
Că m-ați gratulat frumos
C-un mesaj sau… ignorare! (NELU MATER)
Nelu , nu-i adevărat
Eu în versuri te-am urat
Poate n-ai băgat în seamă
Nefiind o epigramă.. (ȘTEFAN BAȘNO)
Vă urez să aveți parte
De-un An Nou cu Sănătate!
(Și...le-om "drege" noi pe toate.) (AL. D. FUNDUIANU)
Sandule, ești altruist
Și constat, și optimist!
Să dea pronia cerească
Vorba-ți sa se-ndeplinească... (ȘTEFAN BAȘNO)
·
PREOCUPARE
La dintele ce mi-a rămas
din câÈ›i aveam, È›in obsesiv,
doar el mă scoate din impas,
când vreau să fiu mai incisiv. (ILIE BÂTCÄ‚)
C-un incisiv și un molar
Ești june ca un preșcolar,
Noroc că ai mai multă minte
Și ești maestru la cuvinte... (ȘTEFAN BAȘNO)
Sunt atâÅ£ia poeÅ£uÅŸi,
CâÅ£i păienjeni, cărăbuÅŸi,
Că rămâi, de-a drept, afiÅŸ,
Ca atare, jeomanfiÅŸ... (NICÄ‚ JANET)
Tu te fiÈ™, dar cam degeaba,
Pe aici așa e treaba,
Suntem țară de poeți
Chit că mulți analfabeți.. (ȘTEFAN BAȘNO)
PROGRAM
La Nae vom începe-acum un maraton,
Crăciun apoi, Ștefan și un Revelion;
Ne dregem la Vasile; știți că-i de bonton
Finalu-apoteotic, chiar la un Ion. (TONY ANDREESCU)
O ducem într-o sărbătoare
Cu băutură È™i mâncare
Dar după o să dăm de dracu'
Că Bolojan ne fură sacu' ! (ȘTEFAN BAȘNO)
SCOVARDA CU ATACUL REȘEDINȚEI DIN VALDAI
A PREȘEDINTELUI RUS
Deși zboară-n miez de noapte,
Date-s jos ca niște ouă:
După unul* - patrușșapte,
După altul** – optzecinouă.
Când le ceri să-È›i dea dovezi:
„Le-i vedea la moÈ™ii verzi!” (LERU CICOARE)
*Ministrul Apărării al FR.
**Ministrul Afacerilor Externe.
UN NOU PRETEXT DE A PUNE PRESIUNI LA NEGOCIERI
Zarva cu- „alarma regească”
De ce-ncearcă s-o provoace?
Fi’ncă vor să înăsprească
Clauzele pentru pace. (LERU CICOARE)
MAI SUNT NECESARE ȘI ALTE DOVEZI?
Filmările din satelit
Și nici localnicii din zonă
„Atac masiv” n-au stabilit
Ori, rătăcind pe sus, vreo dronă. (LERU CICOARE)
MINCIUNA ARE PICIOARE SCURTE
Ce-o mai transmite-acum la Casa Albă
Cel ce umbla-n proțap mai ieri c-o jalbă
Și lumii ce - diuetul cotcodac,
Când CIA i-a prins cu mâÈ›a-n sac? (LERU CICOARE)
ÎN CE TEMEI AU FOST ANULATE ALEGERILE?
Dar cum s-ascundă taina sipețelul,
Comentatorii înÈ™iÈ™i când – să-i crezi? –
Din când în când tot scapă porumbelul
Că anularea s-a făcut fără dovezi? (LERU CICOARE)
DISPUTA PE CONSTITUÈšIONALITATEA
LEGII PENSIILOR SPECIALE ALE MAGISTRAÈšILOR TRENEAZÄ‚
Ba că nu-i anexat impactul,
Ba că-i suspect raportul, tactul.
Minciuna-i cu picioare scurte:
Ceva e putred și la Curte! (NICOLAE MĂTCAȘ)
PIARDÄ‚ ÈšARA, NOI SÄ‚ NU PIERDEM!
Când patru membri-ai CCR tot întind sfoara,
Li-i gândul, cert, la milioanele de lei,
Dar nu la cele ce le pierde Èšara,
La cele ce le iau din pensii ei. (NICOLAE MĂTCAȘ)
O FI UȘCHEALA RUȘINOASĂ,
DAR PENTRU DÂNȘII E BÄ‚NOASÄ‚
De ce-i constituțional
Să tai din pensii la sărmani,
Neindexându-le, brutal,
Cât ai clipi, pe vreo n ani,
Și ani de zile, numărați,
Să discutăm ce privilegii
I-ar onora pe magistrați,
Iar când È™i ei, oameni ai legii,
Sunt invitați să li se taie
Și lor un pic din seu de oaie,
O și ușchesc, brusc, din odaie?? (NICOLAE MĂTCAȘ)
TOT CIUPIND ICI-COLO CÂTE-UN PIC...
O zi tai din concediul medical,
O alta – din concediul de odihnă,
A treia – din concediul parental
Și poți reduce deficitu-n tihnă! (NICOLAE MĂTCAȘ)
MANUALUL DE ECONOMIE EXPLODEAZÄ‚
În vremuri vitrege economiei,
Scazi taxele È™i TVA-ul: „Bum!”?
Profit aduc, sfidare lăcomiei,
Plasările-n investiții și consum. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CONDIÈšII NORMALE DE MUNCÄ‚, NU CONCEDII
DE LICHIDARE A STRESULUI
Rezolvă-i prob condițiile de muncă,
Respectă-i la valoarea sa statutul,
Și angajatul n-o mai vrea vreo pungă,
Prin care, -n timp, să-nlăture burnoutul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎNTINDE-ÈšI, FRATE-IEPURE, UN CORT
Ai vrea să dormi, dar grija nu te lasă:
Să dormi de azi va trebui-n mașină,
Impozitul scoÈ›ându-te din casă,
Dar și aici potrivnică-i carcasa:
Impozitul mai mare-i decât casa! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
DEMISIA SOLICITATĂ, LIPSEȘTE DECRETUL DE REVOCARE
Coaliția, grăbită,
A uitat ca să-l demită,
Încât bietul fost (sinistru)
Ce- o fi azi: rector, ministru? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANNU)
UN DREGÄ‚TOR A MINÈšIT ÎN CV CÄ‚ A FOST LECTOR UNIVERSITAR
Dacă tot voiai ca știrea
Să dea bine ca presór,
Cum de te-ai pierdut cu firea
Și nu te-ai dat ... profesór? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
DE BINE CE-A DEVENIT CETÄ‚ÈšEAN ROMÂN
Nu-i bai că-i de zece zile,
Dar e verde românaÈ™:
S-a-ncălat cu nouă kile
Cu măligă și gulaș! (NICOLAE CRIHĂNEANU)