CU REVISTA „BOOKLOOK!” NR. 76, GÂNDIND DESPRE SONET
Nimic mai plăcut decât să stai la gura sobei și să citești o revistă de umor. Sintagma „a sta la gura sobei” nu-i una spusă de dragul frumuseții ei și a sentimentelor induse. Eu chiar stau la gura sobei aici, în satul meu, departe de lumea dezlănțuită. Așa cum spuneam, din când în când mai pun un lemn pe foc și citesc ultimul număr (76) al revistei „Booklook”, publicație trimestrială de umor internațional care apare sub egida Asociației Literare „Păstorel” – Iași (ALPI). Condusă de Mihai Batog-Bujeniță (director), Eugen Deutsch (redactor-șef) și Mihai Haivas (secretar de redacție), acest număr, ca și celelalte, este unul consistent, umorul ocupând paliere diferite. Revista se deschide cu două sonete semnate de Mihai Batog-Bujeniță în care descoperim „farmecul inedit al sonetului ironic”. Deschiderea revistei prin sonet, fie el și ironic, sugerează un omagiu adus acestei specii literare. Dacă lui Shakespeare i-a susținut sentimentul iubirii, Petrarca l-a asociat unei harfe, Tasso l-a folosit ca îndulcitor al regretelor sale, lui Comoes i-a ușurat exilul, iar Dante îl compară cu un ”ram fragil” pe care, spune suficient de poetic Sainte-Beuve, „și-l adaugă ghirlandelor din plete”, lui Mihai Batog-Bujeniță îi menține tonul viu al ironiei. Un mare iubitor de sonete, poetul Gheorghe Tomozei, spunea că „sonetul continuă să ispitească limbile vii, ca o practică de laborator ori ca magică incantare a sonurilor cascadei cu paisprezece cataracte cu ape sugerând teribile implozii”. Din perspectiva citatului de mai sus, rețin „Sonetul iubirii capricioase” în care descoperiți la M. B.-B. limba vie a ironiei: „Am fost în viața ei o întâmplare/ Cum poate-au fost la fel și alte sute/ Pierdute-n amintiri ce-acum sunt mute/ Ori puse la capitolul eeroare…// Țin minte cum mă cam dădeam eu mare/ Cu pantaloni ce-aveau ținte cusute/ Cu pleată și mustăți abia crescute,/ Rebel cu note proaste la purtare…// Și ea? Nimic! Mereu plină de mofturi,/ Îmi reproșa că-s mic și plin de coșuri/ Și nici la baschet nu eram vedetă!// Că am o exprimare desuetă,/ Iar când mă vede-o iau dureri de monturi…/ Dar mă iubește-acum fiindcă am conturi!”. Nu sunt singurele sonete scrise de M. B.-B pe care le-am citit. Aveam să constat că funcţia estetică e vizibilă în sonetele sale unde, de fapt, logosul are o bogăţie specifică. Mai mult, se confirmă și o apreciere a lui Victor Eftimiu care spunea că „sonetul este-o dramă” („Sonetul este-o dramă-n patru acte,/ Un vas de bronz, o grea arhitectură…/ Deasupra lui atâți aleși stătură/ În căutări de rime noi, compacte!...// E un colos într-o miniatură…/ Un zid care ascunde cataracte,/ E maiestatea muntelui Socrate/ Ce-a dat și inspirări, dar și factură.// O, strănepot al inimii lui Dante,/ Făuritor de clasice terțete/ Cât poți, să-ți faci sonetele savante,// Dar nu exagera prea mult, poete/ Și, mai ales să nu le faci pedante/ Ca aste două tehnice sonete!...” În fapt, Victor Eftimiu vrea să ne atenționeze că nici a scrie, nici a citi un sonet nu e un lucru simplu. Ne-o demonstrează cei doi mari dueliști ai marilor sonete, Mircea Trifu și George Corbu, care ocupă pagina a 7-a a revistei. Se poate observa la cei doi, ca la orice duelgii care folosesc sonetul, că își face prezența un fenomen literar special: ghidușia. Cei doi își impun o distanță între ei cu scopul de a face loc ironiei.
O altă notă specifică acestui număr o reprezintă abundența epigramei. Sunt prezente nume importante ale epigramei românești, cărora li se alătură și botoșănenii Vasile Bordianu, Vasile Timofte și Dumitru Monacu,
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
INFATUATUL
Nerăbdător, cum altul nu e
Şi-a comandat, din timp, statuie,
Iar sculptorul, ca un satrap,
I-a meşterit-o fără cap. (VASILE LARCO)
NEDUMERIRE
Eu nu vreau lumea să se-amuze,
Întreb să dau, doar, curs ideii:
Cât din sărutul dat pe buze
Ajunge-n inima femeii? (VASILE LARCO)
PUBLICITATE LA DETERGENŢI
Reclama pe de rost o ştim,
Dar e păcat de osteneală,
Că şi aşa ne … curăţim
Cu sărăcia actuală! (VASILE LARCO)
MINIFABULĂ MUZICALĂ (dactilic)
Poate să-i cânte cocoșul cât vrea,
Ziua, la cap, ea să-l bârâie,
Până la urmă, găina cea rea
Seara-n coteț o să-l cârâie! (MIHAI HAIVAS)
IDILICĂ (amfibrahic)
Adesea, frâu liber dând firii,
Uzând de minciuni și mizerii,
Transfugi permanenți ai iubirii
Sunt, fără-ndoială,-adulterii.(MIHAI HAIVAS)
AROGANȚĂ (anapestic)
Cum am soclul, deja construit,
Un îndemn din bătrâni îl aplic
Și dorind, pe el, bust să-mi ridic
Chiar un sculptor faimos am plătit! (MIHAI HAIVAS)
JOC DE „ ARTIFICII”
De câțiva ani, mutat la bloc,
Îmi vizitez mai des vecina,
Fiindcă e frumoasă-foc,
Și uneori, se ia lumina! (MAX OPAIȚ)
CHAPEAU BAS!
