O SALATĂ DELICIOASĂ CU INGREDIENTE DE UMOR
Născut la 12 noiembrie 1950 la Hănești, Traian Calancia (Calancea) este un scriitor autentic. Profesor de matematică la bază, după câțiva ani de predat această disciplină pretențioasă, s-a dedicat contabilității. În timpul liber și condus de sloganul „Când știi că poți, îți poți permite să vrei”, s-a apucat de scris pentru a pune în valoare simțul umorului care, de preaplin, dă pe afară. Am scris despre câteva volume ale sale, cum ar fi „În grădina lui Dumnezeu” (2001 sau „Atentat la normalitate” (2001) în care autorul vine să demonstreze că în această lume nebună, plină de boacăne, doar ideea contează. Fiecare schiță e un fel de pastilă concentrată care, prin doza de umor pe care o are, după consumare, provoacă o relaxare, câte un zâmbet și nu rareori o respirație rece ca gheața ca rezultat al finalului abrupt, surprinzător. Am recenzat și cartea „Un bazar bizar” (2022) în care cititorul găsește un amalgam de indivizi deosebiţi prin „apucături” și care constituie personajele acestui volum pe care autorul a reuşit să le armonizeze într-o serie de texte în care, dintr-o perspectivă psihologică, întâlnim un umor conectiv, autorul fiind conştient că actul comunicării este inclus în ceea ce numim condiţie umană. Am citit și am scris despre „Viața ca o poezie” (2022), un volum construit în „ochiul minții”, o carte ca un fel de descărcare de timp, ca un fel de descărcare de gestiune a vieții. Credeam că autorul se va opri aici. Zilele trecute am primit volumul „Salată de idei” (Editura „Stef”, Iași, 2025). Într-un „cuvânt înainte”, autorul ține să lămurească eventualul cititor despre ce-l așteaptă: „Scrierile mele sunt scurte, relaxante, atractive, nu plictisesc, nu incită la controverse și toate într-o notă de umor sănătos. Este lectura de seară sau de week-end, de excursie sau de relaș”. De ce „salată de idei”? Vom rămâne tot la explicația pe care ne-o dă autorul: „Pentru că volumul cuprinde de la ziceri și zicători, la aforisme, snoave, scheciuri și sușanele”. Textele, auzite întâmplător, povestiri ale altora sau creații ale autorului, nu sunt organizate pe categorii. Puse în ordinea în care au fost receptate, ele alcătuiesc o „salată delicioasă” de umor, perfectă pentru vitaminizarea acestuia. Într-o primă fază a lecturii, cititorul poate observa că autorul a descoperit că umorul nu poate exista fără triunghiul relațional psihologie – literatură – om, un triunghi pe care l-am descoperit într-o teorie a a doctorului în psihologie Lucian Cochinescu: 1. „psihologia fără literatură este săracă”, 2. „literatură fără psihologie este un nonsens”; 3. „amândouă au un izvor comun: omul”. Personajele lui Traian Calancia sunt de toate categoriile astfel că orice cititor se poate identifica cu ele, se poate deosebi de ele sau le poate respinge. Sunt peste 400 de pagini cu mult mai multe personaje pe care le putem admira, condamna sau râde de ele, pentru că autorul are știința de a produce o furtună în creierul nostru și de găsi echilibrul între antiteze. Traian Calancia și-a ales personajele din toate clasele (de sus, de mijloc, de jos). Deși n-ar părea, eu îl percep pe autor ca fiind un mare sentimental. Volumul acesta, ca și o parte din celelalte, ne relevă o permanentă stare meditativă pe care și-o folosește cu talent în opera sa. Dacă te întâlnești cu Traian Calancia vei observa că intră greu într-un dialog, iar dacă intră vei fi de acord cu Gaston Berger care spunea că sentimentalii „trăiesc din rumegarea trecutului”. Citind lista cu cărțile scrise, vei fi de acord că sunt niște ambițioși care nu părăsesc niciodată stadiul ambiției. Ca scriitor, Traian Calancia este un lup singuratic. Merge pe pietonalul din orașul său și înregistrează orice secvență pretabilă la umor pentru că, nu-i așa, România e un pământ tragic unde totul sfârșește în comic, dacă e să-l cităm pe Paul Morand. Fiecare personaj iese în lume afișându-se cu destinul său care este citit cu exactitate de ochiul minții autorului. Și mai e un lucru important, volumul acesta vrea să ne spună că acolo unde este prezentă femeia, viața e normală. Mai e de observat că există în volum o mulțime de maxime explicite ca și altele implicite, țesute cu talent într-o armonie perfectă cu ingredientele salatei sale.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
MINIFABULĂ MUZICALĂ (dactilic)
Poate să-i cânte cocoșul cât vrea,
Ziua, la cap, ea să-l bârâie,
Până la urmă, găina cea rea
Seara-n coteț o să-l cârâie! (MIHAI HAIVAS)
IDILICĂ (amfibrahic)
Adesea, frâu liber dând firii,
Uzând de minciuni și mizerii,
Transfugi permanenți ai iubirii
Sunt, fără-ndoială,-adulterii.(MIHAI HAIVAS)
AROGANȚĂ (anapestic)
Cum am soclul, deja construit,
Un îndemn din bătrâni îl aplic
Și dorind, pe el, bust să-mi ridic
Chiar un sculptor faimos am plătit! (MIHAI HAIVAS)
BILANŢ
Sunt de-acum, nimic de spus,
„Mulţumit” (în ghilimele):
Văd şi eu un preţ redus…
Cel al străduinţei mele! (VASILE LARCO)
LA „BECIUL DOMNESC”
Pe scări cobor, în jur privesc
Butoaie, vinuri fel de fel,
Iar beciul chiar ar fi domnesc,
De-ar fi şi Păstorel în el! (VASILE LARCO)
SOȚI PATISERI
Bărbatul, tare cum e roca,
Se tot frământă,-ntr-o măsură,
Căci soața pregătește coca,
Iar el e-așa de… umplutură. (VASILE LARCO)
MARCĂ ÎNREGISTRATĂ
Cum moldoveanul este creativ,
Lansat-a o monedă virtuală:
BIRT(-) COIN, pe piață-i astăzi un motiv,
De a lansa „ industria” locală! (MAX OPAIȚ)
COD ROȘU DE VREME GREA!