Atât de mare-i bucuria
Când o-ntâlnesc pe soacra mea ,
Că-mi scot amabil pălăria,
Ca fața să-mi ascund cu ea! (MAX OPAIȚ)
DILEMĂ
Mă-ntreb al cui o fi păcatul
Descoperit acum, mai nou,
Când a-nșelat-o iar bărbatul
...Colegei sale de birou! (MAX OPAIȚ)
PERSPECTIVE
Cum ne spune Bolojanu
Anul ăsta-i cu creanțe
Cum s-ar spune de la anu'
Poate-avem ceva speranțe... (ȘTEFAN BAȘNO)
O SCHIMBARE
Tot sperăm în van că hazul
Ne va ostoi necazul
Însă poate ar fi cazul
Să mai și schimbăm macazul.. (ȘTEFAN BAȘNO)
DE LA COŞBUC LA ODIOS
„A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat“;
Ş-oarecum s-au mai zvântat
Ăi de stau, de ieri, la coadă. (SORIN FINCHELSTEIN)
CRIZĂ DE NEA
„A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat”;
De-aia omul de zăpadă
A ieşit cam descărnat. (SORIN FINCHELSTEIN)
CONTABILITATE PE ULIŢĂ
„A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat”;
De trăia Coşbuc să vadă,
Ȋi lua la numărat. (SORIN FINCHELSTEIN)
PRIMĂRIA SE ORGANIZEAZĂ
„A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg,” dar cum a stat,
Plugurile de zăpadă
Sunt băgate la iernat. (SORIN FINCHELSTEIN)
NU FOCI... CI MORSE
„A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg,” mirific praf;
Ciorile s-au pus pe sfadă
Printr-un fir de telegraf. (SORIN FINCHELSTEIN)
OÙ SONT LES NEIGES…?
„A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat”;
Nu mai ai nici tu, Canadă,
Iernile de altădat'. (SORIN FINCHELSTEIN)
ȊNTÂMPLĂRI DIN OGRADA MEA...
Câte-un fulg, acum a stat”;
Iar troianul de zăpadă
Ușa budei mi-a blocat. (SORIN FINCHELSTEIN)
MIGRAŢIE
„A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat”;
Iar la omul de zăpadă
Morcovul s-a relocat. (SORIN FINCHELSTEIN)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
DIN LUNA CADOURILOR
De la moși și de-anul nou,
Am avut speranțe slabe,
Să-mi aducă un cadou,
Mai sper totuși…de la Babe! (IULIAN BOSTAN)
Biete babe și bieți moși
Cum să fie generoși
Când le-ngheață Bolojan
Pensioars pe un an? (ȘTEFAN BAȘNO)
RECUNOȘTINȚĂ
Mulțumesc respectuos,
Virtual, la fiecare,
Că m-ați gratulat frumos
C-un mesaj sau… ignorare! (NELU MATER)
Nelu , nu-i adevărat
Eu în versuri te-am urat
Poate n-ai băgat în seamă
Nefiind o epigramă.. (ȘTEFAN BAȘNO)
Vă urez să aveți parte
De-un An Nou cu Sănătate!
(Și...le-om "drege" noi pe toate.) (AL. D. FUNDUIANU)
Sandule, ești altruist
Și constat, și optimist!
Să dea pronia cerească
Vorba-ți sa se-ndeplinească... (ȘTEFAN BAȘNO)
·
PREOCUPARE
La dintele ce mi-a rămas
din câți aveam, țin obsesiv,
doar el mă scoate din impas,
când vreau să fiu mai incisiv. (ILIE BÂTCĂ)
C-un incisiv și un molar
Ești june ca un preșcolar,
Noroc că ai mai multă minte
Și ești maestru la cuvinte... (ȘTEFAN BAȘNO)
Sunt atâţia poeţuşi,
Câţi păienjeni, cărăbuşi,
Că rămâi, de-a drept, afiş,
Ca atare, jeomanfiş... (NICĂ JANET)
Tu te fiș, dar cam degeaba,
Pe aici așa e treaba,
Suntem țară de poeți
Chit că mulți analfabeți.. (ȘTEFAN BAȘNO)
PROGRAM
La Nae vom începe-acum un maraton,
Crăciun apoi, Ștefan și un Revelion;
Ne dregem la Vasile; știți că-i de bonton
Finalu-apoteotic, chiar la un Ion. (TONY ANDREESCU)
O ducem într-o sărbătoare
Cu băutură și mâncare
Dar după o să dăm de dracu'
Că Bolojan ne fură sacu' ! (ȘTEFAN BAȘNO)
SCOVARDA CU ATACUL REȘEDINȚEI DIN VALDAI
A PREȘEDINTELUI RUS
Deși zboară-n miez de noapte,
Date-s jos ca niște ouă:
După unul* - patrușșapte,
După altul** – optzecinouă.
Când le ceri să-ți dea dovezi:
„Le-i vedea la moșii verzi!” (LERU CICOARE)
*Ministrul Apărării al FR.
**Ministrul Afacerilor Externe.
UN NOU PRETEXT DE A PUNE PRESIUNI LA NEGOCIERI
Zarva cu- „alarma regească”
De ce-ncearcă s-o provoace?
Fi’ncă vor să înăsprească
Clauzele pentru pace. (LERU CICOARE)
MAI SUNT NECESARE ȘI ALTE DOVEZI?
Filmările din satelit
Și nici localnicii din zonă
„Atac masiv” n-au stabilit
Ori, rătăcind pe sus, vreo dronă. (LERU CICOARE)
MINCIUNA ARE PICIOARE SCURTE
Ce-o mai transmite-acum la Casa Albă
Cel ce umbla-n proțap mai ieri c-o jalbă
Și lumii ce - diuetul cotcodac,
Când CIA i-a prins cu mâța-n sac? (LERU CICOARE)
ÎN CE TEMEI AU FOST ANULATE ALEGERILE?
Dar cum s-ascundă taina sipețelul,
Comentatorii înșiși când – să-i crezi? –
Din când în când tot scapă porumbelul
Că anularea s-a făcut fără dovezi? (LERU CICOARE)
DISPUTA PE CONSTITUȚIONALITATEA
LEGII PENSIILOR SPECIALE ALE MAGISTRAȚILOR TRENEAZĂ
Ba că nu-i anexat impactul,
Ba că-i suspect raportul, tactul.
Minciuna-i cu picioare scurte:
Ceva e putred și la Curte! (NICOLAE MĂTCAȘ)
PIARDĂ ȚARA, NOI SĂ NU PIERDEM!
Când patru membri-ai CCR tot întind sfoara,
Li-i gândul, cert, la milioanele de lei,
Dar nu la cele ce le pierde Țara,
La cele ce le iau din pensii ei. (NICOLAE MĂTCAȘ)
O FI UȘCHEALA RUȘINOASĂ,
DAR PENTRU DÂNȘII E BĂNOASĂ
De ce-i constituțional
Să tai din pensii la sărmani,
Neindexându-le, brutal,
Cât ai clipi, pe vreo n ani,
Și ani de zile, numărați,
Să discutăm ce privilegii
I-ar onora pe magistrați,
Iar când și ei, oameni ai legii,
Sunt invitați să li se taie
Și lor un pic din seu de oaie,
O și ușchesc, brusc, din odaie?? (NICOLAE MĂTCAȘ)
TOT CIUPIND ICI-COLO CÂTE-UN PIC...
O zi tai din concediul medical,
O alta – din concediul de odihnă,
A treia – din concediul parental
Și poți reduce deficitu-n tihnă! (NICOLAE MĂTCAȘ)
MANUALUL DE ECONOMIE EXPLODEAZĂ
În vremuri vitrege economiei,
Scazi taxele și TVA-ul: „Bum!”?
Profit aduc, sfidare lăcomiei,
Plasările-n investiții și consum. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CONDIȚII NORMALE DE MUNCĂ, NU CONCEDII
DE LICHIDARE A STRESULUI
Rezolvă-i prob condițiile de muncă,
Respectă-i la valoarea sa statutul,
Și angajatul n-o mai vrea vreo pungă,
Prin care, -n timp, să-nlăture burnoutul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎNTINDE-ȚI, FRATE-IEPURE, UN CORT
Ai vrea să dormi, dar grija nu te lasă:
Să dormi de azi va trebui-n mașină,
Impozitul scoțându-te din casă,
Dar și aici potrivnică-i carcasa:
Impozitul mai mare-i decât casa! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DEMISIA SOLICITATĂ, LIPSEȘTE DECRETUL DE REVOCARE
Coaliția, grăbită,
A uitat ca să-l demită,
Încât bietul fost (sinistru)
Ce- o fi azi: rector, ministru? (NICOLAE CRIHĂNEANNU)
UN DREGĂTOR A MINȚIT ÎN CV CĂ A FOST LECTOR UNIVERSITAR
Dacă tot voiai ca știrea
Să dea bine ca presór,
Cum de te-ai pierdut cu firea
Și nu te-ai dat ... profesór? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DE BINE CE-A DEVENIT CETĂȚEAN ROMÂN
Nu-i bai că-i de zece zile,
Dar e verde românaș:
S-a-ncălat cu nouă kile
Cu măligă și gulaș! (NICOLAE CRIHĂNEANU)