În iarna care-a început,
Un ger de nu poți să respiri,
Lovește-n valuri neplăcut,
La fel ca valul de .... scumpiri! (MAX OPAIȚ
SELECȚIA LIDERULUI
Animalele-și aleg
Drept conducător, cu rost,
Individul cel mai bun,
Numai omul, cel mai... prost! (MAX OPAIȚ
ȊN DOUĂ LUNTRI...
În geografia nouă,
Prutul nostru moldovan
Curge-n planul riveran,
Şi despicǎ limba-n două. (SORIN FINCHELSTEIN)
TRANDAFIR DE LA MOLDOVA
„Trandafir de la Moldova,
Te-aş iubi, dar nu-ţi ştiu vorba";
Vorba nu-i impedimentul
De învins, ci doar acşentul. (SORIN FINCHELSTEIN)
PROSTUL NU E PROST DESTUL...
Să fii tu însuți nu-i comod
De vrei să fii en vogue,
Căci trendul e să fii nerod
Și s-o arăți pe blog! (ȘTEFAN BAȘNO)
POETAȘII
Poet te naști și nu te faci,
Așa lasat-a Cel de Sus
Chiar dacă unii scriu în draci
Deși nu au nimic de spus! (ȘTEFAN BAȘNO)
TRICOLORUL HIBERNAL
Ningea cu purpurii petale,
Cu vrăbiuțe de rubin,
Cu maci înzăpezind tarlale,
Cu struguri sângerii de vin...
Ningea cu păpădii-copile,
Cu pufi de puișori gălbui,
Cu vechi și răsfoite file,
Cu flori de soare peste grui...
Ningea cu lebede albastre,
Cu pânze aspre de talaz,
Cu pulberi azurii de astre,
Cu triluri calde de turcoaz... (DUMITRU MONACU)
EMINESCIANĂ
Dintre sute de gunoaie
Care dau legi dedicate,
Câte oare-or să se-ndoai
Spre Sfânta Normalitate. (DUMITRU MONACU)
DOMNUL ȘI DOAMNA
EL e mare cartofor
Și recunoscut trișor.
Ea, știindu-i tabietul
Îl trișează cu… valetul! (DUMITRU MONACU)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
ODRASLELE UNOR INSTARIȚI
Ca rutina să nu-i prindă
Pleacă de la păcănele...
Însă - până-n zori - colindă
Crâșme, baruri, cafenele. (AL. D. FUNDUIANU)
Școală e răspunzătoare
Pentru aste haimanale,
Nu părinții ăia care
Îi tot umplu de parale! (ȘTEFAN BAȘNO)
O SOLUȚIE
Ideea de-a purta chelie
E cât se poate de isteață,
Căci nu dai bani la frizerie
Și-n plus, te scapă de mătreață. (VASILE PANFILE)
Da, scapi cumva de cheltuială,
De e chelie naturală,
Dar de-o-ntrebare tot nu scap:
Și cei care se rad în cap?... (ȘTEFAN BAȘNO)
DOAR LA NOI…
Doar la noi, orientalii,
S-a văzut, de-atâția ani:
Unde șefi sunt papagalii,
E o țară de… fazani! (NICĂ JANET)
În democrație-i lege ,
Șefii, dacă-s papagali
Tot pe ei îi vom alege
Mai egali între egali. (ȘTEFAN BAȘNO)
PIFTIA, REVERBERAŢII
Îngheţată strămoşească
Tremurând, de bunăseamă,
Ca românul, când îl cheamă
Şeful, să-l muştruluiască.… (NICĂ JANET)
Din păcate, pe aici,
Dăm din gură cu scofală,
Criticăm, ne dăm arici,
Pe când alții se răscoală! (ȘTEFAN BAȘNO)
DE BOBOTEAZĂ
PRO TV-ul, la agapă,
Neavând agheasmă ioc,
L-a băgat urgent la apă
Pe maestrul...Busuioc. (FLORIN C. CIOBICĂ)
Busuioc e potrivit
Ca să ne sfințească apă?
Poate, după o agapă
Dacă s-a aghesmuit! (ȘTEFAN BAȘNO)
UNUI POPĂ NĂZDRĂVAN
Cum, câte-odată, mai gafează
Şi nu sfinţeşte bine locul,
Măcar acum, de Bobotează,
Mai drege popa busuiocul. (NICĂ JANET)
Când taica popa a greșit
Precis era aghezmuit
Să nu mai cadă în păcat
Să bea un vin nebotezat! (ȘTEFAN BAȘNO)
FACILITĂȚI
Cu prietenie - spun americanii -
Poți veni la dânșii fără pașaport,
Dacă ai petrolul ca venezolanii
Îți trimit chiar dânșii mijloc de transport. (GEORGE EFTIMIE)
Cu vecinu-american
Nu ai voie să faci nazuri,
Să te dai ca suveran
S-ar putea să ai necazuri... (ȘTEFAN BAȘNO)
AȘA SE RESPECTĂ EMBARGOUL?
De ochii lumii boicotând Rusía,
Nemaiprimindu-l, gazul, prin conducte,
Nu pregetă Europa, mamma mia,
Din GNL* rusesc să se înfrupte. (LERU CICOARE)
______________________________
*GNL (abr.) – gaz natural lichefiat.
EI – CU SUPOZIȚII, NOI – CU CERTITUDINI
Trump discută varii opțiuni
Cum să pună mâna pe Groenlanda.
Noi venim cu alte versiuni:
Niciun risc să se porneacă cioanda! (LERU CICOARE)
EXEMPLUL URÂT E CONTAGIOS
„Operațiune specială”
Ar pretinde la paternitate,
Mai ales de când e, bestială,
Aplicată și de alte state. (LERU CICOARE)
SĂ-NVINGĂ OARE SPIRITUL DE GROTĂ?
Chiar am ajuns să revenim la junglă,
Să facă legea cel ce-i mai puternic?
Să cheme zeul Pan pe loc prin buglă
Ortacii săi – să-l toace pe nemernic! (LERU CICOARE)
EVRICA UNUI ARHIMEDE MODERN
Nu idei doar. Și nevoi există.
Trebuia să fi rămas pe pistă,
Să conchizi azi henricoandian
Că n-avem și noi un Air Force One? (LERU CICOARE)
FIECARE ȚARĂ CU EXTREMIȘTII SĂI
Cic’o grupare de extremă stângă--ar fi-ntrerupt
Alimentarea cu enel a-ntreg Berlinului,
Dar energia termică n-a dispărut abrupt
În marea parte-a capitalei „Țării vinului”? (NICOLAE MĂTCAȘ)
IMPOZITUL PE PROPRIETĂȚI ÎL PLĂTIM TOȚI LA FEL
Ne-ncânt’, să fim cu sufletu-mpăcat,
Că va plăti ca noi și-un demnitar,
Dar nu ne spun nici clar, nici răspicat:
La fel, desigur. Dar ...din ce salar’? (NICOLAE MĂTCAȘ)
MAI UȘOR CU PIANUL PE SCĂRI!
Când îi auzi cum îți explică,
Rânjind că-s cele mai mici dări,
N-ai vrea să-i ripostezi: „Nenică,
La lefi de ce nu te referi??” (NICOLAE MĂTCAȘ)
NE VEȚI SPUNE CÂND VA FI TIMPUL?
Schimbările le facem gradual.
Nu-i timp de perturbări și revoluții,
Ne-ndeamnă, pașnic, glasul parental.
Dar gradual ne smulgeți și bănuții? (NICOLAE MĂTCAȘ)
NICI PRESA NU-I ADMISĂ LA ALEGERI?
Orice secrete au picioare scurte.
Completele pentru Înalta Curte
Întâia oară când au fost decise
Doar entre nous, cu ușile închise. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PNRR SE DUCE DE RÂPĂ?
L-am ținut la „strict secret”,
Când știam că țara arde.
Nu l-am dezbătut complet
Și-acum pierdem miliarde. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
N-AM PUTUT SAU NICI N-AM VRUT?
Nu c-ar fi venit în grabă
Banii din PNRR
Ori n-am pus mintea la treabă,
Ci c-a fost strict prohibé
Vreun gheșeft a facere. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CE S-A ALES DIN MĂREȚIA LUI?
Că muntele-a născut o ciucă, nasc-o!
Dar ce făcuși, coaliție bizară,
Că din mărețul nost’ proiect de țară
Nu s-a ales decât un grand fiasco? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎNTREBARE FĂRĂ RĂSPUNS?
Când l-au semnat, mai mulți și-au asumat
Că-n țară vor urma schimbări profunde
Și-acum, balonul când s-a dezumflat,
N-ar trebui-ntrebați: Cine răspunde? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TRANZACȚII TRUCATE
Primarul de-abia publică oferta
Și-ntr-o secundă-o firmă-o și acceptă,
Iar când i-ntrebi cum s-o fi dat alerta,
Se pierd pe loc cu mutra lor ineptă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)